Tag: articol

  • Avocatul Poporului a contestat la CC Ordonanţa de urgenţă privind insolvenţa

     În sesizarea trimisă Curţii Constituţionale, Avocatul Poporului a ridicat direct excepţia de neconstituţionalitate a articolului 81 alineatul 3 şi a articolului 348 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă.

    “Argumentele invocate au vizat conformitatea dispoziţiilor legale criticate faţă de art. 1 alin. (5) şi art. 15 alin. (2) din Constituţie, privind obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, cât şi a neretroactivităţii legii”, se arată într-un comunicat de presă al Avocatului Poporului.

    Ordonanţa de Urgenţă privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, adoptată pe 2 octombrie de Guvern, prevede la articolul 81 că: “În cazul în care activitatea debitorului se află sub incidenţa prevederilor Legii audiovizualului, ca urmare a deschiderii procedurii şi până la data confirmării planului de reorganizare se suspendă licenţa audiovizuală cu începere de la data primirii comunicării de către Consiliul Naţional al Audiovizualului”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PDL cere Avocatul Poporului ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate la Ordonanţa de Urgenţă privind insolvenţa

     “Vă adresăm solicitarea, ca în baza art. 146 lit. d) din Constituţie şi a art. 13 lit. f) din Legea nr. 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului de a ridica o excepţie de neconstituţionalitate în faţa Curţii Constituţionale care să aibă ca obiect art. 81 din Ordonanţa de urgenţă nr. 91/2013 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, publicată în Monitorul Oficial nr. 620 din 4 octombrie 2013”, se arată în sesizarea adresată de PDL lui Anastasiu CRIŞU, Avocatul Poporului.

    Democrat-liberalii amintesc că această prevedere are următoarea formă: “În cazul în care activitatea debitorului se află sub incidenţa prevederilor Legii audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare, ca urmare a deschiderii procedurii şi până la data confirmării planului de reorganizare, se suspendă licenţa audiovizuală, în sensul Legii nr. 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare, cu începere de la data primirii comunicării de către Consiliul Naţional al Audiovizualului. În planul de reorganizare vor fi prevăzute condiţiile de exercitare a dreptului de a difuza, într-o zonă determinată, un anumit serviciu de programe, condiţii ce vor fi supuse aprobării prealabile a Consiliului Naţional al Audiovizualului”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Opinie Dragoş Pătroi:Între legea forţei şi forţa legii în relaţiile fisc – contribuabili

    Până la o limită, pot înţelege chiar şi dorinţa inspectorilor fiscali de a stabili, cu orice preţ, debite suplimentare în sarcina contribuabililor; probabil aşa îşi dovedesc eficienţa în faţa şefilor şi pot fi feriţi de eventuale disponibilizări în cazul unor restructurări viitoare (care, apropo, se anunţă destul de ample la nivelul direcţiilor judeţene ale finanţelor publice, odată cu procesul de regionalizare şi de înfiinţare a Direcţiei de Antifraudă Fiscală).

    Nu pot însă înţelege cum deducerea TVA s-a transformat dintr-un drept legal şi legitim al contribuabililor mai mult
    într-o obligaţie a acestora de a-şi proba şi justifica bunele practici în materie fiscală. Asta deoarece organele fiscale le anulează acest drept, invocând – în baza unor criterii şi aprecieri, de regulă, pur subiective – existenţa unor practici frauduloase pe „circuit„.

    Fără a se ţine însă cont de înde-plinirea condiţiilor de fond şi de formă, reglementate de Codul fiscal în vederea exercitării dreptului de deducere, sau de jurisprudenţa comunitară din domeniu. Ceea ce mi se pare însă cu adevărat relevant privind atitudinea abuzivă a fiscului este faptul că această anulare a dreptului de deducere la nivel de TVA nu este structurată, de multe ori, pe niciun fel de analize corelative care să ofere măcar indicii privind participarea conştienţă şi voluntară a contribuabilului supus inspecţiei fiscale la mecanismul de fraudare al taxei.

    În condiţiile în care, pe fond, tocmai acesta ar trebui să fie argumentul forte al fiscului, respectiv să probeze dacă contribuabilul supus inspecţiei fiscale este sau nu parte directă a unei tranzacţii fictive, pentru a putea fi incidente în cauză prevederile Legii nr. 241/2005 privind combaterea evaziunii fiscale. Nu mai vorbesc de situaţia hilară în care un contribuabil este înscris în lista contribuabililor inactivi, dar – în consecinţă – organul fiscal „uită„ să-i anuleze şi validitatea codului de TVA, deşi legislaţia fiscală impune „din oficiu„ această obligativitate a organelor fiscale.

    Astfel, dacă un alt contribuabil face o achiziţie de la cel menţionat anterior şi îl verifică, pe site-ul ANAF, numai din punctul de vedere al validităţii codului de TVA – pornind de la premisa că organele fiscale îşi fac treaba şi, dacă are cod valid de TVA, înseamnă că nu e inactiv – ulterior, pe parcursul unei inspecţii fiscale, va suporta consecinţele legale privind neadmiterea la deductibilitate fiscală a taxei aferente. Ce consecinţă suportă fiscul? Da, aţi ghicit, niciuna, au „uitat„ şi ei, ce să facă…

    În opinia mea, multe din stările conflictuale care apar în raporturile dintre fisc şi contribuabili se datorează limitelor, extrem de largi şi interpretabile, ale deja celebrului art.11 din Codul fiscal, ce oferă organelor fiscale prerogativele de a reîncadra substanţa economică a unei tranzacţii şi, pe cale de consecinţă, de a interveni asupra bazelor de impunere declarate de contribuabil, în situaţiile în care se apreciază că există neconcordanţe între substanţa economică a operaţiunilor efectuate de contribuabil şi calificarea juridică şi fiscală a acestora. Nu neg necesitatea existenţei procedurilor de autoritate – structurate pe dreptul de apreciere al organelor fiscale, în direcţia cuantificării relevanţei stărilor de fapt fiscale şi, eventual, atribuirii unei noi dimensiuni a acesteia – care se împart în trei mari categorii: ajustare, recalificare şi estimare.

    Susţin însă că, indiferent de operaţiunea la care ne raportăm, demersurile organelor fiscale trebuie să se circumscrie, din punct de vedere procedural, strict limitelor impuse de prevederile Titlului III Cap. III Cod procedură fiscală, referitoare la administrarea şi aprecierea probelor în domeniul fiscal şi nicidecum să se structureze pe practici neunitare sau subiective ale celor aflaţi, la un moment dat, în control.

    Spre exemplu, în cazul aplicării procedurii de stabilire a bazelor de impunere prin estimare, problema esenţială cred că rezidă în aria lor de aplicabilitate. În perversitatea lor subtilă, aparent nevinovată, textele de lege fac trimitere la situaţia în care „evidenţele fiscale şi contabile sunt incorecte…„. Adică, cum vine asta? Şi cu metodele clasice de control ce mai facem? Deci, te sustragi sau nu verificărilor fiscale, nu mai contează, ai greşit, organul fiscal poate aplica stabilirea bazelor de impunere prin estimare.

    Asta îmi aduce aminte de celebra baladă populară Mioriţa şi de soarta baciului moldovean! Referitor la operaţiunea de recalificare, şi aceasta comportă discuţii ample – în special, prin prisma implicaţiilor fiscale majore – privind posibilitatea practică de recalificare a unui contract de asociere în participaţiune în contract de închiriere sau din activitate independentă în activitate dependentă (iar aici am în vedere, în principal, convenţia civilă vs. contractul de muncă).

    Desigur, ar mai fi foarte multe de spus… Ceea ce trebuie să înţeleagă organele fiscale atunci când îi spun nonşalant contribuabilului – fără argumente! – să conteste dacă nu-i convine, este că, pe lângă contestaţia administrativă şi, ulterior, acţiunea în instanţă, contribuabilul poate să formuleze şi sesizare penală pentru abuz în serviciu. Şi să solicite, în civil, şi daune materiale direct în nume personal celor aflaţi în control!



    DRAGOŞ PĂTROI (consultant fiscal, cadru universitar asociat ASE Bucureşti)

     

  • Antonescu: Comisia de la Veneţia recomandă să nu definim exact puterile în stat. Vom medita la acest lucru

     “Este o discuţie care s-a purtat şi aici – dacă puterea executivă este desemnată ca fiind strict Guvernul, atunci unde este preşedintele, fiind evident că preşedintele are atribuţii de natură executivă foarte clare? Recomandarea Comisiei de la Veneţia este să renunţăm la articolul care descrie cine este exact puterea legislativă, cine este exact puterea executivă şi cine puterea judecătorească pentru că, în opinia domniilor lor, este suficientă forma actuală a Constituţiei”, a spus Antonescu.

    El a arătat că reprezentanţii Comisiei de la Veneţia au considerat că forma actuală a Constituţie este suficientă, pentru că vorbeşte de separarea puterilor în stat, de echilibrul puterilor în stat şi de cooperarea acestora fără însă a le defini foarte strict.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Hidroelectrica a ieşit din insolvenţă

     Prin aceeaşi decizie, luată miercuri, Tribunalul Bucureşti respins mai multe cereri de opoziţie făcute de Andritz Viena şi Andritz Elveţia.

    Comitetul Creditorilor a aprobat, în 18 iunie, planul de reorganizare a Hidroelectrica, iar compania va reveni pe piaţă probabil săptămâna viitoare, urmând ca imediat să fie iniţiată procedura de listare a unui pachet minoritar de acţiuni, a anunţat, în Guvern, premierul Victor Ponta.

    “Aseară, Comitetul Creditorilor a aprobat planul de reorganizare a Hidroelectrica, deci, probabil săptămâna viitoare, Hidroelectrica, după un an de zile de lupte grele de tot, fără contracte cu «băieţi deştepţi», fără pierderile la Videanu în buzunar, fără toate celelalte afaceri necurate, pe profit, revine pe piaţă”, a spus Ponta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CC a declarat neconstituţionale unele articole din Statutul parlamentarilor

     Primul dintre puncte prevede modificarea articolului 24 din Legea 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor.

    Potrivit modificărilor care fuseseră propuse, cererea de reţinere, arestare sau percheziţie a deputatului ori a senatorului ar fi urmat să fie adresată de către ministrul Justiţiei preşedintelui Camerei din care deputatul sau senatorul face parte pentru a fi supusă aprobării plenului Camerei. Cererea trebuia să conţină indicarea cazului prevăzut de Codul de procedură penală şi motivele concrete şi temeinice care justifică luarea măsurii preventive sau dispunerea percheziţiei.

    Tot articolul 1, punctul 18, declarat neconstituţional, stabilea că preşedintele Camerei din care face parte deputatul sau senatorul aduce, de îndată, cererea la cunoştinţa Biroului permanent, care o trimite Comisiei care are în competenţă analizarea situaţiilor privind imunitatea pentru a întocmi un raport în termen de cel mult 3 zile. Portrivit modificărilor declarate neconstituţionale, raportul Comisiei urma să facă referiri punctuale la motivele concrete, legale şi temeinice invocate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Parlamentul A RESPINS referendumul iniţiat de Traian Băsescu

     La şedinţa Parlamentului în care s-a discutat scrisoarea preşedintelui Traian Băsescu referitoare la organizarea unui nou referendum privind Parlamentul unicameral cu maximum 300 de aleşi, senatorul PNL Ioan Ghise a cerut de mai multe ori cuvântul invocând o procedură, iar Zgonea a refuzat solicitându-i să menţioneze articolul din Regulament pe care îl vizează.

    “X sau X+1 sau X+2 articol”, i-a răspuns, pe rând, Ghişe care l-a acuzat pe Zgonea de “abuz”.

    În final, lui Ghişe i-a fost dat cuvântul, acesta arătând că Parlamentul reprezintă suveranitatea poporului şi că la precedentul referendum de suspendare a preşedintelui nu a finalizat procedura. Potrivit lui Ghişe, la referendumul din 2012 Parlamentul trebuia să decidă procedura de urmat, iar Parlamentul nu a făcut acest lucru.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Banii confiscaţi în cazul “Valiza” ar trebui să ajungă la FRF, conform Regulamentului disciplinar

     Banii confiscaţi de DNA s-au aflat în ultimii cinci ani la sucursala BCR Unirii şi, după sentinţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, vor ajunge la bugetul de stat, în contul Ministerului Finanţelor destinat sumelor sub sechestru, împreună cu dobânda calculată din 2008.

    Regulamentul disciplinar al FRF prevede la articolul 60, care sancţionează corupţia în fotbal, punctul 6, următoarele: “În toate cazurile, organul jurisdicţional va decide confiscarea valorilor materiale sau financiare implicate în comiterea abaterii. Aceste valori vor fi folosite pentru programele de dezvoltare a fotbalului”.

    Avocatul Tudor Chiuariu a declarat, vineri, agenţiei MEDIAFAX, că punctul respectiv din Regulamentul disciplinar este “puţin aiurea”. “Nu mai poate face obiectul din momentul ce este o decizie penală şi a decis confiscarea, nu se mai poate aplica pe Regulamentul disciplinar al FRF, pentru că nu mai are asupra ce. Banii ăia sunt confiscaţi printr-o decizie a unei instanţe penale. Mi se pare puţin aiurea articolul ăsta. El poate fi aplicat doar în cazul în care este constatată o faptă penală, iar instanţa nu ar dispune confiscarea banilor, ceea ce practic este imposibil. Banii ăia sunt la Bugetul de Stat, nu se mai poate întâmpla nimic altceva”, a precizat Chiuariu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Elena Băsescu îl acuză pe Cătălin Ivan că “produce” articole în presa din România împotriva ei

     “(…) Cătălin Ivan, înţelege să comande articole de presă în România cu scopul de a distorsiona realitatea unor proceduri fireşti din Parlamentul European. Mai grav este faptul că purtătorul de cuvânt al social-democraţilor a ajuns să se folosească de alţi colegi socialişti din PE, pe care nu-i prezintă însă ca atare, pentru a lansa atacuri în mass media româneşti aservite actualei Puteri”, se arată într-un comunicat PDL remis, vineri, agenţiei MEDIAFAX.

    “Nu pot să cataloghez decât josnică decizia lui Cătălin Ivan de a «produce» articole şi materiale de presă prin care o colegă socialistă de a sa, Ines Ayala, contestă prezenţa mea la votul din 29 mai din Comisia pentru Control Bugetar (CONT) a Parlamentului European, când s-a dat avizul pentru candidatul român la Curtea Europeană de Conturi. E un semn că, din prea multă dorinţă de a deveni noua stea (căzătoare) a PSD, Cătălin Ivan nu se dă în lături de la nimic, nici măcar de la astfel de lovituri nejustificate”, a declarat Elena Băsescu, citată în comunicatul PDL.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Discriminarea pentru orientarea sexuală, interzisă în noua Constituţie

    Membrii Comisiei au adoptat, cu 18 voturi “pentru” şi două voturi “împotrivă”, amendamentul depus de Chiuariu, la articolul 4, alineatul 2, astfel: “România este patria comună şi indivizibilă a tuturor cetăţenilor săi. Orice discriminare bazată pe sex, culoare, origine etnică sau socială, trăsătură genetică, limbă, credinţă sau religie, opinii politice sau de altă natură, apartenenţa la o minoritate naţională, avere, naştere, dizabilităţi, vârstă sau orientare sexuală este interzisă”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro