BusinessMagazin

Tag: analiza

  • Deloitte: Început de an slab pe piaţa de fuziuni şi achiziţii

    Adăugând însă tranzacţiile cu valoare necomunicată, totalul pieţei este între 500 şi 600 milioane euro, la fel ca  în perioada similară a anului trecut, conform estimărilor Deloitte.

    “După finalul anului 2017, care a reprezentat un record, activitatea de fuziuni şi achiziţii a debutat lent, însă rămânem optimişti în ceea ce priveşte evoluţia din acest an a pieţei de M&A. Am contabilizat o singură tranzacţie cu o valoare anunţată oficial de peste 100 milioane de euro în acest interval, comparativ cu cinci în ultimul trimestru din 2017”, a spus Ioana Filipescu, Partener Consultanţă Fuziuni şi Achiziţii, Deloitte România.

    În total, au fost anunţate 19 tranzacţii în primul trimestru din acest an, inclusiv cele a căror valoare nu a fost anunţată oficial. În perioada similară din 2017 erau anunţate 30 de tranzacţii.

    “Finanţarea în serie B prin care start-up-ul românesc UiPath a atras trei dintre cele mai puternice fonduri din sectorul de tehnologie din lume a creat primul unicorn din sectorul de IT din România, o premieră pentru mediul local de business, care a pus definitiv România pe harta marilor investitori specializaţi în tehnologie. UiPath, companie cu o evoluţie fulgerătoare, confirmă ascensiunea sectorului IT, vedeta economiei româneşti din ultimii ani. Ne aşteptăm să vedem şi în viitor numeroase alte tranzacţii în acest domeniu, unde numărul start-up-urilor este în creştere“, a mai spus Ioana Filipescu.

    Analiza Deloitte exclude tranzacţiile cu o valoare mai mică de 5 milioane de euro, iar în primul trimestru al acestui an au fost anunţate un număr semnificativ de tranzacţii sub acest nivel.

  • Tranzacţia prin care unul dintre cele mai cunoscute branduri româneşti este vândut, la un pas să fie finalizată

    Unilever îşi desfăşoară activitatea în industria bunurilor de consum, furnizând bunuri din toate segmentele de produse alimentare, produse pentru casă şi produse de îngrijire personală.

    Betty Ice are ca principale activităţi producţia şi distribuţia de îngheţată industrială, respectiv distribuţia de produse alimentare congelate (fructe, legume, carne etc.).

    Consiliul Concurenţei va evalua această concentrare economică în scopul stabilirii compatibilităţii cu un mediu concurenţial normal şi va emite o decizie în termenele prevăzute de lege. Autoritatea de Concurenţă este interesată în obţinerea de observaţii şi puncte de vedere de la companiile terţe, referitor la modul în care concentrarea economică ce urmează a se realiza afectează sau poate afecta concurenţa pe piaţă.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Ce se ştie până acum despre atacul SUA şi al aliaţilor săi în Siria. Analiza militară din Monitorul Apărării şi Securităţii

    Atacul

    Pentagonul a precizat că, în principal, au fost lovite trei mari obiective, două în Damasc şi unul în Homs. În Damasc, a fost lovit centrul de cercetări din Jemraya şi facilităţi de depozitare şi transport, inclusiv cele două aeroporturi, cel internaţional şi cel din Mezzeh. Aeroportul internaţional din Damasc ar fi fost puternic afectat, iar cel din Mezzeh ar fi fost scos din funcţiune. În Homs, au fost lovite mai multe depozite şi un centru de comandă. De asemenea, au fost lovite ţinte în Aleppo. 

    Atacul a fost executat cu rachete de croazieră Tomahawk de pe nave şi de rachete de croazieră şi muniţie precisă lansate de pe avioane, unele aflate în spaţiul aerian sirian. Rachete de croazieră au fost lansate de pe trei distrugătoare americane, USS Porter, USS Cook şi USS Higgins, aflate în Marea Mediterană, respectiv Marea Roşie, dar şi de către bombardiere „stealth” B1. Franţa a folosit rachete de croazieră şi muniţie precisă lansate de pe avioanele Rafale. Britanicii au lovit cu rachete de croazieră Shadow lansate din aer de pe patru avioane Tornado decolate de la baza din Cipru. Acestea au lovit ţinte din apropiere de Homs.

    Aliaţii SUA din regiunea Orientului Mijlociu nu au participat la atac, dar au fost informaţi şi implicaţi în procesul de planificare a atacului, inclusiv asupra posibilelor răspunsuri ale Iranului ca reacţie la atac.

    Israelul ar fi furnizat informaţii despre ţinte, fapt credibil având în vedere că în atac a fost lovit un centru de comandă al Hezbullah din Quseir, în apropiere de Homs. De altfel, Hezbullah şi-a mobilizat trupele în Liban aşteptându-se la o reacţie israeliană.

    CITEŞTE mai departe ANALIZA în site-ul Monitorul Apărării şi Securităţii. Vei afla detalii despre declaraţiile decidenţilor politici şi militari aliaţi

     

  • Între cinematografe, Netflix şi piraterie: la ce filme s-au uitat românii anul trecut

    România este considerată o piaţă în curs de dezvoltare, nicidecum una matură precum cele din Franţa sau Marea Britanie, dar nici ca şi cele vecine din Polonia sau Ungaria, care sunt considerate pieţe semimature, iar numărul de vizite la cinema dovedeşte asta (1,5 bilete per capita faţă de 0,7 bilete de om în România). Totuşi românii sunt amatori de filme şi mersul la cinema devine din ce în ce mai popular.

    2017 a fost un an de creştere pentru industria cinematografică europeană şi cea românească. Dovadă şi că deşi la nivelul Uniunii Europene numărul de bilete de cinema vândute a scăzut uşor (0,6%), membrilor UNIC (Uniunea Internaţională a Cinematografelor la nivel european – 34 de membri) au avut mai multe vizite în sălile de cinema: 1,3 miliarde, ceea ce înseamnă un plus de 2,1%.

    Industria cinematografică şi-a continuat evoluţia bună în regiunea Europei Centrale şi de Est. În Polonia a fost înregistrat un alt an record (+10,8% la box office şi +8,7% la numărul de vizite). |n Slovacia, numărul de vizite în cinema a crescut cu 1 milion, dar şi România s-a bucurat de un avans de 14% la box-office şi 11,3% la numărul de vizite. Per total, numărul de bilete per capita vândute în Europa rămâne la 1,6, la fel ca în 2016, iar francezii şi irlandezii rămân în continuare cei mai cinefili, cu 3,3 bilete per capita an de an.

    2017 a fost unul dintre cei mai buni ani pentru industria cinematografică din Franţa, în ciuda faptului că numărul de vizite la cinema a scăzut cu 1,8%, datorită filmelor locale Raid Dingue şi Valérian and the City of a Thousand Planets, ambele filme aflându-se în top 5 filme din ţară, în funcţie de numărul de spectatori. De asemenea, Rusia a devenit pentru prima dată ţara cu cel mai mare număr de bilete vândute din cadrul UNIC, cu 200 de milioane de vizite la cinema. Pe plan local, anul trecut filmele au încasat la box-office 275,4 milioane de lei, un avans de 14% faţă de 2016. De asemenea, numărul vizitelor la cinema a crescut cu 11,3%, la 13 milioane sau 0,7 bilete per capita.

    Cum este de aşteptat, Hollywoodul domină industria cinematografică la nivel global (peste 60% cotă de piaţă), dar şi filmele europene devin mai atrăgătoare pentru spectatori. |n Turcia (56,7%), Franţa (37,4%) şi Finlanda (28%) au fost înregistrate cele mai mari cote de piaţă pentru filmele naţionale.

    În 2016, pe piaţa românească s-au lansat 228 de filme, dintre care puţin peste 50% au fost americane, 30% europene, 10,9% româneşti şi restul de 7,9% din alte ţări. Din păcate pentru industria cinematografică locală, cota filmelor naţionale în cinematografe este de doar 1,7%, potrivit Consiliului Naţional al Cinematografiei (CNC).

    Filmele Star Wars: The Last Jedi şi The Fate of the Furious au fost filmele care au înregistrat cele mai multe vizite în Europa. Star Wars a obţinut primul loc în şapte ţări membre ale UNIC, iar filmul de acţiune cu maşini a fost numărul unu în şase ţări. |n Finlanda, Germania, Lituania, Polonia, Slovacia şi Turcia filmul care a ocupat primul loc în topul numărului de vizite a fost unul naţional; în rest, producţiile de la Hollywood şi-au adjudecat locul fruntaş în atragerea spectatorilor.

    Cel mai vizionat film în cinematografele din România a fost The Fate of the Furious (cunoscut drept Fast and Furious 8), care a avut peste 366.000 de spectatori doar în weekendul de lansare. Filmul a fost distribuit de Ro Image 2000, una dintre cele mai vechi firme de distribuţie şi locul doi pe plan local în funcţie de cota de piaţă. Pe locul doi şi trei, în funcţie de numărul de spectatori, au fost Pirates of the Caribbean: Dead Men Tell No Tales, urmat de Star Wars: The Last Jedi, ambele distribuite de Forum Film România.

    În România există cinci distribuitori de film care reprezintă la nivel local, şi pe bază de exclusivitate, marile studiouri cinematografice de la Hollywood, care constituie şi cea mai mare parte din piaţă; însă există şi distribuitori specializaţi pe producţii naţionale, producţii europene sau sunt distribuitori specializaţi pe filme de festival. Această structură este cam aceeaşi oriunde în lume.

    Pe plan local, compania cu cea mai mare cifră de afaceri cu codul CAEN 5913 (activităţi de distribuţie a filmelor cinematografice, video şi a programelor de televiziune) este HBO România, cu venituri de peste 112 milioane de lei şi cu un profit net de peste 3,5 milioane de lei în 2016. Următoarea în top este Vertical Entertainment, cel mai mare distribuitor pentru piaţa de cinema. Compania a trecut printr-un proces de rebranding în 2017 (renunţând la denumirea de Freeman Entertainment în favoarea Vertical Entertainment), iar anul trecut  a fost liderul segmentului distribuţie de film de pe plan local, cu o cifră de afaceri de 30 de milioane de lei şi cu un profit net de aproape 2 milioane de lei. ”Din box-office-ul total de anul trecut, Vertical Entertainment a avut încasări în valoare de aproximativ 79 de milioane de lei, ceea ce după calculele noastre ne poziţionează ca liderul pieţei de distribuţie, pentru al doilea an consecutiv“, spune Raluca Moroianu, head of marketing and communication la Vertical Entertainment.

    În 2017, compania a lansat 44 de filme, iar cel mai vizionat a fost Justice League, cu peste 265.000 de spectatori, generând un box-office de peste 5,8 milioane de lei. Vertical Entertainement distribuie filmele studiourilor Warner Bros. Pictures, Lionsgate sau Amblin.

    Forum Film România a fost înfiinţat în 2010, când a preluat distribuţia în cinematografe, la nivel local, a peliculelor realizate de studiourile Disney, devenind distribuitor exclusiv în România al tuturor filmelor acestei case de producţie. |n plus, Forum Film România distribuie producţiile Lucasfilm, alături de o parte importantă a filmelor Marvel (francize precum Avengers, Captain America sau Iron Man), dar şi ale unor studiouri precum MGM sau FilmNation.

    Distribuitorul de filme este parte a grupului Cineworld, activ pe diverse segmente ale pieţei cinematografice, inclusiv operarea de cinematografe şi distribuţia de filme.

    În 2017, Forum Film România a adus în cinematografe 13 titluri, dintre care trei sunt în top cinci al lansărilor anului trecut, conform cinemagia.ro. Cele mai vizionate trei producţii distribuite de Forum Film România au fost: Pirates of the Caribbean: Dead Men Tell No Tales, Star Wars: The Last Jedi şi Thor: Ragnarok. Forum Film România a avut o cifră de afaceri de 19,6 milioane de lei şi un profit net de doar 14.000 de lei în 2016, potrivit datelor Ministerului de Finanţe.

    Tot anul trecut, Ro Image 2000 a distribuit în cinematografele din România 42 de filme, printre care în exclusivitate filmele studiourilor Paramount şi Universal. Conform cinemagia.ro, Ro Image 2000 este al doilea distribuitor din ţară, după cota de piaţă (26,35%), potrivit datelor CNC pe 2016. Compania a înregistrat o cifră de afaceri de peste 3,3 milioane de lei în 2017, ceea ce înseamnă un plus de de 22% faţă de 2016.

    Alţi doi mari distribuitori sunt Odeon Cineplex şi Intercomfilm Distribution, cu venituri de 14 milioane de lei, respectiv 1 milion de lei în 2016.

    Piaţa de film din România a crescut foarte mult datorită apariţiei mai multor centre comerciale în ţară care vin la pachet cu o sală de cinema. Operatorul de cinematografe Cinema City, parte din Cineworld Group, al doilea mare lanţ de cinematografe din Europa, şi-a început activitatea pe plan local în 2007, iar acum este cel mai mare operator din ţară. Compania domină piaţa şi operează 25 de multiplexuri din 18 oraşe, cu 231 de săli şi peste 41.000 de locuri. |n reţea, anul trecut au fost lansate 190 de filme.

    Cinema City a avut o cifră de afaceri de peste 233 de milioane de lei în 2016 şi un profit net de 36 de milioane de lei. Acesta e urmat, la mare distanţă, de Movieplex Cinema, cu încasări de 17 milioane de lei în 2016 şi un profit de 1,7 milioane de lei.
    ”Investiţiile Cinema City au contribuit la relansarea pieţei de cinema din România, care a trecut prin momente dificile, după închiderea multor cinematografe, majoritatea din reţeaua de stat, mai ales în oraşele mai mici“, spune Ioana Ionescu, marketing manager la Cinema City România. Ea precizează că numărul de bilete vândute în Cinema City este tot mai mare de la an la an; pieţa a crescut de peste patru ori în zece ani, de la 3 milioane de bilete în 2007 la peste 13 milioane de bilete în 2016. ”|n ultimii trei ani, investiţiile totale ale Cinema City, alături de dezvoltatorii centrelor comerciale, au atins un total de aproximativ 55 de milioane de euro“, adaugă Ioana Ionescu.

    Mirela Matei, publicity coordinator la Ro Image 2000, susţine că odată cu extinderea reţelelor de cinematografe a crescut şi numărul spectatorilor plătitori de bilete. ”Sunt multe primării care au preluat săli de la reţeaua România Film, le-au modernizat şi dotat cu aparatură digitală. Acestea sunt în oraşe unde nu vor fi malluri cu cinematograf niciodată, aşa că iniţiativa este extraordinară, şi dă rezultate foarte bune“, spune ea. Adaugă şi că în România s-au lansat şi distribuitori de filme independente şi din zona de artă şi festivaluri, ”deci s-a diversificat şi oferta de filme pe piaţă. Existând mai multe ecrane, este loc şi pentru circa 200 de premiere pe an“.

    Transilvania Film, companie de distribuţie de film independent, este un exemplu în acest sens, iar în 2016 a depăşit borna de venituri de 1 milion de lei. ”Frecvenţa cu care merg la film spectatorii a crescut semnificativ începând din 2007. Desigur, mai este loc de creştere pentru a ajunge la nivelul pieţelor mature din punct de vedere cinematografic, ţinând cont, evident, şi de potenţialul demografic şi economic al ţării noastre“, spune Andreea Zidaru, general manager la Forum Film România; ea menţionează şi că apetitul românilor este ridicat mai cu seamă pentru noi formate de cinema, precum IMAX, 4DX sau Dolby Atmos. ”Aceste tehnologii sunt perfecte pentru blockbustere şi filme de acţiune sau aventuri, care se regăsesc în topul preferinţelor românilor.“

    Piaţa de cinema din România trece prin schimbări, fenomen care se regăseşte şi pe plan internaţional, consideră Raluca Moroianu; ea îşi susţine ideea prin câteva exemple în acest sens: ”creşterea numărului de ecrane, apariţia de noi formate precum 4DX sau Dolby Atmos, precum şi creşterea numărului de lansări de tip premieră“.

    Cum se stabileşte preţul unui film şi cum poate securiza o companie de distribuţie drepturile de difuzare? ”Preţurile pe care le avansăm în securizarea drepturilor de distribuţie variază în funcţie de casa de producţie, bugetul filmului, actorii şi regizorul ataşaţi proiectului şi evident potenţialul filmului respectiv pe piaţa locală“, spune Raluca Moroianu, head of marketing and communication la Vertical Entertainment. Printre cele mai scumpe filme distribuite pe marile ecrane de această firmă se numără: Taken 3, The Divergent Series: Allegiant, Now You See Me 2.

    Care sunt provocările pentru companiile de distribuţie de film de pe plan local? ”E nevoie de multă pasiune, o cunoaştere profundă a profilului consumatorilor, identificarea grupurilor ţintă potrivite şi ajustarea campaniilor de marketing pentru fiecare film în parte, găsind unghiul relevant şi ţinând pasul, în acelaşi timp, cu tinerii şi cu preferinţele lor în ceea ce priveşte mijloacele media“, este de părere Andreea Zidaru, general manager al Forum Film România, precizând că este dificilă aducerea în sălile de cinema a spectatorilor mai în vârstă.

    Tehnologia a evoluat într-atât încât mersul la cinematograf nu este singura modalitate de a vedea un film. Acum poţi urmări un film pe televizor, pe laptop, tabletă şi chiar pe smartphone. Netflix a profitat de asta şi a lăsat în urmă modelul de business cu care s-a lansat, distribuirea de filme pe DVD, pentru streaming online. Acum, Netflix are 117 milioane de abonaţi din 190 de ţări, iar veniturile companiei au crescut de unsprezece ori din 2008 până în 2017, ajungând la 11,6 miliarde de dolari.
    Compania a investit foarte mult în conţinut orginal, atât filme cât şi seriale, şi a ”furat“ o parte din spectatorii care mergeau la cinema. ”Netflix a apărut ca urmare a tendinţei creşterii utilizării de dispozitive mobile, care permit consumul de film, mai degrabă individual, în alt mediu“, spune Andreea Zidaru. Ea este de părere că sala de cinema ”oferă încă o anume magie specială“ ce nu poate fi replicată acasă.

    ”Niciodată o astfel de vizionare nu se va compara cu experienţa completă şi unică a mersului la cinema. La fel cum un ecran mic de telefon sau de laptop nu se va compara cu ecranul uriaş de cinema şi cu impactul exercitat de acesta asupra percepţiilor şi emoţiilor trăite de spectator în sală“, consideră Ioana Ionescu, marketing manager la Cinema City România. Ea punctează că un cinematograf beneficiează de tehnologii avansate care fac experienţa de vizionare altfel. ”Pentru noi este esenţial ca publicul să nu aleagă doar ce film va urmări, ci şi cum vrea să-l vizioneze. Când mergi la cinema, te poţi gândi – Azi am chef de o experienţă intensă în 4DX? Sau vreau, mai degrabă, să mă bucur de ecranul de la IMAX, sau de o seară relaxantă la VIP?“

    Raluca Moroianu consideră că marile companii care oferă filme şi seriale în regim de streaming precum Netflix sau Amazon reprezintă o alternativă la cinema şi nu crede că pot înlocui experienţa dintr-o sală de cinematograf. ”Oferta noastră de conţinut este net superioară celei pe care publicul o poate găsi pe acest tip de platforme şi evident experienţa la cinema este una premium şi va rămâne aşa, în vreme ce aceste platforme vor veni ca o completare la celelalte tipuri de distribuţie, cum ar fi TV sau cablu“, spune ea.

    Mirela Matei este de părere că presiunea Netflix nu este simţită pe plan local şi că marea problemă pentru distribuitorii de film din România rămâne pirateria. Ţara noastră rămâne un pol pentru piraterie, având în vedere că 60% din programele utilizate de români sunt piratate, în timp ce media la nivel global este de 40%.

    Şi Raluca Moroianu recunoaşte că piaţa neagră este o dificultate cu care se confruntă pentru distribuţia de film din România. ”Cu toate ca mersul la cinema rămâne un obicei de consum prezent în activităţile românilor, rata de piratare a filmelor atinge în continuare cote alarmante.“ Raluca Moroianu conchide că o soluţie pentru combaterea acestui fenomen ar fi lansarea filmelor pe plan local cât mai aproape de data de lansare internaţională, dacă nu chiar simultan.
     

  • S-a confirmat: Facebook îţi citeşte mesajele şi îţi scanează pozele pe care le trimiţi prin intermediul aplicaţiei Messenger

    Compania a confirmat această practică după ce un interviu cu CEO-ul Mark Zucerberg publicat la începutul săptămânii a ridicat întrebări cu privire la practicile Messenger şi la intimitatea pe care o au utilizatorii atunci când folosesc aplicaţia.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • China se declară pregătită să-şi apere interesele comerciale indiferent de costuri

    “Dacă partea americană ignoră opoziţia Chinei şi a comunităţii internaţionale şi insistă cu practicarea unilateralismului şi a protecţionismului comercial, partea chineză va merge până la capăt indiferent de costuri”, se arată într-un comunicat al Ministerului Comerţului.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Analiză KeysFin: De Paşte, piaţa cărnii contabilizează un profit dublu faţă de acum 5 ani

    Afacerile din piaţa cărnii ar putea depăşi în acest an nivelul de 34 de miliarde de lei, pe fondul creşterii consumului, dar şi ca urmare a evoluţiei semnificative a preţurilor. Potrivit studiului, faţă de 2012, când piaţa cărnii raporta afaceri de 32,9 miliarde de lei, businessul nu a crescut semnificativ (33,6 miliarde lei în 2017), dovadă că industria a ajuns deja la maturitate.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Daniel Morar: CSM trebuie să decidă implicaţiile protocolului în sistemul judiciar

    „Pornind de la faptul că existenţa acestui protocol a fost confirmată, iar dispoziţiile sale sunt acum cunoscute/declasificate, ca fost procuror şef DNA, cred că autoritatea competentă, Consiliul Superior al Magistraturii, trebuie să analizeze şi să decidă cu privire la substanţa şi implicaţiile acestui protocol în cadrul activităţii sistemului judiciar. Din punctul meu de vedere, acesta este elementul esenţial al problemei în acest moment, iar nu faptul că protocolul a fost pus în aplicare de către mii de procurori, aşa cum se susţine chiar de către semnatarul protocolului. Punerea în aplicare a protocolului de către procurorii care funcţionează pe principiul subordonării ierarhice nu poate fi un argument care să estompeze/ să înlăture discuţia de fond – redactarea, emiterea şi aprobarea/semnarea acestui protocol”, a spus Daniel Morar, pentru blogul jurnalistei Sorina Matei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Abordarea digitală a asigurărilor

    ”România este pentru Groupama o piaţă strategică, avem o creştere sănătoasă bazată pe satisfacţia clienţilor, drept consecinţă, avem performanţă financiară, suntem aici pentru a reuşi pe termen lung, în mod cert nu vrem să vindem“, comentează François Coste, CEO-ul Groupama Asigurări, zvonurile referitoare la o vânzare a subsidiarei locale a companiei cu origini franceze, în cadrul evenimentului în care aceasta şi-a anunţat cele mai recente rezultate financiare.

    Potrivit lui Coste, rezultatele companiei din 2017 sunt bune, compania păstrându-şi tendinţa de creştere. Groupama a înregistrat un volum al primelor brute subscrise de 924 milioane de lei, cumulat, pe segmentul asigurărilor de viaţă şi non-viaţă, ceea ce înseamnă o scădere de 1% faţă de 2016 (scădere generată de reducerea veniturilor pe segmentul asigurărilor auto obligatorii – RCA). Pe segmentul asigurărilor RCA, compania a înregistrat un volum de prime brute subscrise de 205 milioane de lei, în scădere cu 27%.

    În ceea ce priveşte serviciul de decontare directă, lansat anul trecut şi care îi permite unui şofer păgubit să-şi repare maşina în baza propriei poliţe RCA şi nu în baza poliţei şoferului vinovat, prin intermediul Groupama s-au cumpărat circa 5.000 de astfel de poliţe până acum.În segmentul de asigurări property (care include şi asigurările agricole, pe care compania este lider de piaţă, au înregistrat o creştere a subscrierilor de 8%, până la 209 milioane de lei, iar pe cel al altor asigurări generale (transport, travel, de răspundere), creşterea a fost de 12%, până la 43 milioane de lei. |n ceea ce priveşte segmentul asigurărilor de sănătate şi accidente, creşterea a fost de 38%, până la 32 milioane de lei, iar pe cel al asigurărilor de viaţă, de 8%, până la 34 milioane de lei. Profitul a fost de 46 de milioane de lei, ”rezultat mai bun decât ceea ce ne propuseserăm“, spune Călin Matei, deputy CEO al Groupama Asigurări.

    Cea mai mare parte a afacerilor Groupama, peste 40%, vine de pe segmentul poliţelor Casco. Asigurătorul a vândut anul trecut poliţe Casco de 394 mil. lei, cu 10% mai mult decât în 2016. Rezultatele au fost obţinute prin câteva proiecte importante derulate în 2017, adaugă Matei, printre care oferirea unui discount faţă de prima standard de asigurare CASCO în funcţie de comportamentul la volan.

    O altă decizie care a influenţat rezultatele companiei se referă la adaptarea structurii de vânzări în funcţie de necesităţile clienţilor şi partenerilor: ”Am reorganizat structura de vânzări pentru a împărţi managementul brokerilor şi forţei proprii de vânzări; totodată, am segmentat forţa de vânzări între personalul dedicat retailului şi persoanelor juridice“. Reorganizarea nu a implicat reducerea numărului de angajaţi, care a ajuns la 1.500 în România, compania franceză fiind cel mai mare angajator din rândul asigurătorilor locali. Un proiect neplanificat, potrivit reprezentanţilor Groupama, a fost adus de furtunile din vestul ţării de anul trecut, în care, în interval de aproape o săptămână de la derularea acestor evenimente, au plătit clienţilor un avans de 2.000 de lei, ”fiindcă degeaba ai o asigurare dacă nu ai o casă în care să stai“, explică Matei.

    |n ceea ce priveşte planurile pentru anul în curs, CEO-ul Groupama spune că acestea sunt în concordanţă cu viziunea pe termen lung a companiei. ”Pentru 2018 şi viitor, viziunea este neschimbată, avem aceeaşi strategie, să fim preferaţi de clienţi, de brokeri şi să fim profitabili“, descrie Coste, în câteva linii, filosofia companiei, precizând că pentru 2018, compania şi-a bugetat un profit de 33 de milioane de lei. Acesta este mai mic decât cel realizat anul trecut, iar motivele se leagă, potrivit CEO-ului Groupama, de faptul că ”vrem să investim în continuare în România şi în companie“.

    Călin Matei descrie şi câteva direcţii strategice pe care şi le-au propus pentru anul în curs, axate, potrivit lui, pe inovaţie şi simplificare. Un exemplu în acest sens se leagă de mobilitatea viitorului. ”|n contextul în care lumea se schimbă, apar maşinile autonome, se vorbeşte mult despre car sharing, sunt inventate noi tehnologii, ne dorim să fim asigurătorul mobilităţii viitorului, cred că trebuie să ne adaptăm produsele de asigurare pentru maşinile electrice, dar şi pentru car sharing“, explică Matei. |n acest sens, compania investighează modalităţi de ataşare a sistemului de telematică ataşată poliţelor RCA. Au intrat pe acest segment printr-un proiect pilot, în iulie anul trecut, în 10 oraşe din România, iar de anul acesta au început expansiunea în România. Călin Matei nu oferă detalii referitoare la dimensiunea investiţiei; însă explică modalitatea de funcţionare a acestei componente: se instalează un black box (cutie neagră) pe maşină care transmite în mod constant date telematice despre comportamentul şoferilor – se pot observa astfel accelerările, decelerările, vitezele în curbe, schimbările bruşte de direcţie etc., respectiv comportamentele care influenţează automat riscul clientului respectiv.

    Potrivit lui Matei, costul instalării acestor dispozitive, în cazul CASCO, unde au fost folosite dispozitivele de către Groupama în prezent, nu este suportat de client, iar investiţia companiei de asigurare se face atât în achiziţia acestor dispozitive, cât şi şi în ”creierul“ din spate, care interpretează aceste informaţii. Ca urmare a datelor trimise de aceste dispozitive, clientul primeşte un discount din partea companiei. ”Sunt clienţi care astăzi nu îşi asigură maşina fiindcă ei cred că prima de asigurare faţă de valoarea maşinii sau faţă de risc este prea mare, or printr-un dispozitiv de telematică poţi să determini exact care este riscul acelui client şi să îi dai un preţ corect“, descrie Călin Matei o tipologie de client. Alţi clienţi ce pot fi încurajaţi să îşi cumpere acest tip de asigurare sunt cei ”foarte buni“ – atenţi la modul în care conduc, care au grijă de maşina – ei sunt recompensaţi astfel printr-un discount corelat cu acest comportament exemplar. Totodată, există clienţi care folosesc foarte rar maşina  au mai multe maşini, folosesc una dintre ele o dată sau de două ori pe an; ei pot avea parte de o primă aferentă riscurilor lor.
    ”Se merge foarte mult pe zona de individualizare a riscurilor“, explică Matei.

    Şi-au propus să lanseze folosirea acestor dispozitive anul acesta şi la nivelul RCA, însă spun că, la stadiul la care se află acum proiectul, nu pot da prea multe detalii despre forma finală. |n legătură cu lansarea acestei componente, Matei spune că, de anul trecut, Groupama a creat în companie un departament de data science care are ca atribuţii gestionarea informaţiilor primite de la clienţi şi stabilirea discounturilor prin prisma analizei comportamentului acestora. ”Au fost rezultate bune, peste aşteptările noastre, ne-a încântat atitudinea clienţilor, mult mai mulţi clienţi au fost deschişi faţă de ceea ce ne aşteptam noi şi acesta este unul dintre motivele pentru care extindem proiectul la nivel naţional“, descrie Călin Matei modul în care au fost primite aceste dispozitive de către piaţă, discret în legătură cu numărul clienţilor care le folosesc în prezent. Menţionează însă că prima medie pentru clienţii care au acceptat instalarea acestora a scăzut, în medie, cu 20%.

    Călin Matei descrie şi o iniţiativă guvernamentală de care ar avea nevoie pentru încurajarea dezvoltării pieţei de asigurări agricole, pe segmentul căreia compania a câştigat notorietate la nivel internaţional – ”Unul dintre lucrurile pe care l-am promovat şi noi în legătură cu cei de la Autoritatea de Supraveghere Financiară se leagă de introducerea subvenţiilor pentru primele de asigurări din agricultură şi este parte a unui pachet mai mare de management al riscurilor în agricultură. În prezent, România dispune de 200 de milioane de euro de la Uniunea Europeană pentru managementul riscurilor în agricultură“. Spune că împreună cu ASF au propus către guvern şi către Ministerul Agriculturii introducerea subvenţiilor pentru asigurări, în contextul în care, la nivelul UE, un procent majoritar dintre subvenţiile disponibile în agricultură sunt pentru primele de asigurări. ”Cred că este important pentru fermierii români, care intră în competiţie cu fermieri străini care au subvenţii pe costurile legate de primele de asigurări, în felul acesta îşi vor permite să îşi asigure mai bine culturile, să îşi acopere riscuri mai mari – cum ar fi seceta, de pildă.“ 

    Călin Matei observă că nu există date referitoare la suprafaţa asigurată a României; însă există circa 6 milioane de hectare care sunt lucrate în scop comercial (nu cele despre subzistenţă); în rest, suprafeţele sunt foarte divizate. Potrivit informaţiilor comunicate de François Coste într-un interviu anterior, în România există 15 milioane de hectare cultivabile, iar dintre acestea, 8 milioane ha sunt exploatate de fermierii care practică agricultura de subzistenţă; 2,2 milioane ha (din rândul celor cultivate în scop comercial) sunt asigurate, iar 1 milion ha sunt asigurate de către Groupama. Agricultura reprezintă 6% din PIB-ul României, în timp ce în Franţa domeniul reprezintă în jur de 1,5%.

    Groupama a intrat pe piaţa românească de asigurări în urmă cu nouă ani, prin achiziţia Băncii Transilvania Asigurări, Asiban şi a activitatăţii OTP Bank în asigurări; până acum, valoarea investiţiei a ajuns la 750 de milioane de euro. De ce a ales o companie de asigurări din Franţa să investească în România? François Coste oferă o privire retrospectivă asupra deciziei de intrare a companiei pe piaţa locală, printr-o investiţie semnificativă: ”Diversificarea riscurilor, creşterea într-o piaţă care nu este saturată, cu o penetrare a asigurărilor de 1,3%, în contextul în care în Franţa vorbim de 9%; în plus, este o ţară cu tradiţie în domeniul agriculturii, la fel ca şi Franţa, şi vrem totodată să avem acces la talentele din România.“ |n ceea ce priveşte provocările, acestea se referă în continuare la dimensiunea redusă a pieţei, de circa 10 miliarde de lei, potrivit celor mai recente informaţii ale Business Magazin.

    La nivel global, Groupama Asigurări are o experienţă de peste 100 de ani, 32.000 de angajaţi răspândiţi în subsidiarele din 10 ţări, iar în Franţa este lider de piaţă.

  • Surse: Trump analizează posibilitatea expulzării unor diplomaţi ruşi în legătură cu atacul neurotoxic

    Un anunţ pe această temă ar putea fi făcut chiar luni, a adăugat sursa citată, precizând că decizia Washingtonului ar putea depinde de răspunsul statelor europene la atacul neurotoxic, informează agenţia de ştiri Reuters.

    Ţările membre UE au convenit vineri să adopte noi măsuri punitive împotriva Rusiei după atacul neurotoxic în urma căruia fostul spion rus Sergei Skripal şi fiica sa, Iulia, au fost grav răniţi, fiind în continuare în stare critică.

    Raj Shah, purtător de cuvânt al Casei Albe, a anunţat anterior că Statele Unite sunt condamnă “revoltătoare acţiune” a Rusiei şi studiază modul în care să răspundă la atacul neurotoxic, însă a refuzat să ofere mai multe detalii.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro