Tag: Viena

  • Aproximativ 40 de pacienţi oncologici români se adresează lunar spitalului Wiener Privatklinik din Viena

    “Tratamentele oncologice inovatoare de care dispunem sunt unul dintre principalele motive pentru care pacienţii români apelează la serviciile noastre. Din această categorie fac parte terapia ţintită personalizată, bazată pe diagnosticul genetic al tumorii şi imunoterapia, un tratament revoluţionar şi extrem de promiţător, care salvează anual sute de pacienţi din întreaga  lume. WPK este unul dintre puţinele centre medicale private din Europa care asigură  acest tratament, deţinând toate tipurile de imunoterapie înregistrate la nivel mondial. Un alt aspect extrem de important este suportul pe care îl oferim pacienţilor, astfel încât aceştia să poată începe tratamentul în cadrul centrului nostru în cel mai scurt timp.” a declarat dna Ema Diea, Directorul Departamentului Internaţional al spitalului Wiener Privatklinik.

    Utilizată în mod singular sau împreună cu tratamentele oncologice “clasice” (chimioterapia, radioterapia şi chirurgia), imunoterapia este în prezent utilizată cu succes în tratarea mai multor tipuri de cancer, îndeosebi cancerele pulmonare, melanomul malign cu metastaze, unele tipuri de leucemie, cancerul de ficat şi cancerul de vezică urinară. Domeniul imunoterapiei este în continuare cercetat în întreaga lume pentru a putea extinde aria sa de acţiune către mai multe tipuri de cancer. 

    În Centrul de Excelenţă în Oncologie al WPK îşi reunesc competenţele legate de diagnosticarea şi tratarea cancerului peste 30 de experţi de elită în domeniu, incluzând oncologi, hematologi, chirurgi, specialişti în medicină nucleară şi geneticieni. Activitatea medicală este coordonată de către profesorul universitar Christoph Zielinski, unul dintre cei mai apreciaţi experţi la nivel european în oncologie, imunoterapie şi tratamentul personalizat al cancerului, care a consultat şi tratat peste 900 de pacienţi români în în ultimii ani, atât la Viena cât şi în Bucureşti.

    Tot în cadrul centrului, pacienţii cu istoric familial de cancer au posibilitatea de a depista posibile predispoziţii pentru boli oncologice, prin efectuarea unei analize genomice. Astfel se poate identifica din timp riscul dezvoltării unui tip de cancer şi se pot lua măsurile preventive necesare.

    Wiener Privatklinik atrage anual un număr semnificativ de pacienţi internaţionali, în special din Estul Europei, Rusia, Ukraina dar şi din ţările din Orientul Apropiat. Pacienţii români reprezintă 20% din totalul pacienţilor străini trataţi în cadrul spitalului, fiind a doua naţionalitate că pondere, după cei din Federaţia Rusă.

     

  • Jurnalistul român Florin Caşotă a câştigat trofeul Siemens CEE Press Award 2017

    Câştigătorii din acest an ai competiţiei Siemens CEE Press Award sunt, în ordine alfabetică:

    • Alfred Bankhamer, Austria: „Lumea 4.0“, publicat în revista trend
    • Florin Caşotă, România: „Între carul cu boi şi agricultura 4.0“, publicat în revista Business Magazin
    • Ora Coren şi Amitai Ziv, Israel: “Vin roboţii!”, publicat în The Marker.

    Siemens CEE Press Award 2017 s-a derulat în Austria, Bulgaria, Croaţia, Israel, Muntenegru, R. Moldova, România, Serbia, Slovacia, Slovenia şi Ungaria, tema competiţiei fiind Digitalizare/ Industria 4.0.

     “Prin această competiţie ne dorim să răsplătim expunerea jurnalistică de calitate pe subiecte cheie pentru societatea contemporană şi să încurajăm schimbul de experienţă între jurnaliştii din regiune”, explică Michael Braun, Head of Internal and External Communication, Siemens Austria.

    “Lumea devine din ce în ce mai conectată. Miliarde de dispozitive inteligente şi maşini generează cantităţi uriaşe de date, creând o punte între lumea reală şi cea virtuală. Transformarea acestor date în valoare este factorul cheie pentru succes. Ne dorim să încurajăm jurnaliştii să investigheze toate problematicile specifice acestor subiecte şi să le promoveze mai departe către publicul lor”, a adăugat Braun.

    Competiţia Siemens CEE Press Award se află la a doua ediţie. Juriul din România a fost format anul acesta din Ionuţ Bonoiu, Forbes România, Roxana Popescu-Anghel, Siemens România, Ioan Salomie, profesor universitar Universitatea Tehnică Cluj-Napoca şi Marc Ulieriu, Stiinţă şi Tehnică.

    România câştigă pentru al doilea an consecutiv trofeul Siemens CEE Press Award. Printre cei trei câştigători ai ediţiei din 2016 a competiţiei s-a numărat şi Oraan Mărculescu, jurnalist Ştiinţă şi Tehnică, cu un articol despre maşinile autonome.

     

     

  • Jurnalistul român Florin Caşotă a câştigat trofeul Siemens CEE Press Award 2017

    Câştigătorii din acest an ai competiţiei Siemens CEE Press Award sunt, în ordine alfabetică:

    • Alfred Bankhamer, Austria: „Lumea 4.0“, publicat în revista trend
    • Florin Caşotă, România: „Între carul cu boi şi agricultura 4.0“, publicat în revista Business Magazin
    • Ora Coren şi Amitai Ziv, Israel: “Vin roboţii!”, publicat în The Marker.

    Siemens CEE Press Award 2017 s-a derulat în Austria, Bulgaria, Croaţia, Israel, Muntenegru, R. Moldova, România, Serbia, Slovacia, Slovenia şi Ungaria, tema competiţiei fiind Digitalizare/ Industria 4.0.

     “Prin această competiţie ne dorim să răsplătim expunerea jurnalistică de calitate pe subiecte cheie pentru societatea contemporană şi să încurajăm schimbul de experienţă între jurnaliştii din regiune”, explică Michael Braun, Head of Internal and External Communication, Siemens Austria.

    “Lumea devine din ce în ce mai conectată. Miliarde de dispozitive inteligente şi maşini generează cantităţi uriaşe de date, creând o punte între lumea reală şi cea virtuală. Transformarea acestor date în valoare este factorul cheie pentru succes. Ne dorim să încurajăm jurnaliştii să investigheze toate problematicile specifice acestor subiecte şi să le promoveze mai departe către publicul lor”, a adăugat Braun.

    Competiţia Siemens CEE Press Award se află la a doua ediţie. Juriul din România a fost format anul acesta din Ionuţ Bonoiu, Forbes România, Roxana Popescu-Anghel, Siemens România, Ioan Salomie, profesor universitar Universitatea Tehnică Cluj-Napoca şi Marc Ulieriu, Stiinţă şi Tehnică.

    România câştigă pentru al doilea an consecutiv trofeul Siemens CEE Press Award. Printre cei trei câştigători ai ediţiei din 2016 a competiţiei s-a numărat şi Oraan Mărculescu, jurnalist Ştiinţă şi Tehnică, cu un articol despre maşinile autonome.

     

     

  • Preţul petrolului a ajuns la CEL MAI RIDICAT nivel din ultimele şapte luni

    Valoarea livrărilor la termen ale ţiţeiului Brent cu scadenţă în noiembrie a crescut cu 35 de cenţi, până la 57,21 dolari pe baril, cel mai ridicat nivel înregistrat de la finalul lunii februarie.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Capitalele din UE îşi reabilitează infrastructurile de apă. Provocări similare la Bucureşti şi Viena

    Practic, indiferent de gradul de dezvoltare la care au ajuns marile capitale europene, problemele lor legate de furnizarea apei potabile şi de canalizare sunt aceleaşi – la Viena, Bucureşti sau Paris. Vechimea reţelelor, schimbările climatice, dar şi disponibilitatea redusă a politicienilor în a aproba investiţii – acestea ar fi câteva dintre cauzele identificate de participanţii la o conferinţă internaţională pe tema infrastructurii de apă din UE, desfăşurată la Bucureşti.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • “Izvoarele de Aur” – staţiunea cu cele mai multe izvoare din România. Medalia de aur la Expoziţia Universală de la Viena

    Baile Olanesti ocupa primul loc printre statiunile balneoclimaterice din Romania in ceea ce priveste numarul de izvoare, cele 35 de izvoare minerale sunt benefice pentru tratarea a tot atatea afectiuni.

    “Avem foarte multe facilitati, avem saune, avem piscine de inot, piscine cu hidromasaj, avem tobogane, loc special pentru copii, avem 30 de terapii semnatura, avem sala de fitness, sala de jocuri, jacuzzi. Te simti extraordinar, foarte usurat, relaxat”.

    Putem trata foarte multe afectiuni de sanatate, dar in acelasi timp te poti bucura de o cura profilactica, care este, pana la urma, cea mai importanta. Inclusiv prin izvoare sau prin tratamentele si terapiile pe care le oferim noi intr-o formula atat de frumoasa, la SPA, a declarat Ana Ceausu, receptionera SPA, pentru stirilekanald.ro

    Rebengiuc. manager: „Noi avem acest SPA minunat, cu foarte multe facilitati, pe care le oferim clientilor nostri si misiunea noastra este de a arata ca Olanestiul, aceasta statiune balneo-climaterica, care in general este vazuta fiind a batranilor sau a bolnavilor, sa aratam ca de fapt nu este asa, este o statiune care este verde, este tanara, este SPA”.

     

  • Locul din România de care statul român şi-a bătut joc. Zeci de mii de străini îl vizitau anual – GALERIE FOTO

    În 1873, câştiga medalia de aur la Târgul Internaţional de la Viena. Trei ani mai târziu ridica medalia de argint la Berlin pentru ca în 1878 să obţină diploma de onoare a Târgului Internaţional de la Paris. Astăzi, staţiunea Borsec este în paragină.

    Povestea locului supranumit “Perla Carpaţilor” începe în 1803, atunci când un austria pe nume Valentin Gunther a urmat un tratament la băile termale şi s-a vindecat de o boală considerată incurabilă. Întors la Viena, Gunther îi propune unei rude să facă comerţ cu apă adusă de la Borsec; pentru această afacere, cei doi au arendat localitatea Borsec de la comunele Lazărea şi Ditrău, care erau proprietarele.

    În 1804, membri ai familiei Gunther reuşesc să negocieze un contract valabil timp de 28 de ani şi pornesc construcţia unei fabrici de sticlă, pentru a putea îmbutelia apa. Producţia a început în 1806, an în care au fost îmbuteliaţi peste 3 milioane de litri de apă minerală. Un detaliu interesant: apa îmbuteliată provenea doar de la izvoarele 1 şi 2, iar procesul avea loc doar în zilele cu soare, atunci când presiunea atmosferică era maximă (prin urmare, şi conţinutul de dioxid de carbon era crescut).

    A urmat o perioadă de glorie pentru Borsec, transformată spre sfârşitul anilor 1800 într-o staţiunea luxoasă, cunoscută pentru proprietăţile benefice ale apelor de acolo. În perioada interbelică şi comunistă, Borsecul a continuat să prospere. La mijlocul anilor ’70, în localitatea harghiteană erau peste o sută de unităţi de cazare. Astăzi, au rămas mai puţin de zece.

    Momentul revoluţiei a fost momentul în care Borsec a început să se stingă. Privatizările din anii ’90  au fost făcute în grabă, fără să se dea atenţie cui şi în ce condiţii sunt vândute spaţiile. În doar câţiva ani, “Perla Carpaţilor” şi-a pierdut toată strălucirea.

    Lovitura de graţie a fost dată de închiderea bazei de tratament balnear din 2001, moment în care localitatea şi-a pierdut statutul de staţiune balneo-climaterică primit în 1953, dar şi pe cel de staţiune turistică de interes naţional, iar vilele au început să se degradeze, ducând la “un aspect estetic dezolant”, unul dintre punctele slabe trasate în interiorul Agendei Locale din 2005, valabil, se pare, şi pentru 2012.

    LOCUL DIN ROMÂNIA CARE I-A ATRAS PE CEI MAI BOGAŢI AUSTRIECI – GALERIE FOTO

  • “Izvoarele de Aur” – staţiunea cu cele mai multe izvoare din România. Medalia de aur la Expoziţia Universală de la Viena

    Baile Olanesti ocupa primul loc printre statiunile balneoclimaterice din Romania in ceea ce priveste numarul de izvoare, cele 35 de izvoare minerale sunt benefice pentru tratarea a tot atatea afectiuni.

    “Avem foarte multe facilitati, avem saune, avem piscine de inot, piscine cu hidromasaj, avem tobogane, loc special pentru copii, avem 30 de terapii semnatura, avem sala de fitness, sala de jocuri, jacuzzi. Te simti extraordinar, foarte usurat, relaxat”.

    Putem trata foarte multe afectiuni de sanatate, dar in acelasi timp te poti bucura de o cura profilactica, care este, pana la urma, cea mai importanta. Inclusiv prin izvoare sau prin tratamentele si terapiile pe care le oferim noi intr-o formula atat de frumoasa, la SPA, a declarat Ana Ceausu, receptionera SPA, pentru stirilekanald.ro

    Rebengiuc. manager: „Noi avem acest SPA minunat, cu foarte multe facilitati, pe care le oferim clientilor nostri si misiunea noastra este de a arata ca Olanestiul, aceasta statiune balneo-climaterica, care in general este vazuta fiind a batranilor sau a bolnavilor, sa aratam ca de fapt nu este asa, este o statiune care este verde, este tanara, este SPA”.

     

  • Locul din România de care statul român şi-a bătut joc. Zeci de mii de străini îl vizitau anual – GALERIE FOTO

    În 1873, câştiga medalia de aur la Târgul Internaţional de la Viena. Trei ani mai târziu ridica medalia de argint la Berlin pentru ca în 1878 să obţină diploma de onoare a Târgului Internaţional de la Paris. Astăzi, staţiunea Borsec este în paragină.

    Povestea locului supranumit “Perla Carpaţilor” începe în 1803, atunci când un austria pe nume Valentin Gunther a urmat un tratament la băile termale şi s-a vindecat de o boală considerată incurabilă. Întors la Viena, Gunther îi propune unei rude să facă comerţ cu apă adusă de la Borsec; pentru această afacere, cei doi au arendat localitatea Borsec de la comunele Lazărea şi Ditrău, care erau proprietarele.

    În 1804, membri ai familiei Gunther reuşesc să negocieze un contract valabil timp de 28 de ani şi pornesc construcţia unei fabrici de sticlă, pentru a putea îmbutelia apa. Producţia a început în 1806, an în care au fost îmbuteliaţi peste 3 milioane de litri de apă minerală. Un detaliu interesant: apa îmbuteliată provenea doar de la izvoarele 1 şi 2, iar procesul avea loc doar în zilele cu soare, atunci când presiunea atmosferică era maximă (prin urmare, şi conţinutul de dioxid de carbon era crescut).

    A urmat o perioadă de glorie pentru Borsec, transformată spre sfârşitul anilor 1800 într-o staţiunea luxoasă, cunoscută pentru proprietăţile benefice ale apelor de acolo. În perioada interbelică şi comunistă, Borsecul a continuat să prospere. La mijlocul anilor ’70, în localitatea harghiteană erau peste o sută de unităţi de cazare. Astăzi, au rămas mai puţin de zece.

    Momentul revoluţiei a fost momentul în care Borsec a început să se stingă. Privatizările din anii ’90  au fost făcute în grabă, fără să se dea atenţie cui şi în ce condiţii sunt vândute spaţiile. În doar câţiva ani, “Perla Carpaţilor” şi-a pierdut toată strălucirea.

    Lovitura de graţie a fost dată de închiderea bazei de tratament balnear din 2001, moment în care localitatea şi-a pierdut statutul de staţiune balneo-climaterică primit în 1953, dar şi pe cel de staţiune turistică de interes naţional, iar vilele au început să se degradeze, ducând la “un aspect estetic dezolant”, unul dintre punctele slabe trasate în interiorul Agendei Locale din 2005, valabil, se pare, şi pentru 2012.

    LOCUL DIN ROMÂNIA CARE I-A ATRAS PE CEI MAI BOGAŢI AUSTRIECI – GALERIE FOTO

  • Andy Murray a anunţat că nu va mai evolua în acest sezon: Am avut un an frustrant

    “Din nefericire, nu voi fi apt să particip la umătoarele turnee de la Beijing şi Shanghai şi cel mai probabil nici la ultimele din acest sezon, de la Viena şi Paris, din cauza accidentării mele de la şold care m-a deranjat în ultimele luni.

    După ce am consultat mai mulţi specialişti în probleme de şold în ultima săptămână, am decis că asta este cea mai bună decizie pentru mine pe termen lung.

    Am avut un an frustrant pe teren din cauza mai multor motive, dar sunt încrezător că după această perioadă extinsă de odihnă şi recuperare voi putea ajunge din nou la cel mai bun nivel al meu şi să lupt pentru titlurile de Grand Slam de anul viitor”, a notat fostul lider mondial pe pagina sa de Facebook.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro