Expo Astana 2017, desfăşurat în perioada 10 iunie – 10 septembrie, reuneşte participanţi din 114 ţări şi le prezintă vizitatorilor cele mai noi soluţii în domeniul energiei – cu precădere cel al energiei curate. Sub sloganul „Future Energy”, evenimentul reprezintă şi un bun prilej pentru întâlniri la nivel înalt între oficiali ai statelor, companii şi marii jucători de pe piaţa globală de energie.
România este şi ea prezentă la eveniment, aşa cum a fost la toate expoziţiile mondiale organizate sub egida Biroului Internaţional pentru Expoziţii din 1989 până în prezent. Şi chiar dacă nu am reuşit să vizitez foarte multe dintre standurile desfăşurate pe cele 25 de hectare ale expoziţiei, trebuie să menţionez – aşa cum am făcut-o parcă de prea multe ori – că se putea mai bine.
Revenind la Expo Astana 2017, ce precede expoziţia universală de la Dubai din 2020, care va dura şase luni, responsabilii au anunţat că au vândut în prima lună peste 1,8 milioane de bilete de acces, iar numărul vizitatorilor a depăşit 921.000; dintre aceştia, peste 130.000 au fost străini, reprezentând aproximativ 14% din numărul total al vizitatorilor. Statele participante au organizat până în prezent peste 1.000 de evenimente culturale. La jumătatea lunii iulie, organizatorii i-au urat bun venit vizitatorului cu numărul 1.000.000.
Pentru a facilita accesul, Kazahstanul a ridicat unilateral vizele pentru 45 de state, majoritatea din Uniunea Europeană şi Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), dar şi pentru Monaco, Malaysia, Singapore şi Emiratele Arabe Unite. Pe durata expoziţiei, cei doritori pot intra în Kazahstan fără viză pentru o perioadă de 30 de zile. În ceea ce priveşte organizarea expoziţiei, Kazahstanul a construit 14 pavilioane internaţionale, patru pavilioane tematice, trei pavilioane comerciale, pavilionul naţional al Kazahstanului, dar şi Palatul Energiei şi Sala Congresului. Costurile s-au ridicat la peste 1 miliard de dolari, dar ceea ce surprinde este rapiditatea cu care un teren arid a fost transformat într-un uriaş centru expoziţional: doi ani.
După terminarea expoziţiei, clădirile şi pavilioanele vor fi transformate într-un centru de afaceri care va avea spaţii de birouri şi un parc de cercetare; actualele spaţii de parcare şi zonele de servicii se vor transforma în cartiere de locuinţe.
Pentru a afla mai multe despre legăturile dintre România şi Kazahstan, dar şi despre cât de importantă e prezenţa României la un astfel de eveniment, am stat de vorbă cu Cezar Manole Armeanu, ambasadorul României în Kazahstan.
UN PARTENERIAT STRATEGIC
„Potrivit statisticilor de la stand, ne vizitează zilnic între 1.200 şi 1.500 de persoane, ceea ce înseamnă foarte mult. Acest lucru denotă interes atât din partea publicului kazah, cât şi din partea reprezentanţilor celorlalte state vizavi de laserul pe care România îl prezintă la această manifestare”, a declarat ambasadorul Cezar Armeanu, care a preluat funcţia în luna aprilie. „Este clar că reprezintă un interes major pentru specialiştii din alte ţări să viziteze şi să vadă această machetă a laserului. Mai mult decât atât, pe parcursul acestui eveniment, de-a lungul celor 92 de zile, am organizat împreună cu colegii din ţară 16 misiuni economice. Faptul că celelalte standuri sunt mai viu colorate sau mai atractive, faptul că au biciclete sau televizoare care prezintă tot felul de imagini nu înseamnă că sunt de mai mare interes pentru specialiştii prezenţi la expoziţie. Este foarte tehnică prezenţa românească, acesta fiind conceptul ales de comisia responsabilă.”
El se referă la proiectul laserului ELI-NP de la Măgurele, care este elementul central al pavilionului ţării noastre la Expo Astana 2017. În pavilionul de 370 de metri pătraţi, atenţia a fost însă îndreptată mai ales către simulatorul de VR, care le permite vizitatorilor să facă o plimbare de-a lungul platformei de la Petromidia.