BusinessMagazin

Tag: americani

  • SUA, noul paradis fiscal preferat al lumii bogate

    După ce au acuzat ani la rând alte ţări că îi ajută pe americanii bogaţi să-şi ascundă banii peste hotare, Statele Unite sunt acum pe cale să devină un adevărat paradis fiscal pentru străinii bogaţi, scrie Bloomberg.

    Neaderând la noile standarde globale de raportare, Statele Unite creează o nouă piaţă „fierbinte“, devenind destinaţia preferată a banilor bogaţilor. Toată lumea, de la avocaţi londonezi la companii elveţiene, îi ajută acum pe cei bogaţi să-şi mute conturile din locuri ca Bahamas şi Insulele Virgine Britanice în Nevada, Wyoming şi Dakota de Sud. „Ce ironic, nu ce pervers, ca SUA, care a condamnat atât de dur băncile elveţiene, să devină jurisdicţia secretului bancar“, afirma recent Peter A. Cotorceanu, avocat la Anaford, o firmă de avocatură din Zürich.

    Rothschild, instituţia financiară europeană cu o istorie de secole, a dechis o companie de trust în Reno, Nevada, transferând în prezent averile clienţilor străini avuţi din paradisuri ca Bermude, supuse noilor standard de raportare, către trusturi deţinute în Nevada, care nu se supun standardelor respective. Firma spune că operaţiunile sale din Reno oferă servicii familiilor din întreaga lume atrase de stabilitatea SUA şi că clienţii săi trebuie să dovedească faptul că respectă legile fiscale din ţările de origine. Trusturile sale, spun oficialii de la Rothschild, nu au fost create pentru a profita de faptul că SUA nu a adoptat noile standarde.

    Alice Rokahr, preşedinte al Trident Trust, o altă entitate care transferă conturi din Elveţia în Dakota de Sud, şi alţi consultanţi spun că nevoia de discreţie este îndreptăţită. Conturile confidenţiale care ascund avuţia, fie că se regăsesc în SUA, Elveţia sau alte ţări, oferă protecţie împotriva răpirilor sau şantajului în ţările de origine ale deţinătorilor. Cei bogaţi se simt mai în siguranţă parcându-şi banii în SUA spre deosebire de alte locaţii percepute mai puţin sigure.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Doi miliardari americani primesc bani ca să cumpere petrol. Cum s-a ajuns aici

    Piaţa de petrol se află într-o zonă extrem de periculoasă, barilul ajungând să fie tranzacţionat cu 20 de dolari. În Canada preţul este chiar mai mic, respectiv de 8 dolari pe baril.

    Cu toate acestea, chiar şi preţul de 8 dolari pare mare raportat la o tranzacţie recentă încheiată de fraţii Kock. Flint Hill Resources, o unitate de rafinare deţinută de fraţii Kock, a anunţat că va cumpăra petrol nerafinat din North Dakota la preţul de -50 de cenţi.

    Un preţ negativ pare ceva de necrezut, dar explicaţia stă în faptul că petrolul s-a depreciat atât de mult încât producătorii dau bani cumpărătorilor interesaţi doar pentru a scăpa de materia primă.

    Petrolul cumpărat de Flint Hills conţine de asemenea o cantitate mare de sulf, iar pentru rafinarea acestuia este necesar un proces destul de costisitor, acesta fiind un alt motiv pentru care producătorii renunţă la preţ. Cantitatea extrasă zilnic în statul american North Dakota este de aproximativ 15.000 de barili pe zi.

    Preţurile petrolului au coborât miercuri, în timpul tranzacţiilor asiatice, la sub 28 de dolari pe baril, un nou minim al ultimilor 12 ani, supraoferta din piaţă continuând să influenţeze investitorii, potrivit MarketWatch.

    La bursa din New York, petrolul cu livrare în februarie este tranzacţionat pe platforma electronică Globex în declin cu 3,2%, la 27,56 dolari pe baril, cel mai redus nivel din septembrie 2003.

    Cotaţia petrolului Brent, de referinţă la Londra, este în coborâre cu 2%, la 28,19 dolari pe baril.

    Agenţia Internaţională pentru Energie anticipează în raportul lunar publicat în această săptămână că preţurile ţiţeiului vor continua probabil să scadă în acest an, piaţa fiind incapabilă să absoarbă cantităţile suplimentare de petrol provenite din ţări precum Iranul, care a ieşit de sub sancţiunile occidentale.

  • Liceenii din Constanţa care au creat un oraş spaţial pentru NASA. De opt ani câştigă toate premiile date de americani

    În „laboratorul de genii“ de la Constanţa, anul acesta a adăugat la palmares noi premii obţinute la competiţiile NASA. 13 echipe sunt laureate ale concursurilor gândite de americani pentru colonizarea spaţiului. Cel mai complex proiect este cel al elevilor de la Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân“, prin care a fost conceput un oraş spaţial, scrie Adevărul

    “Oberth Space Project“, al unor elevi de clasa a XI-a de la Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân“: Marina Cozma, Matei Popovici, Costin Dobrin, Bianca Burtoiu, Diana Andreea Catană, Andreea Stanciu, Dalia Stoian, Răzvan Ursu. Toţi au 17 ani, cu excepţia lui Răzvan, care are 15 ani.

    Proiectul „Oberth“ al elevilor constănţeni a impresionat juriul prin originalitate şi prin caracterul ştiinţific care depăşeşte nivelul unor cunoştinţe de liceu. „Oberth Space Project“ nu se axează doar pe construirea unei singure staţii, ci a unui sistem de staţii interdependente.

    În urma cu 5 ani, România Liberă scria despre elevii Colegiului Naţional “Mircea cel Bătrân” din Constanţa şi premiile obţinute de aceştia: “pentru al optulea an consecutiv, colegiul din Constanţa a obţinut cu cele mai multe premii dintre şcolile participante. Este vorba de 9 premii şi menţiuni (2 premii I, 4 premii II, 1 premiu III şi 2 menţiuni).”. 

    Elevii Colegiului Naţional „Mircea cel Bătrân” nu se află la prima performanţă. De mai bine de opt ani, proiectele lor ştiinţifice au adus în palmares nenumărate premii şi menţiuni. Ideile adolescenţilor sunt folosite cu brio de către inginerii NASA. 

  • Astăzi este cea mai deprimantă zi a anului. Cum să treceţi peste Blue Monday

    Astăzi este ceea ce americanii au numit Blue Monday, adică cea mai deprimantă zi a anului.

    Conceptul a apărut în 2005, atunci când o companie de turism a folosit un algoritm pentru a determina care este cea mai nefericită zi a anului, luând în calcul factori precum vremea sau nivelul datoriilor. Chiar dacă nu are o bază ştiinţifică serioasă, ideea de Blue Monday a devenit destul de populară.

    Cei de la The Telegraph au alcătuit o listă a lucrurilor pe care le puteţi face pentru a minimiza efectul deprimant al zilei de azi.

    Folosiţi lumina naturală, pentru că această stabilizează serotonina din organism şi activează endorfina, ambele subtanţe fiind de fapt hormoni ce induc o stare de bine.

    Faceţi mişcare, fie că e vorba de mers pe jos sau la un drum la bazinul de înot. Exerciţiile fizice activează endorfinele, iar acestea induc o stare de linişte.

    Zâmbiţi! Zâmbetul declanşează o serie de reacţii chimice la nivelul creierului, iar corpul se va relaxa.

    Luaţi-vă câteva minute pentru a aprecia ceea ce aveţi – acest lucru vă va face mai energici şi optimişti.

    Fiţi altruişti – mai multe studii recente au evidenţiat legătura dintre comportamentul altruist şi starea de bine a subiecţilor. Puteţi face cuiva un simplu compliment sau, dacă aveţi posibilitatea, puteţi face donaţii unei organizaţii caritabile.

  • Star Wars: The Force Awakens, filmul anului 2015 în România

    Odată cu acest nou record, Forum Film România – distribuitorul filmului – sărbătoreşte şi cel de-al şaselea an consecutiv când lansează filmul anului în România. De la înfiinţarea sa din 2010, compania a avut în fiecare an în portofoliu filmul cu cele mai mari încasări: „Alice în Ţara Minunilor” (2010), „Piraţii din Caraibe: Pe ape şi mai tulburi” (2011), fiecare dintre cele trei filme din saga „Hobbitul” (2012, 2013 şi 2014), respectiv „Star Wars: The Force Awakens” în 2015.

    În plus, începând cu episodul VII din saga „Star Wars” – care ocupă prima poziţie –, Forum Film România mai are alte trei filme în top 10 al producţiilor cinematografice lansate la noi în 2015: „James Bond: SPECTRE”, „Răzbunătorii: Sub semnului lui Ultron”, „Jocurile Foamei: Revolta – partea a doua”.

  • O româncă preia comunicarea pentru americanii de la Uber în Balcani

    Compania americană Uber, cel mai valoros start-up din lume, a recrutat-o pe românca Alexandra Corolea pentru a gestiona comunicarea în Balcani, conform informaţiilor de pe reţeaua socială profesională LinkedIn.

    Potrivit sursei citate Alexandra Corolea a preluat funcţia de Communications Associate pentru Balcani în cadrul Uber în urmă cu o lună, ea fiind recrutată de la Telekom România, cel mai mare grup de comunicaţii fixe şi mobile de pe piaţa locală, unde a ocupat timp de aproape doi ani poziţia de Media Relations & External Communication Senior Coordinator.

    Alexandra Corolea a absolvit Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării şi a urmat un master în Marketing şi comunicare politică la SNSPA. Înainte de a fi recrutată de grupul Telekom, în anul 2014, ea a lucrat, începând cu anul 2009, pentru BCR, unde ultima poziţie deţinută a fost de Community Affairs Senior Expert. Anterior ea a mai lucrat pentru Selenis şi Pastel.

    Uber, care le dă proprietarilor de maşini posibilitatea de a oferi servicii de transport prin intermediul unei aplicaţii care îi pune în legătură cu clienţii şi asigură şi platforma de taxare şi gestionare a comenzilor, a fost lansat în Bucureşti în urmă cu aproape un an de zile. Compania are operaţiuni şi în alte ţări din regiune, printre care Bulgaria şi Ungaria.

  • Americanii cu datorii la fisc de peste 50.000 de dolari rămân fără paşapoarte, din 2016

    Detaliile administrative sunt puţine. Legea poate însemna că Departamentul de Stat nu va emite un paşaport nou pentru un datornic, nu îl va înnoi sau chiar l-ar putea revoca, relatează Forbes.

    Departamentul de Stat va acţiona, în mod evident, la sesizarea fiscului (IRS). Legea va limita astfel călătoriile în străinătate ale persoanelor care nu şi-au plătit taxele şi impozitele, dar ar putea fi afectate şi călătoriile aeriene interne, din cauza unor noi prevederi legate de introducerea unor standarde naţionale pentru actele de identitate, care nu au fost adoptate de toate statele federale.

    Este vorba despre statele Louisiana, Minnesota, New Hampshire şi New York (care beneficiază de o excepţie).

    Lista persoanelor afecte de măsură va fi realizată de IRS, care va aplica un prag de 50.000 de dolari de taxe federale neachitate, sumă care include şi penalităţile şi dobânzile.

    Mai mult decât atât, dacă o persoană va contesta impozitele datorate, pe cale administrativă sau în justiţie, acest fapt nu va influenţa decizia de anulare a paşaportului.

    Măsura va fi anulată dacă datornicul îşi plăteşte taxele conform unui acord de eşalonare. Reglementarea nu este limitată la cazurile penale, în care autorităţile consideră că este vorba de evaziune fiscală.

    Libera circulaţie este un drept fundamental, atât între statele federale cât şi la nivel internaţional, şi nu este clar dacă legea va trece dacă va fi contestată din punct de vedere constituţional.

  • Cronică de film: În Burnt, Bradley Cooper încearcă (fără prea mult succes) să îl imite pe Gordon Ramsay

    Burnt este regizat de John Wells, cunoscut mai mult pentru seriale precum ER, The West Wing sau Shameless. În distribuţie îi regăsim pe Bradley Cooper (nominalizat de patru ori la premiile Oscar pentru American Sniper, American Hustle şi Silver Linings Playbook), Sienna Miller (Foxcatcher, Stardust, American Sniper, Casanova) şi Daniel Brühl (Inglourious Basterds, Rush, Good Bye Lenin!, The Bourne Ultimatum).

    Scenariul este bazat pe povestea semnată de Michael Kalesniko. Burnt spune povestea unui chef extrem de talentat, Adam Jones (Cooper), care a condus pentru o vreme un restaurant din Paris cu două stele Michelin. Drumul său o ia apoi în jos, din cauza drogurilor şi băuturii, iar filmul prezintă încercarea sa de a reveni în atenţia publicului de specialitate. Problema este că lucrurile nu sunt suficient de bine definite: miza nu este niciodată clară. De ce vrea Adam o a treia stea Michelin? Pentru că doreşte să atingă perfecţiunea. Ce se va întâmpla însă dacă nu reuşeşte? Este o întrebare la care nu primim răspuns.

    Adam Jones este prezentat într-o lumină extrem de nefavorabilă: se crede superior, îşi vede tot timpul interesul şi e imun la problemele celorlalţi. Este greu să te ataşezi emoţional de un personaj cu un astfel de caracter, dar în acelaşi timp e greu să nu îţi doreşti ca el să reuşească. Aici intervine rolul actorului, iar Bradley Cooper s-a descurcat surprinzător de bine. Spun acest lucru pentru că singurele roluri în care mi s-a părut cu adevărat potrivit au fost cele din filmele de comedie; nu mi-a părut potrivit în filme precum American Sniper sau The Place Beyond the Pines.

    În Burnt, Cooper s-a lăsat inspirat de imaginea lui Gordon Ramsay, celebrul bucătar britanic care sparge farfurii (aparent fără motiv) în emisiunea culinară Hell’s Kitchen. Diferenţa dintre cei doi este că Ramsay pare a fi un actor mai bun în asemenea situaţii.

    Filmul ar fi reprezentat poate ceva nou în anul 1996, atunci când pe marile ecrane a ajuns Big Night, una dintre peliculele apreciate de iubitorii acestui gen. Astăzi există însă atât de multe emisiuni de acest gen, mai ales pe televiziune, încât trebuie să aduci ceva cu adevărat original pentru a atrage atenţia. După cum scriam ceva mai sus, un exemplu în acest sens este Burnt.

  • Românii intenţionează să cheltuiască cel mai mult dintre europeni pe cadouri, raportat la venituri

    Românii îşi propun să cheltuiască pentru cadourile de Crăciun 110 euro, reprezentând o treime din venituri, ceea ce îi clasează pe primul loc în Europa în funcţie de raportarea la venituri, deşi cea mai mare sumă este alocată de britanici, de 420 euro, arată un studiu realizat de ING.

    Astfel, britanicii intenţionează să cheltuiască cel mai mult pe cadourile de Crăciun faţă de restul europenilor, americanilor şi australienilor, dar suma alocată de aceştia reprezintă 15% din veniturile lor medii lunare, rezultă din Raportul ING privind cheltuielile de Crăciun şi Anul Nou, la care au participat peste 13.000 de persoane.

    Totuşi, românii sunt cei care intenţionează să aloce pe cheltuielile de Crăciun cel mai mare procent din veniturile lunare nete, respectiv 32%, raportat la venituri nete medii lunare de 346 euro. Studiul a luat în calcul datele Eurostat pentru veniturile nete medii din anul 2013.

    Românii sunt urmaţi în clasament de cehi (cu 25% din venituri) şi britanici (15%) în ceea ce priveşte cheltuielile de Crăciun în raport cu venitul net.

    “Cu toate că situaţia economică s-a imbunătăţit în cea mai mare parte a Europei, studiul relevă că majoritatea europenilor îşi menţin în acest an o abordare prudentă privind cheltuielile de Crăciun şi
    intenţionează să investească o sumă similară cu cea cheltuită în 2014. Doar unul din şase europeni (16%) intenţionează să cheltuiască mai mult în 2015″, se arată într-un comunicat ING.

    O treime din europeni (33%) au economisit pentru Crăciunul din acest an, cei mai mulţi fiind cei din Marea Britanie (43%) şi România (42%).

    În plus, mai puţin de una din zece persoane din Europa (9%) s-a îndatorat anul trecut pentru cheltuielile de Crăciun, ceea ce arată că majoritatea au o abordare prudentă. Cu toate acestea, britanicii şi românii s-au îndatorat mai mult decât restul Europei (cu 15%, respectiv 16%).

    În timp ce unii declară că sunt dornici să îşi planifice cheltuielile şi să economisească, studiul arată că aproape jumătate din europeni nu au încă un buget clar pentru Crăciun şi nu ştiu cât de mult vor
    cheltui în final.

    Nemţii sunt cei care declară în număr cel mai mare că vor stabili un buget clar pentru Crăciun (63%), în timp ce locuitorii din Polonia şi Belgia (50%) nu sunt siguri că vor face acest lucru.

    Potrivit studiului, 40% dintre români sunt nehotărâţi cu privire la cât vor cheltui pentru sărbători.

     

  • Planul de resuscitare a uzinei Ford de la Craiova

    Rob Ardley, executivul în vârstă de 59 de ani, gestionează din biroul său din Craiova cei 2.600 de salariaţi ai uzinei Ford România, unde constructorul american produce monovolumul de clasă mică B-Max alături de motorul EcoBoost de 1,0 litri pe benzină, considerat a fi unul dintre cele mai performante din segmentul său. După aproape opt ani de când Ford a preluat Craiova, misiunea englezului este să pregătească angajaţii inclusiv pentru următoarele etape de dezvoltare ale fabricii: din 2017 este foarte probabil ca la uzină să se producă două noi modele, iar pe lângă B-Max să vină şi SUV-ul de clasă mică EcoSport, produs în prezent pentru Europa în Chennai, India.

    În luna martie a acestui an Ford România a renunţat la planurile de a disponibiliza 680 de salariaţi şi a renunţat la doar 490 de angajaţi, dar a redus programul de lucru şi salariile cu 8%, potrivit reprezentanţilor companiei. În prezent, la Craiova compania ame-ricană are 2.700 de salariaţi, faţă de 3.200 în toamna anului trecut, având în vedere că au derulat astfel de programe de plecări voluntare şi în 2012 şi 2013, în fiecare an renunţând la circa 400 de salariaţi. Reducerea salariilor şi a numărului angajaţilor vine în contextul în care segmentul monovolumelor mici pe care activează B-Max pierde tot mai mult teren în favoarea SUV-urilor mici precum Ford EcoSport.

    „Politica Ford la nivel mondial este de a adapta volumele de producţie la cererea din piaţă, ceea ce automat presupune şi o rebalansare a forţei de muncă. Anul acesta a fost şi rămâne unul stabil pentru Ford în România. Nu ne aşteptăm la noi programe de disponibilizare, iar singurii angajaţi care au mai plecat au fost cei care au ieşit la pensie sau s-au retras din motive de sănătate. Foarte puţini au plecat pentru posturi în cadrul altor companii”, spune Rob Ardley. Având în vedere evoluţia tot mai rapidă a industriei, cât şi apariţia a tot mai multe tehnologii, Rob Ardley consideră că e foarte important ca toţi angajaţii să fie la zi cu trendurile din industrie: „Ford are o varietate de programe de training, de la programele tehnice la cele de dezvoltare a carierei. Investim constant în personal deoarece aceştia sunt cel mai important asset al companiei, motiv pentru care îi încurajăm să se dezvolte. Vom continua să le oferim posibilităţi de dezvoltare, iar atunci când uzina va creşte, oportunităţile vor urma”.

    În total, uzina are în prezent aproximativ 2.600 de angajaţi, faţă de aproximativ 4.000 cât avea în momentul preluării. La acea vreme, pe fondul targetului de producţie de 300.000 de maşini anual, americanii aveau în plan să majoreze numărul angajaţilor până la 7.000 sau chiar 9.000, cifre la care nu s-a mai ajuns.  În plus, Ford a ales inclusiv să „exporte” angajaţi din România şi către alte uzine ale companiei. „De-a lungul ultimilor ani au existat ocazii pentru ca angajaţii din Craiova să lucreze inclusiv în alte uzine precum cele din Valencia sau Köln, dar şi în cele din Statele Unite, Rusia sau China. De asemenea, şi la Craiova am avut ca angajaţi salariaţi ai Ford din aproape toate ţările europene, dar şi de la nivel mondial. Aceste programe pot fi de la programe de training de ordinul săptămânilor, la programe care se derulează pe mai mulţi ani”, explică directorul de HR al Ford România.

    Miza programelor de training este inclusiv aceea de a motiva angajaţii, iar acest lucru contribuie la performanţele companiei. În opinia executivului, „păstrarea salariaţilor şi motivarea acestora nu este realizată pentru bani, ci depăşeşte partea financiară, pe măsură ce compania monitorizează  aceşti indicatori printr-un sondaj denumit Pulse Survey – «Sondajul Puls». Cu acesta permitem angajaţilor să împartă cele mai «ascunse» detalii în relaţia cu compania şi încercăm să implementăm aceste idei în mediul de lucru. Din acest motiv, mediul de lucru de la Craiova s-a îmbunătăţit şi va continua să se îmbunătăţească”.

    Cifra de afaceri a Ford România, cel de-al doilea producător auto de pe piaţa locală, a scăzut cu 17% în 2014 faţă de anul precedent, la 912 milioane de euro, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanţelor. Businessul americanilor include atât producţia de maşini B-Max, motoarele EcoBoost, cât şi activitatea de import şi vânzări de autovehicule şi piese de schimb. Scăderea cifrei de afaceri vine în contextul în care producţia de la Craiova a scăzut cu 23% în 2014 la aproape 53.000 de unităţi. De asemenea, în acest context, şi profitul companiei a scăzut cu aproape 70%, la 6 milioane de euro. Singurul indicator al Ford în România care a crescut în 2014 a fost cel legat de vânzările de autovehicule. Acestea s-au majorat cu 37% anul trecut faţă de 2013, la aproape 7.000 de unităţi.

    Deşi Ford dă asigurări că are planuri pentru Craiova, Ford Europa a mutat aproape integral producţia de motoare de 1,5 litri EcoBoost de la uzina din România către cea din Bridgend, Ţara Galilor, după ce guvernul galez a aprobat un ajutor de 15 milioane de lire sterline (aproximativ 21 milioane de euro) pentru ca Ford să păstreze cele aproape 2.000 de locuri de muncă de la uzina britanică. Astfel, infrastructura vest-europeană şi ajutoarele de stat pot „contracara“ avantajul pieţei locale de a avea costuri reduse cu forţa de muncă. În prezent, la Craiova se mai produc doar 700 de motoare pe zi faţă de 1.000 anul trecut. Astfel, România pierde numai din motoare exporturi anuale de aproape 150 milioane de euro.

    Miza pentru uzina de la Craiova o reprezintă atragerea în producţie a unui al doilea model. Singurul model vehiculat oficial până acum a fost EcoSport, despre care şeful sindicatului uzinei Ford de la Craiova spunea că ar putea veni în a doua jumătate a anului 2017, adică la zece ani de la semnarea contractului de privatizare.

    Uzina de motoare a Ford de la Craiova a demarat exporturile de motoare EcoBoost de 1,0 litri, în versiunile de putere de 125 CP şi 140 CP către uzina constructorului american din Chennai, India, unde este produs Ecosport. Potrivit liderului sindical al uzinei din România, maşina ar urma să fie produsă în România din anul 2017, atunci când modelul va fi lansat în versiunea facelift. Americanii vor să ajungă cu EcoSport în top trei cele mai bine vândute SUV-uri de clasă mică, unde va concura cu Renault Captur, Opel Mokka şi Dacia Duster.
    Un loc pe podium ar determina automat vânzări anuale de peste 150.000 de unităţi, care ar reprezenta o adevărată gură de oxigen pentru uzina din Craiova după 2017.