BusinessMagazin

Tag: Venituri

  • S-a dus la mall şi ce a găsit acolo l-a determinat să înceapă propria afacere. Acum businessul său este cunoscut în toată lumea

    Experienţa neplăcută pe care a avut-o cu ocazia unui drum la mall l-a determinat pe antreprenorul Roy Raymond să îşi lanseze propria afacere. Aşa a luat naştere Victoria’s Secret, unul dintre cele mai cunoscute branduri de lenjerie intimă din lume şi cel mai mare retailer de profil din SUA. Cu toate că fondatorul businessului a avut un sfârşit tragic, „moştenirea” pe care a lăsat-o în urmă a înflorit de la an la an, compania înregistrând anul trecut venituri de peste 7 miliarde de dolari.

    Roy Larson Raymond s-a născut pe 15 aprilie 1947, în Statele Unite. După ce a urmat un master la Şcoala de Business din cadrul Universităţii Stanford, s-a angajat în departamentul de marketing al companiei Vicks.
    Pe 12 iunie 1977 Raymond a deschis primul magazin Victoria’s Secret, în Stanford Shopping Center. A luat decizia de a porni un business cu lenjerie intimă pentru femei după ce s-a simţit jenat încercând să cumpere un articol de lenjerie pentru soţia sa dintr-un raion amplasat în mijlocul unui supermarket. Pentru a deschide primul magazin, a făcut un împrumut de 40.000 de dolari la bancă şi a luat alte 40.000 de dolari de la rudele sale. În primul an, compania a avut venituri de 500.000 de dolari. Impulsionat de succesul din primul an, antreprenorul a decis să înceapă expedierea cataloagelor cu produse prin poştă şi să deschidă alte trei magazine.
    În 1982, după cinci ani de activitate, Raymond a vândut compania formată din şase magazine şi un catalog de 42 de pagini, cu venituri de 6 milioane de dolari pe an, către Leslie Wexner, pentru aproape 1 milion de dolari.
    Până în 1990, Victoria’s Secret devenise cel mai mare retailer de lenjerie intimă din SUA, depăşind venituri de 1 miliard de dolari. În 1984, Raymond a investit 850.000 de dolari pentru a porni compania My Child’s Destiny, care comercializa produse premium pentru copii, printr-o unitate deschisă în San Francisco şi prin intermediul cataloagelor. Din cauza faptului că magazinul nu era amplasat într-o locaţie bună, businessul a intrat în faliment în 1986.
    Pe 26 august 1993 antreprenorul s-a sinucis, aruncându-se de pe podul Golden Gate. Investigatorii au tras concluzia că gestul său a pornit dintr-o depresie cauzată de divorţul prin care trecuse cu un an în urmă, din căsnicie rezultând doi copii.
    În prezent, brandul Victoria’s Secret este comercializat în întreaga lume prin intermediul a peste 1.000 de unităţi, înregistrând anul trecut venituri de circa 7 miliarde de dolari. În piaţa locală, compania a deschis anul acesta o primă unitate, în centrul comercial Băneasa Shopping City, fiind adusă în sistem de franciză de grupul Alshaya. Brandul american a luat contact cu piaţa locală încă de anul trecut, odată cu inaugurarea unităţii din incinta aeroportului Henri Coandă (Otopeni) din Capitală.

  • Ce afacere şi-a făcut fosta soţie a lui Ion Ţiriac jr. A ajuns la afaceri de 1 milion de euro din vânzarea de haine la mâna a doua

    Antreprenoriatul nu lipseşte de pe cartea de vizită a Ilenei Lazariuc, cunoscută mai degrabă pentru activitatea sa din lumina reflectoarelor. Cum şi-a transformat propria garderobă într-o afacere ce se îndreaptă spre venituri de 1 milion de euro? 

    „Consumatorul român are încă idei preconcepute legate de cumpărarea unor obiecte deţinute anterior de altcineva şi chiar de ideea de revânzare a propriei garderobe”, spune Ileana Lazariuc, fondatoarea Dwome, un magazin exclusivist pe ale cărui rafturi se află haine prepurtate de la branduri celebre.

    Numele Ilenei Lazariuc, fiica actriţei Anastasia Lazariuc, nu era asociat cu antreprenoriatul până nu demult. Originară din Republica Moldova, a debutat la vârsta de 15 ani ca fotomodel şi, după ce a făcut parte dintr-o formaţie muzicală, s-a lansat şi în lumea filmului. Ulterior, în 2009 s-a căsătorit cu Ţiriac jr., fiul celui care până de curând era cel mai bogat om din România, divorţând acum doi ani în secret.

    În decembrie 2014 a intrat în lumea antreprenoriatului şi conduce Dwome, despre care spune că este „provocarea unui business luxury de nişă care se află încă la început în România”.

    „Ideea a pornit din dressingul meu, care devenise neîncăpător, dar cunoşteam de ceva timp acest model de business din alte ţări”, povesteşte ea.

    În ultima perioadă, piaţa magazinelor second-hand s-a dezvoltat considerabil, dar nu şi cea a magazinelor second-hand de lux. Ileana Lazariuc consideră că prin educaţie şi informare putem forma mentalitatea consumatorului român atunci când vine vorba de a purta haine care au fost date mai departe de deţinătorii anteriori.

    „Piaţa magazinelor second-hand de lux este încă la început şi cu siguranţă se poate dezvolta mult mai mult. Prin mai multă informare şi renunţarea la false concepţii, putem ajunge şi noi la nivelul de dezvoltare a acestui business de pe alte pieţe. Potenţialul este foarte mare”, spune ea.

    Lazariuc mai observă că principala dificultate întâlnită în piaţă de retailerii de haine second-hand este „reticenţa clientelei de a cumpăra produse pre-owned, încă ne luptăm cu preconcepţiile”. O altă problemă se leagă de piaţa produselor contrafăcute: „Avem o echipă specializată în selecţia, evaluarea şi autentificarea produselor”.

    În 2018 şi în primele nouă luni din 2019, Dwome a avut afaceri de 750.000 de euro. În această perioadă, circa 1.500 de clienţi şi furnizori au trecut pragul magazinului fizic din Bucureşti sau au cumpărat prin magazinul online, care oferă livrare în toată ţara, dar şi în afara ei. „Oriunde în lume”, spune fiica actriţei Anastasia Lazariuc.

    Cei care trec pragul magazinului sunt preocupaţi de zona de fashion şi „cumpără întotdeauna inteligent”, potrivit Ilenei Lazariuc. Cât despre consumatorul român în general? „Este foarte preocupat de imaginea sa, de tendinţe şi de fashion în general. Însă faţă de cel din afară, are încă idei preconcepute legate de cumpărarea obiectelor prepurtate şi chiar de ideea de revânzare a propriei garderobe.”

    Gama de produse şi branduri pe care Dwome o oferă este foarte largă şi cuprinde produse al căror preţ începe de la 50 de euro şi ajunge până la 10.000 de euro, în cel din urmă caz fiind vorba de produse exclusiviste: „Practic ne adresăm oricărui buget”.

    Magazinul se concentrează în acest moment în primul rând pe creşterea numărului de clienţi, atât pe plan local, cât şi în afara ţării, dar mai ales pe creşterea în online a businessului.
    Pe de altă parte, Ileana Lazariuc afirmă că ecologizarea este un alt aspect pe care retailerii de haine trebuie să îl ia în calcul, în contextul în care industria modei consumă şi poluează. „Reciclarea şi salvarea resurselor trebuie să devină şi pentru noi o prioritate, iar moda consumă foarte multe resurse”, spune ea.

  • Veniturile românilor au fost în medie de 1.889 lei de persoană în T3/2019, în creştere cu 10% faţă de 2018

    Veniturile românilor au fost în medie de 1.889 lei de persoană în trimestrul al treilea din 2019, în creştere cu 10% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Media cheltuielilor unui român a fost de 1.630 lei perioada iunie-august 2019, mai mari cu 8% faţă de aceeaşi perioadă din 2018, arată datele Institutului Naţional de Statistică.

    Veniturile băneşti au fost în medie de 1.775 lei pe persoană, iar restul de 114 lei a reprezentat venituri în natură. Venitul mediu al unei gospodării româneşti a fost în T3 2019 de 4.872 de lei net. Salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri (69,5% din veniturile totale ale gospodăriilor). La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor au contribuit, de asemenea, veniturile din prestaţii sociale cu 18,2%, dar şi veniturile din agricultură: -2,3. Veniturile în natură au reprezentat circa 6,0% din veniturile totale medii ale unei gospodării, în principal, aceste venituri fiind contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii.

    Mediul de rezidenţă al populaţiei influenţează diferenţele de nivel de venituri, dar mai ales de structură între veniturile gospodăriilor dintre mediul urban şi mediul rural, mai notează INS.

    Principalele modalităţi de cheltuire a veniturilor sunt achiziţia de bunuri alimentare şi de bunuri nealimentare. De asemenea, cheltuielile românilor au mai fost reprezentate de transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei – hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat, servicii veterinare etc.

    Cheltuielile pentru investiţii în construcţia de locuinţe sau cumpărarea de locuinţe şi terenuri, ori cumpărarea de acţiuni au avut o pondere redusă – doar 0,7% în cheltuielile totale ale gospodăriilor.

    Produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au avut cea mai mare pondere în cheltuielile gospodăriilor ñ circa 20% (326 lei), în medie, în al treilea trimestru din 2019.

     

     

     

     

     

  • Doi soţi au început o afacere cu două cabine foto, construite chiar de ei. Ce venituri poate genera o astfel de afacere

    „Am început căutările şi mi-am dat seama că bariera de intrare în business nu e foarte mare – 5.000 de euro. Am decis că este oportun să demarez procedurile pentru acest nou business. Iniţial am vrut să cumpăr din străinătate o cabină gata făcută, apoi m-am gândit că o putem face noi. Prima cabină pe care am dezvoltat-o a fost din aluminiu, îmi plăcea să spun că este un iPhone al cabinelor foto”, povesteşte Ştefan Radu.

    Mama lui, inginer proiectant de meserie, a fost cea care a făcut proiectul cabinei şi, ajutată de tatăl lui – tot inginer –, a realizat-o printr-o firmă din Buzău, oraşul natal al lui Ştefan. Primei cabine – din aluminiu – i s-a adăugat o a doua, de această dată din lemn, mai uşor de montat, creată tot de mama lui Ştefan Radu şi executată de un meşteşugar local. Benzile magnetice, foliile magnetice, plicurile, hârtia şi rola pentru print, props-urile din lemn (pe care sunt scrise diverse mesaje) şi fundalul printat sunt materiile prime care însoţesc cabinele foto şi sunt achiziţionate din România.
    Businessul le-a adus anul trecut o cifră de afaceri de 51.700 de lei (11.200 euro) şi un profit de 13.500 de lei (2.900 euro), iar pentru anul 2019 cei doi antreprenori speră la dublarea afacerilor.
    „Primul eveniment la care am mers cu cabina a fost în aprilie 2015, în preajma Paştelui. Am avut ceva probleme tehnice. E greu să faci un produs de la zero, asta am învăţat”, spune Denisa Radu.
    Pentru trei ore de făcut poze la minut în cadrul unui eveniment preţul este de
    215 euro, pentru cinci ore – 315 euro, iar pentru opt ore costul ajunge la 415 euro. Cabinele sPrint Box au ajuns atât în Capitală, cât şi la evenimente din afara Bucureştiului, în oraşe ca Bacău, Buzău, Braşov sau Craiova.

  • Experţii prognozează că industria gaming-ului va aduce venituri de peste 152 miliarde dolari

    În acea perioadă, Nintendo, Microsoft şi Sony au fost, se aflau, la rândul lor, în lupta pentru supremaţia consolelor, astfel încât cei pasionaţi de gaming urmăreau Xbox 360, PlayStation 3 şi, desigur, Wii.

    Industria de gaming a generat, în 2010, venituri de aproximativ 20 miliarde de dolari. Vânzările în piaţa jocurilor au scăzut, totuşi, după înregistrarea unui record, anul trecut, de peste 21 miliarde de dolari.

    Estimările din prezent indică o valoare a pieţei globale a gaming-ului de peste şapte ori faţă de anii precedenţi, compania de cercetare Newzoo prognozând că industria va aduce peste 152 miliarde de dolari în acest an, transmite CNBC.

    În spatele acestei ascensiuni, se află o industrie care a cunoscut o tranziţie, de la consolă la o afacere condusă de expansiunea digitală şi socială, un proces care a schimbat nu numai modul de realizare a jocurilor, ci care a revoluţionat şi modul în care utilizatorii interacţionează odată cu jocurile.

    Printre primele jocuri care generat aceste noi tendinţe s-a numărat FarmVille, care a ajuns la aproximativ 83 milioane de utilizatori în martie 2010, la doar nouă luni de la lansare.

    Până la începutul anului 2013, jocul câştigase venituri de un miliard de dolari, potrivit lui Mark Pincus, directorul general de atunci.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Experţii prognozează că industria gaming-ului va aduce venituri de peste 152 miliarde dolari

    În acea perioadă, Nintendo, Microsoft şi Sony au fost, se aflau, la rândul lor, în lupta pentru supremaţia consolelor, astfel încât cei pasionaţi de gaming urmăreau Xbox 360, PlayStation 3 şi, desigur, Wii.

    Industria de gaming a generat, în 2010, venituri de aproximativ 20 miliarde de dolari. Vânzările în piaţa jocurilor au scăzut, totuşi, după înregistrarea unui record, anul trecut, de peste 21 miliarde de dolari.

    Estimările din prezent indică o valoare a pieţei globale a gaming-ului de peste şapte ori faţă de anii precedenţi, compania de cercetare Newzoo prognozând că industria va aduce peste 152 miliarde de dolari în acest an, transmite CNBC.

    În spatele acestei ascensiuni, se află o industrie care a cunoscut o tranziţie, de la consolă la o afacere condusă de expansiunea digitală şi socială, un proces care a schimbat nu numai modul de realizare a jocurilor, ci care a revoluţionat şi modul în care utilizatorii interacţionează odată cu jocurile.

    Printre primele jocuri care generat aceste noi tendinţe s-a numărat FarmVille, care a ajuns la aproximativ 83 milioane de utilizatori în martie 2010, la doar nouă luni de la lansare.

    Până la începutul anului 2013, jocul câştigase venituri de un miliard de dolari, potrivit lui Mark Pincus, directorul general de atunci.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum reuşeşte un copil de opt ani a ajuns să câştige în fiecare an peste 20 de milioane de euro. Munceşte însă în fiecare zi

    Un băiat în vârstă de opt ani care face recenzii jucăriilor a ajuns să câştige cele mai multe venituri din YouTube pentru al doilea an la rând, potrivit unui articol publicat de BBC.

    Ryan, care deţine canalul Ryan’s World (Lumea lui Ryan) a câştigat 26 de milioane de dolari în 2019, în creştere cu patru milioane de dolari de la 22 milioane de dolari în 2018, potrivit clasamentului realizat de publicaţia internaţională Forbes. Pe locurile doi şi trei se află conturile de YouTube Dude Perfect şi Nastya, cu venituri de 20 de milioane de dolari şi respectiv 18 milioane de dolari.

    În total, cel mai bine plătiţi proprietari de canale YouTube au avut venituri de 162 de milioane de dolari.
    Canalul Dude Perfect este despre cinci prieteni care au în jur de 30 de ani şi care se filmează în timp ce se joacă cu diverse jocuri.Canalul Nastya o prezintă pe Anastasia Radzinskaya, care s-a născut în sudul Rusiei, cu paralizie cerebrală.

    În ceea ce îl priveşte pe Ryan – care locuieşte cu mama, tatăl şi surorile lui gemene în Texas – el lansează câte un nou videoclip despre jucării pentru cele 22,9 milioane de abonaţi în fiecare zi.

     

  • Antreprenoarea care a făcut din pasiunea ei pentru prăjituri o afacere de aproape trei milioane de euro în Bucureşti

    Grace Couture Cakes, afacerea axată pe producţia de prăjituri couture înfiinţată de antreprenoarea Alina Sudriu, a anunţat lansarea primului magazin online din România  dedicat dulciurilor şi cadourilor de cofetărie couture. Brandul creat de Alina Sudriu devine astfel primul atelierul de cofetărie couture din România care oferă clienţilor întreaga gamă de produse haute- confiserie online, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.

    „De 7 ani, venim în întâmpinarea clienţilor noştri nu doar cu produse premium, dar şi servicii adaptate nevoilor şi stilului lor de viaţă. Am deschis cele trei Cake Shop-uri Grace Couture Cakes, din Piaţa Dorobanţi nr. 5, Băneasa Shopping City (Parter) şi Promenada Mall (Parter), pentru a le aduce deserturile preferate, mereu proaspete, la îndemână. Lansăm acum primul primul online Cake Shop din România, luând în calcul dorinţele clienţilor noştri, şi obiceiurile lor de consum. Este un pas pe care îl evaluăm deja de acum doi ani, şi pentru care ne-am pregătit în ultimul an, astfel  încât experienţa online a clienţilor noştri să fie impecabilă, aşa cum i-am obişnuit în relaţia cu consultanţii noştri de vânzări în magazine,” a declarat Alina Sudriu, fondator Grace Couture Cakes.

    În anul 2016 Grace Couture Cakes a făcut primul pas pe piaţa de retail, prin deschiderea primului Cake Shop, la parterul Băneasa Shopping City, urmată în 2017 de lansarea celui de-al doilea punct de retail în Bucureşti, de data aceasta stradal, în Piaţa Dorobanţi. La sfârşitul lunii martie 2019 Grace Couture Cakes a deschis cel de-al treilea Cake Shop din Bucureşti, la parterul centrului comercial Promenada Mall.

    Pentru anul 2019, compania estimează o cifră de afaceri cumulată pentru cele trei locaţii de retail cuprinsă între 1- 1,1 milioane de euro, iarveniturile cumulate pentru zona de evenimente şi Cake Shops fiind estimate la 1,65 milioane de euro.

    Lansat în 2012, în Bucureşti, ca primul atelier de cofetărie couture din România, Grace Couture Cakes este recunoscut ca fiind cel mai bun furnizor de dulciuri pentru evenimente, atelierul producând torturi şi prăjituri pentru nuntă, botez sau alte evenimente private şi corporate.

    Grace Couture Cakes are 60 de angajaţi şi două laboratoare cu capacitate mare de producţie, precum şi un sistem de distribuţie proprie.

    Grace Couture Cakes a fost primul atelier de cofetărie din România care a introdus colecţii de prăjituri şi torturi, dezvoltate pornind de la tendinţele internaţionae în domeniu, fiind un jucător important pe segmentul cofetăriei premium. Reţetele sunt dezvoltate într-un proces complex, ce durează luni de zile, pentru a ajunge la forma dorită, atât în ceea ce priveşte gustul, cât şi designul final al produsului.  În dezvoltarea produselor sunt folosite tehnici artizanale şi tehnologie de top în domeniul cofetăriei. Atelierul foloseşte ingrediente 100% naturale, de cea mai bună calitate.


     

  • Guvernul şi-a fundamentat bugetul pe 2020 pe o creştere economică de 4,1%, prea optimistă, potrivit economiştilor

    Bugetul pentru 2020 este construit pe un avans al PIB real de 4,1% pestea cel de 4% din acest an, în ciuda faptului că peste tot în Europa şi în lume prognozele de creştere anticipează o temperare de ritm.

    Nu mai există acum nicio instituţie de analiză care să crediteze România cu o creştere economică de peste 3,5% în 2020. Ministerul român de Finanţe face însă acest pariu şi pune rămăşag şi pe o consolidare fiscală, avansând o ţintă de deficit bugetar de 3,59% din PIB, faţă de 4,4% în acest an.

    Deficitul de cont curent este prognozat, în le­gea bugetului pe 2020, la 10,6 mld. euro, cu o pon­dere în PIB de 4,5%, faţă de  5% în acest an – din nou o îndrăzneală, cu atât mai mult cu cât creşterea anticipată se bazează preponde­rent pe un consum care ar urma să crească cu 5%.

    PIB-ul nominal ar urma să fie de 1.129 mld. lei, cu un plus de 8,5% faţă de 2019 şi cu un deflator PIB de 4,2 (6 în 2019). Venitu­rile ar urma să consemneze un plus de 10,3%, ia cheltuielile unul de 7%.

    O prognoză – cum este proiectul legii bugetului – rămâne o prognoză, prin urmare greu de criticat până la desfiinţare. Observaţii se pot face însă, iar economiştii le fac.

    „La o primă evaluare, veniturile anticipate par optimiste, în condiţiile în care ipotezele macro, cu creşterea economică peste 4%, sunt mult prea optimiste. De pildă, proiectul anti­cipează creşteri de venituri din accize, dar nu ia în calcul costul eliminării supraaccizei“, comentază Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank.

    Economistul Aurelian Dochia priveşte şi el cu îndoială proiectul legii bugetului: „Mi se pare că reprezintă un efort de a ţine sub con­trol deficitul, care este o primejdie mare pentru 2020. În rest, proiectul debordează de opti­mism: în condiţiile actuale creşterea econo­mi­că de 4,1% este greu de atins.“

    Dacă economiştii cred că ţinta de deficit de 3,6% va fi greu de apărat, dar nu imposibil, ce­ea ce se va întâmpla astăzi şi în următoarele zile ar putea spulbera şi ultimele iluzii. În Par­la­ment se află astăzi, la votul final, un proiect – ce ironie – al liberalilor, înaintat pe când erau în opoziţie, de reducere a TVA de la 19% la 16% şi a TVA la ali­mente de la 9% la 5% – de­mers cu un cost pen­tru buget de cel puţin 1% din PIB (12 mld. lei, la un PIB estimat în 2020 de 1.129 mld. lei). De asemenea, un proiect de dublare a alocaţiilor pentru copii a primit marţi raport faborabil şi îşi aşteaptă votul până la final de an.

    Anul trecut, aflat în opoziţie, PNL a obligat PSD să dubleze alocaţiile pentru copii, ceea ce a majorat ţinta de deficit cu 0,2% din PIB. Dublarea alocaţiilor este răzbunarea PSD. Dacă aceste proiecte sunt adoptate guvernul va trebui să adauge la deficit cel puţin un punct procentual şi jumătate.

  • Ana Hotels a ajuns la venituri de 6,5 mil. euro anul acesta, în Poiana Braşov, în creştere cu 7% faţă de 2018

    Grpul Ana Hotels a ajuns la o cifră de afaceri de 6,5 mil. euro anul acesta în Poiana Braşov cu cele trei hoteluri pe care le deţine, Sport, Bradul şi Poiana. Veniturile au fost în creştere cu 7% faţă de anul trecut. La nivelul întregului grup, ce cuprinde şi hotelurile Athenee Palace Hilton şi Crowne Plaza, din Bucureşti, precum şi Europa, din Eforie Nord, cifra de afaceri a crescut cu 10%. Grupul Ana Hotels a avut în 2018 venituri de 235,5 mil. lei, conform datelor de la Ministerul de Finanţe.

    „Raportat la Poiana Braşov, cele trei hoteluri Ana Hotels, au avut în 2019 o cifră de afaceri de 6,5 milioane de euro, în creştere cu 7% faţă de anul trecut”, a spus Carmina Gal, directorul Ana Hotels din Poiana Braşov.

    Hotelurile Ana Hotels din Poaiana Braşov sunt de patru stele – Sportul şi Bradul, respective trei stele Poiana. Primele două hoteluri au în totalitate 160 de camera, iar ultimul hotel are trei stele. Gruppul este controlat de cunoscutul om de business George Copos.

    În condiţiile în care s-a renunţat în acest an s-a renunţat la vacanta intersemestriala (31/01-10/02), estimeazăm o menţinere a cifrei de afaceri obţinute in sezonul de iarna trecut 18-19.