BusinessMagazin

Tag: vizitatori

  • Oraşele sufocate de turişti. De ce tot mai multe ţări iau măsuri drastice pentru a-şi apăra cetăţenii de creşterea alarmantă a turismului – VIDEO

    Cu toate acestea, în unele oraşe care înregistrează un număr record de vizitatori, guvernele şi rezidenţii încep să se întrebe dacă nu cumva această creştere ar putea să facă mai mult rău decât bine. Cum fac însă faţă turismului tot mai accentuat unele dintre cele mai vizitate oraşe din lume şi ce măsuri iau autorităţile pentru a menţine un echilibru între bunăstarea rezidenţilor şi cea a turiştilor?

    Pentru a înţelege problemele cu care aceste oraşe s-ar putea confrunta în anii următori şi modul în care le-ar putea face faţă, Consiliul Mondial al Călătoriilor şi Turismului (WTTC), alături de reprezentanţii companiei imobiliare JLL, au realizat recent indexul Destination 2030, destinat măsurării gradului de pregătire privind turismul şi capacitatea oraşelor de a gestiona această creştere.

    Indicele măsoară 75 de indicatori – incluzând concentraţia de vizitatori, pregătirea urbană şi implicarea reprezentanţilor politici locali – pentru a determina provocările viitoare pentru 50 dintre marile oraşe ale lumii. În topul celor mai aglomerate oraşe datorită turismului se află Amsterdam, Praga sau San Francisco.

    Amsterdam

    Cu 18 milioane de vizitatori anul trecut dar cu o populaţie de sub 1 milion de persoane, Amsterdamul s-a confruntat în ultimii ani cu creşteri ale preţurilor din domeniul imobiliar, datorate în parte închirierilor pe termen scurt, cu supraaglomerarea străzilor, dar şi cu probleme legate de legile privind drogurile.

    Cu toate acestea, unii spun că imaginea nu este la fel de sumbră cum arată media. „În sfârşit, muzeele au buget suficient, iar întreprinderile mici prosperă”, a declarat Hanneke Vroegindeweij, co-fondatorul companiei private de turism Amsterdam Odyssey. “În 42 de ani din viaţa mea, nu am văzut niciodată oraşul atât de frumos”, continuă el.

    Asta nu înseamnă că nu sunt multe de făcut, iar guvernul olandez lucrează rapid la asta. Oraşul a interzis închirierile pe termen scurt prin site-uri ca Airbnb în anumite zone şi intenţionează să oprească ancorarea anumitor ambarcaţiuni la docuri. De asemenea, reprezentanţii oraşului au lucrat la direcţionarea turiştilor către alte oraşe olandeze, cum ar fi Zandvoort (la doar 40 km de centrul oraşului Amsterdam), redenumit „plaja Amsterdam” pentru a le oferi oamenilor sentimentul că este o destinaţie accesibilă.

    San Francisco

    Oraşul de coastă din California a fost întotdeauna o atracţie pentru turişti, cu emblematicul său pod Golden Gate şi cartierul Fisherman’s Wharf, dar boom-ul tehnologic de aici a supus resursele oraşului unor eforturi suplimentare, iar numărul turiştilor continuă să crească. Traficul este o altă problemă, mai ales că în San Francisco se află strada Lombard, cunoscută sub numele de „cea mai întortocheată stradă din lume”, cu viraje foarte abrupte.

    Kristine Dworkin, a cărei familie a trăit aici de generaţii întregi, povesteşte că „grupurile se opresc să-şi facă selfie-uri în partea de jos a străzii, aparent fără să le pese de maşinile care se apropie de ele. De asemenea, pietonii nu par să conştientizeze că locuinţele situate de-a lungul străzii Lombard sunt proprietate privată şi adesea intră în curţi.” Ca răspuns la reclamaţii, oraşul a aprobat recent un sistem de rezervare cu taxă, care ar putea intra în vigoare de anul următor.

    Lombard nu este singurul loc din San Francisco în care turiştii depăşesc un pic prea mult limita reşedinţelor private. Parcul Alamo Square din centrul oraşului este cunoscut pentru „Doamnele pictate”, case victoriene colorate, care datează din anii 1890 – şi mai faimoase pentru faptul că au reprezentat peisajul din deschiderea sitcomului Full House. Nici aici turiştii nu respectă intimitatea rezidenţilor, intrând în curţile locuitorilor pentru a se fotografia.

    Oraşul înregistrează mai mult de 9 miliarde de dolari de la turişti anual, astfel că oficialii acestuia lucrează la iniţiative pentru curăţarea altor părţi ale oraşului, pentru a-l face mai atractiv pentru vizitatori, cu speranţa că locuitorii vor primi puţin mai multă empatie şi respect din partea turiştilor.

    Praga

    Capitala Republicii Cehe – un oraş de doar 1,3 milioane de persoane – a atras anul trecut un număr record de 7,9 milioane de vizitatori. Majoritatea turiştilor nu părăsesc niciodată zona Praga 1, care cuprinde Oraşul Vechi, Malá Strana (Cartierul Mic) şi zona castelului, de unde şi efectele negative, în această parte a capitalei fiind o aglomeraţie de nedescris. „Este ruşinos că centrul a fost predat efectiv turiştilor, dar chiar şi acolo, localnicii pot găsi un refugiu şi o bere ieftină, în locuri cunoscute mai ales de studenţi”, spune Charlie Neville, originar din Londra, care a locuit o perioadă în Praga. „Ne bucurăm de o versiune mult mai puţin încărcată a Pragăi în cartiere precum Letná, grădina de bere cu una dintre cele mai bune privelişti ale oraşului, aleea Vinohrady mărginită de copaci, cartierul Karlin sau mai hipstărescul Vrsovice.”

    La fel ca la Amsterdam, biroul ceh de turism lucrează la direcţionarea turiştilor din capitală către alte oraşe. „Český Krumlov (un oraş castel boem aflat la 170 km sud de Praga) este deja împânzit de turişti veniţi în excursii de o zi, dar al doilea oraş al ţării, Brno, este o alternativă plăcută, fără prea mult turism, la fel ca Olomouc”, a menţionat Neville.

    Barcelona

    În ultimii ani, Barcelona s-a străduit să administreze numărul imens de turişti care se plimbă pe străzile sale însorite. Cu peste 30 de milioane de vizitatori anul trecut, turiştii depăşesc cu mult populaţia locală de 1,6 milioane, ceea ce pune presiuni asupra resurselor oraşului.

    „Turiştii mă deranjează când, de exemplu, un grup de opt sau mai mulţi iau autobuzul de cartier – un microbuz mic pe care vecinii îl folosesc pentru a merge spre casele lor, destinat în special persoane în vârstă şi familii cu copii sau cărucioare sau oameni cu pungi grele de cumpărături”, a declarat Marta Laurent Veciana, proprietara companiei de turism ForeverBarcelona.com, originară din Barcelona. De asemenea, grupurile turistice mari blochează deseori aparatele de validare a biletelor de metrou. „Lăsaţi cel puţin o maşină disponibilă pentru localnici, pentru a nu fi nevoiţi să aştepte până când întregul grup şi-a validat biletul pentru a intra.”

    De asemenea, fiind o destinaţie pe plajă, Barcelona poate atrage uneori turişti cu un comportament neplăcut. „Este într-adevăr enervant când vezi că turiştii aruncă gunoi pe străzi sau când îi vezi noaptea beţi, vomitând”, a spus María José Castro, care s-a mutat aici acum un an.

    Guvernul a lucrat în ultimii ani la iniţiative pentru reducerea acestor situaţii neplăcute, implementând recent un nou autobuz de la staţia de metrou Alfons X (L4, linia galbenă) până la Park Güell din Gaudi, gratuit cu achiziţionarea unui bilet pentru vizitarea parcului, şi a muncit pentru a transforma mai multe dintre străzile din jurul bazilicii Sagrada Família în străzi pietonale. De asemenea, au fost adoptate legi care restricţionează plimbările pe Segway şi cu bicicleta în anumite zone, departe de regiunile aglomerate, precum malul apei.

    Toronto

    Nu orice oraş vede numărul tot mai mare de vizitatori drept un lucru rău. „Personal, îmi place să văd mai mulţi oameni venind în oraşul nostru”, a spus Kyle Collier, fondatorul start-ului tehnologic Phaze, din Toronto. „Am locuit în Shanghai, China, aşa că, din punctul meu de vedere, Toronto are o mulţime de spaţiu.”

    În ciuda deschiderii locuitorilor faţă de turişti, problemele încep să apară. „Toronto se confruntă deja cu o penurie de locuinţe la preţuri accesibile. În special în centrul oraşului, acest lucru a fost exacerbat de apariţia închirierilor de locuinţe în regim Airbnb”, a declarat bloggerul Eric Wychopen, rezident în Toronto. „Este de asemenea cunoscut faptul că unii chiriaşi încă îşi închiriază ilegal proprietăţile”, adaugă el.

  • Vizitatorii ca artă

    La început, acesta îi hrănea pe cei care treceau pragul expoziţiilor sale cu mâncare thailandeză preparată chiar de el, pentru ultimul astfel de eveniment, de la Muzeul Hirshborn din Washington, apelând însă la un restaurant cu specific.

    Vizitatorii iau fiecare un castronel cu mâncare pe care o mănâncă fie plimbându-se prin expoziţie, fie stând într-una din săli şi admirând lucrările, imagini de la diverse proteste, menite să le dea de gândit.

    Ideea de la care porneşte artistul, scrie Washington Post, este că felul în care oamenii îi receptează arta este o artă în sine, mâncarea oferită îndemnându-i pe aceştia să interacţioneze unii cu alţii.

  • Turismul în martie: cresc sosirile, număril vizitatorilor străini, dar şi plecările românilor

    Comparativ cu luna martie 2018, în luna martie 2019 la punctele de frontieră s-a înregistrat creştere la sosirile vizitatorilor străini cu 2,8% iar la plecările în străinătate ale vizitatorilor români o creştere cu 7,3%.

    Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în luna martie 2019 au însumat 800.400, în creştere cu 5,1% faţă de cele din luna martie 2018.

    Din numărul total de sosiri, sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat în luna martie 2019 78,9%, în timp ce turiştii străini au reprezentat 21,1%.

    În ceea ce priveşte sosirile turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (74,0% din total turişti străini), iar din aceştia 83,5% au fost din ţările aparţinând Uniunii Europene.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Muzee călătoare

    Uneori însă, ele pornesc la drum, aşa cum este cazul unora cu temă alimentară care „umblă” din loc în loc prin Statele Unite ale Americii ori prin lume. Pe lângă caracterul lor temporar şi itinerant, toate aceste muzee sunt gândite să arate bine în fotografii, vizitatorii fiind încurajaţi să-şi facă selfie-uri sau poze şi să le încarce pe Instagram sau alte reţele de socializare. Un exemplu de astfel de instituţie, scrie The New York Times, este Hall of Breakfast, aflat pe moment la Salt Lake City şi dedicat, aşa cum îl arată şi numele, micului dejun. Intrarea se face printr-un frigider uriaş, după care se pot explora 10 încăperi în care află un tobogan în formă de felie de bacon, o cameră cu cereale din confetti ori leagăne în formă de gogoşi.
    The Egg House se plimbă şi el prin diverse oraşe, de la New York la Shanghai, vizitatorii fiind aşteptaţi cu o bucătărie plină de ouă de plastic şi dotată cu trambulină în formă de tigaie, o grădină cu leagăne în formă de vinete („eggplant”) şi un magazin de suveniruri tematice, de la bijuterii la genţi. În domeniul deserturilor se remarcă Candytopia, prezent la New York şi San Francisco, ale cărui atracţii sunt lucrări de artă în mărime naturală care par confecţionate din bomboane, printre care şi un sfinx, şi copii realizate din jeleuri ale unor tablouri celebre. Există şi un muzeu al îngheţatei, denumit chiar aşa, Museum of Ice Cream, care, după ce s-a plimbat prin diverse oraşe, s-a hotărât să se stabilească la San Francisco. Printre atracţiile sale se numără grădina cu ursuleţi din jeleu, piscina cu bombonele multicolore pentru decorat deserturi ori un restaurant în stilul anilor ’50 unde se servesc câteva tipuri de îngheţată.

  • Una dintre cele mai importante atracţii de weekend din Bucureşti e vizitată de mii de străini

    De la deschidere până în prezent, numărul clienţilor a depăşit estimările iniţiale ale investitorilor. „Dacă iniţial estimam circa 900.000 de vizitatori pentru primul an de funcţionare, până la sfârşitul celui de-al doilea an am înregistrat peste 2 milioane de vizitatori”, adaugă reprezentantul parcului. Clienţii sunt, deopotrivă, familii cu copii, studenţi, tineri profesionişti şi antreprenori, dar şi persoane în vârstă care vin în special pentru beneficiile apei termale. „Tendinţa principală este de a vizita centrul împreună cu partenerul sau cu familia”, adaugă Iacob.

    Potrivit Danielei Marişcu, fondatoarea Aquatica Experience, brand specializat pe dezvoltarea de parcuri de distracţie şi aquaparkuri, Therme Bucureşti este singurul business de profil cu acţionariat străin din România. Deschis la începutul lui 2016, cu o investiţie iniţială de circa

    50 de milioane de euro, care a ajuns, între timp, la peste 85 de milioane de euro, aquaparkul din Baloteşti a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 100 de milioane de lei (aproximativ 21,5 milioane de euro).

    Aquaparkul Therme este structurat pe trei zone: The Palm, Elysium şi Galaxy (ultima fiind destinată în special familiilor cu copii), şi dispune de o suprafaţă exterioară de peste 250.000 de metri pătraţi. În iarna lui 2016, zona Galaxy a fost extinsă cu un nou corp, de 4.000 de metri pătraţi, iar în vara anului trecut a fost deschisă şi o plajă, pe o suprafaţă de 30.000 de metri pătraţi, proiecte în care s-au investit circa 15 milioane de euro.

    Anul acesta, la finalul lunii iulie, compania va deschide parcurile Therme. Proiectul reprezintă o extindere a zonei Galaxy, cu parcul tematic Feng Shui, întins pe o suprafaţă de aproape 5.000 de de metri pătraţi, alcătuit din opt grădini tematice, precum şi completarea zonei exterioare The Palm cu parcul Pangea, întins pe 3.800 de metri pătraţi.

  • Un milion de vizitatori în vacanţe la ţară. Numărul de turişti din pensiunile agroturistice s-a dublat în cinci ani

    Numărul turiştilor care au mers în se­jururi în pensiunile agroturistice s-a du­blat în ultimii cinci ani, anul trecut de­pă­şind un milion de vizitatori, în creş­tere cu 23% faţă de 2016, potrivit da­te­lor de la Institutul Naţional de Statistică.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Ce locuinţe mai caută românii

    În prezent, un procent considerabil dintre cumpărători – de 50% – cumpără locuinţele aflate în faza de construcţie, motiv pentru care foarte puţine imobile se vând acum «la cheie». Mai exact, doar 15% sunt deja finalizate, iar un procent de 35% cumpără acum locuinţele în faza de plan”, descrie Adrian Stănescu, organizatorul târgului Imobiliarium, o tendinţă pe piaţa pe care activează.

    „Diferenţa faţă de anii de dinainte de criză constă, însă, în faptul că cele mai multe imobile care se vând acum în plan sau în construcţie se află într-o fază ulterioară a dezvoltării. Aşadar, foarte puţini clienţi sunt dispuşi să investească într-o locuinţă finalizată într-un termen mediu sau lung, drept pentru care timpul până la finalizarea construcţiei a devenit mult mai mic comparativ cu intervalul temporar menţionat anterior”, subliniază el.

    Principalul motiv al acestui fenomen este raportul dintre ofertă şi preţ: „Cei mai mulţi dezvoltatori oferă preţuri mai mici atât timp cât imobilul se află încă în faza de construcţie. Coroborând acest factor cu o cerere mare, automat ecuaţia finală determină creşterea vitezei de derulare a unui astfel de contract.” Alte motive pentru care cumpărătorul alege acest tip de locuinţă ar mai fi încrederea în constructorul respectiv, în experienţa acumulată de acesta de-a lungul timpului, precum şi părerile locatarilor din spaţiile anterior construite.

    De la prima ediţie a târgului Imobiliarium, în mai 2017, şi până în prezent, schimbările semnificative în piaţa imobiliară s-au produs la nivelul preţurilor solicitate şi oferite, precum şi al preferinţelor la achiziţie, notează Stănescu. Astfel, bugetul mediu alocat de clienţi locuinţelor a crescut cu peste 5.000 de euro în mai puţin de doi ani, ajungând pană la 86.700 de euro, concomitent cu evoluţia preţului mediu pe metru pătrat, care a cunoscut o creştere de până la 15% faţă de 2017, până la 1.150 euro pe metru pătrat în prezent. „Totodată, dacă la prima ediţie a Imobiliarium (mai 2017) cumpărătorii erau interesanţi cu preponderenţă de locuinţele din Vest, urmate de zonele de Est, Sud şi Nord, în prezent topul preferinţelor este ocupat de zonele de Nord, respectiv Ilfov, Vest, Est.”

    Adrian Stănescu spune că se resimte o stagnare a preţurilor şi a cererii în Bucureşti, dar şi o creştere pe nişa caselor inteligente, tendinţă care se va menţine şi anul viitor. „Putem pune acest fapt pe seama nivelului matur pe care l-a atins piaţa, respectiv a ofertei semnificative ce urmează a fi livrată, dacă nu va fi disturbată de diverşi factori externi, precum modificări ale ofertei de creditare sau conjuncturi politice.”
    În ceea ce priveşte preferinţele clienţilor, una dintre principalele schimbări resimţite în 2018 constă în creşterea cererii de case, aflată anul trecut pe locul al treilea în opţiunile clienţilor. Astfel, apartamentele cu două camere au rămas şi anul acesta în topul preferinţelor românilor, urmate de case, indiferent de forma lor – pasive, active, tradiţionale – şi apartamentele cu trei camere. Potrivit unui studiu realizat de Storia.ro, printre cele mai importante criterii de alegere a locuinţei se află zona/cartierul (53,3%), numărul de camere (38,8%) şi suprafaţa utilă (38,3%). Totodată, alte elemente pe care clienţii le iau în considerare sunt facilităţile situate în preajma locuinţei – transport, educaţie, cumpărături etc. (23,6%) – şi anul de construcţie a imobilului (17,9%).
    „Proiectul Imobiliarium a apărut ca o alternativă la târgurile imobiliare şi evenimentele de real estate tradiţionale. Prin intermediul său ne-am propus să aducem un suflu nou acestui segment, în acord cu stilul omului modern, amator de tehnologie şi servicii integrate. Obiectivul  nostru este, bineînţeles, facilitarea procesului de căutare şi achiziţie a unui imobil, însă conceptul nostru mizează preponderent pe numărul mare de dezvoltatori prezenţi, calitatea acestora, precum şi serviciile puse la dispoziţia vizitatorilor în cadrul târgului”, povesteşte Adrian Stănescu.
    Mai exact, Imobiliarium este cel mai amplu eveniment digitalizat dedicat pieţei imobiliar-rezidenţiale, în cadrul căruia „schimbul de contacte” are loc prin scanarea biletului de acces al vizitatorului, care se înregistrează anterior cu datele şi criteriile sale de achiziţie. Astfel, încă de la intrarea în cadrul evenimentului, posibilului client i se prezintă o hartă interactivă cu ofertele dezvoltatorilor şi i se sugerează care dintre acestea corespund preferinţelor sale. „De asemenea, fiecare stand este dotat cu ochelari VR, tehnologie cu ajutorul căreia vizitatorii pot experimenta prin realitate virtuală imobilele din ofertă.”
    Ce presupune, însă, organizarea unui târg imobiliar? „În primul rând, foarte multă răbdare, energie şi pozitivism. Accesul pe piaţa imobiliară, chiar şi în zona marketingului, este unul dificil, încărcat de experienţe sinusoidale”, este de părere Stănescu. „E o piaţă cu mult apetit la nou, la tehnologie, dar mai ales la facilitarea procesului de vânzare. În acelaşi timp este un segment căruia îi câştigi greu încrederea, dar odată câştigat devine un mediu solid de business.”
    Organizarea unui eveniment pe această piaţă nu diferă cu mult faţă de experienţele celorlalte domenii, spune el, însă te obligă să te adaptezi la câteva particularităţi: spaţii expoziţionale extinse, dezvoltarea unui plan de marketing care să preia din expunerea fiecărui dezvoltator, filtrarea informaţiei şi o comunicare constantă între expozant şi vizitator. Costurile de organizare a Imobiliarium, ediţia actuală, s-au ridicat la peste 120.000 de euro.
    Cele trei ediţii anterioare au adus un număr de peste 12.000 de oameni în cadrul târgului. Potrivit numărului de înregistrări până la acest moment, respectiv al fluxului cu care înregistrat de la o ediţie la alta, organizatorii aşteaptă la evenimentul din această toamnă peste 5.000 de vizitatori. 
    „Am avut nişte rezultate foarte bune şi acestea s-au tradus în creşterea constantă a evenimentului”, spune project managerul de la Imobiliarium. „Este clar că interesul dezvoltatorilor pentru evenimentele imobiliare e unul crescut, însă putem observa în ultima perioadă un interes şi mai crescut pentru tipul de promovare pe care îl oferă acestea. Imobiliarium, prin poziţionarea asumată, de cel mai tehnologizat târg imobiliar, a reuşit să devină, totodată, şi târgul cu cei mai mulţi dezvoltatori expozanţi. Astfel, la ediţia din octombrie anul acesta vor fi prezenţi 62 de dezvoltatori, cu 88 de ansambluri, respectiv 22.600 de locuinţe disponibile (dublu faţă de numărul celor aflate în ofertă la prima ediţie), ce cuprind o suprafaţă totală de peste 1,8 milioane de metri pătraţi.” 

  • Una dintre cele mai importante atracţii de weekend din Bucureşti e vizitată de mii de străini

    De la deschidere până în prezent, numărul clienţilor a depăşit estimările iniţiale ale investitorilor. „Dacă iniţial estimam circa 900.000 de vizitatori pentru primul an de funcţionare, până la sfârşitul celui de-al doilea an am înregistrat peste 2 milioane de vizitatori”, adaugă reprezentantul parcului. Clienţii sunt, deopotrivă, familii cu copii, studenţi, tineri profesionişti şi antreprenori, dar şi persoane în vârstă care vin în special pentru beneficiile apei termale. „Tendinţa principală este de a vizita centrul împreună cu partenerul sau cu familia”, adaugă Iacob.

    Potrivit Danielei Marişcu, fondatoarea Aquatica Experience, brand specializat pe dezvoltarea de parcuri de distracţie şi aquaparkuri, Therme Bucureşti este singurul business de profil cu acţionariat străin din România. Deschis la începutul lui 2016, cu o investiţie iniţială de circa

    50 de milioane de euro, care a ajuns, între timp, la peste 85 de milioane de euro, aquaparkul din Baloteşti a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 100 de milioane de lei (aproximativ 21,5 milioane de euro).

    Aquaparkul Therme este structurat pe trei zone: The Palm, Elysium şi Galaxy (ultima fiind destinată în special familiilor cu copii), şi dispune de o suprafaţă exterioară de peste 250.000 de metri pătraţi. În iarna lui 2016, zona Galaxy a fost extinsă cu un nou corp, de 4.000 de metri pătraţi, iar în vara anului trecut a fost deschisă şi o plajă, pe o suprafaţă de 30.000 de metri pătraţi, proiecte în care s-au investit circa 15 milioane de euro.

    Anul acesta, la finalul lunii iulie, compania va deschide parcurile Therme. Proiectul reprezintă o extindere a zonei Galaxy, cu parcul tematic Feng Shui, întins pe o suprafaţă de aproape 5.000 de de metri pătraţi, alcătuit din opt grădini tematice, precum şi completarea zonei exterioare The Palm cu parcul Pangea, întins pe 3.800 de metri pătraţi.

  • Cum arată si unde este cel mai mare parc de distracţii indoor din România – GALERIE FOTO

    Accesul adulţilor şi al copiilor cu vârsta mai mare de 15 ani este posibil prin intermediul cardului Superland, ce se emite cu ocazia primei vizite.

    Cu ajutorul acestui card vizitatorii pot accesa nenumăratele atracţii sau pot achiziţiona diferite produse în interiorul parcului de distracţii.

    În curând va fi lansată aplicaţia Superland, disponibilă tuturor posesorilor de card, aplicaţie prin intermediul căreia utilizatorii pot vizualiza soldul propriului cont, pot achiziţiona bilete la evenimente sau pot planifica propria petrecere.

    La fiecare vizită, copiii a căror vârstă nu depăşeste 15 ani vor primi o brăţară pe care este inscripţionat numărul vestiarului alocat. Această brăţară este conectată la cardul adultului pe care îl însoţeşte fiind astfel posibil, prin scanarea acesteia, să fie identificat atât numele copilului cât şi datele de contact ale însoţitorului acestuia.
    Totodată, în perioada imediat următoare va fi finalizată implementarea sistemului de localizare RFID, care oferă adulţilor posibilitatea de a afla, cu o acurateţe de 2 metri, unde anume este copilul lor, utilizându-şi propriul telefon.

    Copiii cu vârsta mai mare de 4 ani se vor distra explorând Insula Piraţilor, spaţiu de joacă de 1400 metri pătraţi, structurat pe 4 etaje. Acesta include tobogane, trambuline, piscine cu bile, triciclete, perete de căţărat, tunuri cu bile din burete şi nenumărate trasee de explorat.

    Zona destinată copiilor cu vârsta cuprinsă între 1 şi 3 ani, Mini Land, este special amenajată pentru confortul şi siguranţa acestora, şi include mini maşinuţe, tobogane, trambuline, un mini carusel.

    Curajoşii îşi pot testa abilităţile de coordonare explorând Indiana Cruise, un traseu de aventură extrem de interactiv şi distractiv, copiii fiind în permanenţă susţinuţi cu ajutorul elementelor de siguranţă.

    O premieră în România o reprezintă cinematograful 8D, unde imaginile sunt proiectate pe un ecran de 360 grade, iar elementele vizuale sunt completate de o multitudine de efecte speciale: vânt, ceaţă, ploaie, cutremur etc,scrie http://newsbv.ro/

  • Cascada Bigăr, desemnată cea mai frumoasă din lume, vizitată de peste 100.000 de turişti într-un an

    Potrivit unui comunicat transmis, joi, de compania Coca-Cola, care a investit aproximativ 140.000 de euro în amenajarea eco-turistă a zonei în care se află cascada Bigăr, din judeţul Caraş-Severin, la un an de la finalizarea lucrărilor, numărul turiştilor s-a dublat.

    Astfel, dacă în perioada 2016 – 2017 au vizitat cascada din vestul ţării 50.000 de turişti, în intervalul 2017 – 2018, numărul lor a depăşit 100.000. Cel mai mare flux de vizitatori a fost înregistrat în perioada 01 – 06 iunie 2017, imediat după ce au fost finalizate lucrările de amenajare a zonei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro