BusinessMagazin

Tag: utilizare

  • SUA au autorizat utilizarea primului test de Covid-19 la domiciliu

    Agenţia SUA pentru Medicamente (FDA) a anunţat că autorizează comercializarea în Statele Unite a primului test Covid-19 la domiciliu fără prescripţie medicală.

    Testul poate indica prezenţa virusului în 20 de minute şi va fi vândut cu aproximativ 30 de dolari, au anunţat oficialii americani.

    Şeful FDA, Stephen Hahn, a catalogat autorizarea acestuia drept un „pas major” în lupta împotriva Covid-19.

    Testul este fabricat de compania californiană Ellume, care promite că va lansa pe piaţă trei milioane de unităţi în ianuarie şi apoi alte câteva milioane în următoarele luni.

    Este vorba de un test antigen.

    Potrivit FDA, testul Ellume are o rată de succes de 96% pentru probele pozitive şi 100% pentru probele negative la persoanele cu simptome.

    Rezultatele sunt disponibile în aproximativ douăzeci de minute şi sunt date printr-o aplicaţie, care solicită utilizatorilor codul poştal şi data naşterii pentru a transmite datele autorităţilor de sănătate publică. Furnizarea numelui şi a adresei de e-mail este opţională.

  • Adevarul din spatele ofertelor de pe site-urile de maşini second hand. Cum ajungeţi să cumpăraţi BOMBE pe roti!

    Ce se ascunde în spatele “ofertelor” de maşini second-hand: Preţul mic al unui autoturism poate ascunde mai mult decât probleme tehnice

    În spatele “ofertelor” de maşini second-hand şi a preţului mic al unei maşini la mâna a doua se pot ascunde mai mult decât probleme tehnice, cum ar fi daune totale, aceste maşini fiind o epavă refăcută care vă pune viaţa în pericol, fără să aveţi cea mai vagă idee, ci probleme de natură fiscal care vă pune în situaţie de a fi implicat într-o înşelăciune.

    Recent, inspectorii antifraudă au identificat mai multe reţele frauduloase de samsari de autoturisme de lux rulate care au adus prejudiciu estimatela 84 de milioane lei şi pentru care s-au pus măsuri asigurătorii pe 170 de autoturisme, conform comunicatului DGAF.

    Inspectorii DGAF au verificat în ultimele 10 luni un număr de 472 contribuabili (persoane juridice şi persoane fizice) care comercializau autoturisme de lux la mâna a doua provenite din Germania, Olanda şi Austria, fără să plătească obligaţiile fiscale. Urmare a abaterilor constatate în timpul acestor controale au fost dispuse amenzi de peste 3,9 milioane lei şi au fost confiscate 35 autoturisme.

    Totodată, au existat 20 de situaţii în care au fost sesizate organele de urmărire penală pentru prejudicii cauzate bugetului de stat în valoare totală de peste 72 milioane lei. Pentru asigurarea recuperării prejudiciilor evaluate la peste 84 milioane lei au fost instituite 51 de măsuri asigurătorii asupra a 170 de autoturisme.

    Firmele erau înfiinţate pe numele unor persoane fizice cu situaţie materială precară, iar autoturismele erau cumpărate cu numerar de către persoane fizice la un preţ cu cel puţin 19% (cota neplătită de TVA) mai mic decât preţul pieţei.

    În acest sens pe site-ul DGAF există un comunicat prin care se atrage atenţia asupra ofertelor de vânzare a autovehiculelor de ocazie neînmatriculate, care provin din alte state ale Uniunii Europene.

    Astfel, pentru a nu fi implicat într-o înşelăciune se recomandă evitarea plăţii în numerar. De asemenea, cumpărătorul ar trebui:

    1. să solicite toate documentele care atestă transferul dreptului de proprietate asupra autoturismului;
    2. să verifice dacă preţul iniţial de pe factura de achiziţie din statul membru de origine este mai mic decât preţul final solicitat de vânzător. Dacă TVA (Mwst/WATT/BTW/IVA) de pe factura iniţială este 0, preţul de pe factura emisă de firma românească revânzătoare trebuie să includă TVA (19%), cu excepţia precizării direct pe factură1 a aplicării regimului de TVA la marja de profit;
    3. să se asigure că firma vânzătoare are cod românesc de identificare fiscală, dacă se emite factură fiscală pentru un autoturism vândut de pe teritoriul României (parc auto, târg, website-uri de anunţuri etc).

    În cazurile de fraudă cu TVA, trebuie ştiut că proprietarii unor autoturisme cumpărate cu evitarea plăţii TVA vor furniza instituţiei, care instrumentează dosarul fraudei, explicaţii detaliate atât despre tranzacţie, cât şi despre gradul de cunoaştere al situaţiei, conform jurisprudenţei legislaţiei europene în materie.

    În perioada 2018-2020 România coordonează grupul EUROFISC 2 organizat la nivelul UE, care are ca obiect combaterea fraudei în domeniul autoturismelor, ambarcaţiunilor şi avioanelor. În cadrul grupului inspectorii DGAF primesc şi analizează periodic date referitoare la acest fenomen.

    În următoarea perioadă se vor intensifica controalele asupra transporturilor de autovehicule second-hand şi vor fi verificate în amănunt toate documentele de provenienţă. Orice neconformitate va atrage reţinerea autovehiculelor şi chiar confiscarea acestora de către inspectorii DGAF, până la soluţionarea cazului. De asemenea, vor fi verificate tranzacţiile aferente în numerar, conform prevederilor Legii nr. 70/2016 pentru întărirea disciplinei financiare privind operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar.

     

     

  • Primul program de reducere a risipei pungilor subţiri de plastic de unică folosinţă

    Kaufland România

    Motivaţie:
    Potrivit unor date citate de reprezentanţii Kaufland, o pungă de plastic, în medie, e utilizată timp de numai 12 minute şi apoi aruncată în natură, 90% din pungile de unică folosinţă aruncate în natură din UE sunt pungi subţiri cum sunt cele de la legume-fructe, 89% din pungile de unică folosinţă sunt utilizate doar o singură dată, iar rata de reciclare a pungilor subţiri este foarte mică, doar una din 200 ajungând să fie reciclată, în UE. În urma acestor date îngrijorătoare, în octombrie 2019 Kaufland România a lansat un demers prin care şi-a propus să schimbe un puternic obicei în rândul clienţilor: risipa pungilor de unică folosinţă de la raioanele de legume-fructe, devend primul retailer care a oferit pungi bio numai contra-cost, strict din dorinţa de a limita risipirea lor în exces.

    Descrierea proiectului:
    Pentru început, compania a umplut magazinele cu afişe care comunicau clienţilor să nu folosească nicio pungă la cântărirea legumelor şi fructelor. A introdus, de asemenea, în locul pungilor de plastic, variante bio de pungi subţiri, fiind „singurul retailer care a recunoscut că pungile subţiri bio reprezintă o soluţie de compromis, pentru că viitorul constă în reutilizare, nu folosire şi aruncare”. Kaufland a listat pungile bio şi a introdus o taxă pentru a încuraja clienţii să vină cu sacoşa de acasă – sau să cântărească fără nicio pungă, direct pe cântar. Astfel, pungile biodegradabile compostabile de la raionul de legume-fructe şi de la raionul de produse congelate vrac au fost pentru prima dată oferite către clienţi la 0,10 lei/bucata. În acest mod, Kaufland a lansat o invitaţie către clienţi de a limita utilizarea excesivă a pungilor de unică folosinţă, fie ele şi biodegradabile, şi de a contribui prin acest gest la demersurile de a proteja mediul înconjurător. A pus totodată la dispoziţia clienţilor şi alte moduri de a cântări legumele şi fructele: fără nicio pungă, punând produsele direct pe cântar, dacă cantitatea sau articolul le permite (de exemplu pentru banane sau un pepene galben); în punga reutilizabilă adusă de client de acasă; în noul săculeţ reutilizabil pentru legume-fructe, pe care clienţii îl pot cumpăra din magazine. Cu ocazia acestui proiect, Kaufland România a prezentat şi primul studiu care arată comportamentul românilor faţă de utilizarea excesivă a pungilor şi în ce măsură sunt dispuşi să devină mai responsabili. Studiul a fost realizat în septembrie 2019, de Departamentul de cercetare al companiei Kaufland România cu ajutorul unei agenţii de research, pe un eşantion reprezentativ la nivel urban de 1.001 de persoane. Potrivit acestuia, 54% dintre oameni ar prefera pungi biodegradabile la raionul de legume fructe, 8 din 10 români obişnuiesc să folosească pungi pentru cântărirea fructelor şi legumelor. Doar 20% dintre ei au un comportament anti-risipă: mai exact, 7% dintre români nu folosesc deloc pungă, iar 14% spun că vin cu punga reutilizabilă de acasă, iar 4 din 10 români au declarat că introducerea pungilor biodegradabile contra-cost i-ar determina să îşi schimbe comportamentul de a utiliza excesiv pungi de unică folosinţă la legume-fructe. Potrivit acestora, ei fie vor folosi mai puţine pungi, fie vor opta pentru pungi reutilizabile, fie vor renunţa cu totul la ele.

    Efecte:
    Obiectivul iniţial al companiei a fost să reducă cu 30% risipa de pungi de unică folosinţă într-un an. În primele două luni de la lansarea campaniei, consumul de pungi de unică folosinţă a scăzut cu peste 65% faţă de perioada similară a anului trecut. Prin introducerea săculeţilor reutilizabili în magazine, cantitatea de deşeuri a fost redusă cu 570 de tone de ambalaje/an. Kaufland a derulat şi o campanie masivă de informare şi responsabilizare a clienţilor. Consumul excesiv de plastic dăunează grav comunităţii, care a crescut gradul de conştientizare asupra impactului negativ pe care plasticul îl are asupra mediului înconjurător. Nu în ultimul rând, împreună cu reprezentanţii mediului de afaceri din România, compania a acţionat colaborativ în vederea identificării soluţiilor de a gestiona mai eficient acest material.

  • Nu risipi cât poţi iubi

    Nestlé

    Motivaţie:
    În iunie 2020, Nestlé a lansat campania „Nu risipi cât poţi iubi”/ „Less Waste More Love”, un demers de responsabilitate socială menit să atragă atenţia asupra importanţei protejării mediului înconjurător şi a resurselor naturale, ca parte a pilonului său de sustenabilitate. Nestlé România a demarat acţiuni dedicate informării şi conştientizării cu privire la trei aspecte semnificative pentru sustenabilitate: protejarea şi utilizarea apei în mod conştiincios, colectarea selectivă şi reciclarea ambalajelor şi reducerea emisiilor de carbon.

    Descrierea proiectului:
    „Less Waste More Love” face parte din pilonul Nestlé for a Waste Free World, care reuneşte toate acţiunile prin care compania urmăreşte ca, până în 2030, să aibă impact zero asupra mediului în toate operaţiunile sale. Pentru 2025, compania Nestlé reconfirmă angajamentul de a utiliza 100% ambalaje reciclabile sau reutilizabile. Inovaţia în domeniul ambalajelor, incluzând materialele noi, sistemele de reutilizare a recipientelor şi soluţiile de reciclare, reprezintă una dintre provocările principale pentru un viitor fără deşeuri. Pe lângă cercetările proprii realizate în cadrul Institutului Nestlé de Ştiinţe al Ambalajelor, compania a lansat anul acesta un fond de investiţii pentru start-up-uri care se concentrează pe dezvoltarea de soluţii sustenabile de ambalare, în valoare de 250 de milioane de franci elveţieni. La nivel global, Nestlé îşi intensifică eforturile în utilizarea responsabilă a apei şi se angajează ca întreg portofoliul Nestlé Waters să fie neutru din punct de vedere al emisiilor de carbon până în 2025.
    Campania „Less Waste More Love” a cuprins trei componente de conştientizare derulate pe parcursul lunilor iunie-august: 1) reducerea consumului de apă în bucătărie, prin reţete inventive şi trucuri pentru reutilizare şi valorificare a fiecărei picături de apă; 2) reducerea cantităţii de deşeuri care ajunge la groapa de gunoi prin colectare selectivă şi reciclare şi 3) reducerea amprentei de carbon a fiecărui individ printr-o reinterpretare a modului în care ne raportăm la tehnologie, trafic şi stil de viaţă. În cadrul acestei componente de conştientizare compania a colaborat cu mai mulţi influenţatori, care au trasmis mesajele campaniei. Compania organizează toamna şi cea  mai amplă activitate de plantare, în cadrul căreia va fi lansat şi un raport extins de monitorizare a biodiversităţii în cadrul unor zone deja ecologizate în 2019 de către Nestlé. Această acţiune are loc în continuarea proiectelor iniţiate în 2019, când Nestlé România a desfăşurat mai multe acţiuni de ecologizare în Parcul Naţional Cozia – pe mai multe trasee turistice, pe malurile Dunării, precum şi de-a lungul râului Olt. Cu implicarea a peste 900 de voluntari, au fost colectate peste 50 de tone de deşeuri care au fost trimise către reciclare sau valorificare. În cadrul campaniei, Nestlé a pus la dispoziţia consumatorilor săi recipiente dedicate pentru colectarea selectivă a ambalajelor produselor Nestlé, urmând ca acestea să fie trimise către reciclare către partenerii autorizaţi. Aceste recipiente de colectare selectivă au fost amplasate în cadrul galeriilor Cora şi Carrefor din magazine selecţionate din Bucureşti şi Cluj.

    Efecte:
    Compania lansează produse cu o amprentă redusă asupra mediului, dar care contribuie şi la o dietă echilibrată, prin extinderea iniţiativelor din agricultură menite să contribuie la absorbţia carbonului şi prin promovarea tranziţiei către energie 100% regenerabilă în operaţiunile sale. Din 2010 şi până în prezent, Nestlé a redus emisiile de gaze cu efect de seră (GES) cu peste 30% pe tona de produs. În acelaşi timp, la nivel global, Nestlé derulează peste 500 de proiecte de economisire a apei în fabricile sale, economisind 3,7 milioane de metri cubi de apă pe an, echivalentul a 1.500 de bazine olimpice de înot. Indicatorii de sustenabilitate pentru România arată o scădere de 88% a consumului de apă începând cu 2011, o scădere de 85% în ceea ce priveşte cantitatea de deşeuri şi o scădere de 72% în ceea ce priveşte emisiile de dioxid de carbon.

  • OPINIE – Cristi Sălceanu, country manager Bolt România: “Priorităţile micromobilităţii de mâine”

    Micromobilitatea, vedem acum cu toţii, este una dintre tendinţele care au primit şi vor primi în continuare vânt în pupa. Termenul în sine a apărut nu mai devreme de acum trei ani şi folosirea lui pentru prima dată îi aparţine analistului american de origine română Horace Dediu. Horace a definit pentru prima oară mobilitatea în 2017, la un Techfestival în Copenhaga, explicând că aceasta reuneşte soluţiile de transport pe distanţe mici, care pot fi, de regulă, la începutul sau la sfârşitul unei călătorii de durată sau, în mediul urban, pot fi călătoriile noastre zilnice. Genul acesta de deplasări se face, de regulă, cu vehicule uşoare, cu utilizare individuală sau utilizare limitată.
    Peste 50% din deplasările din mediul urban erau, încă de acum câţiva ani, cele de sub 8 kilometri. Ponderea aceasta va creşte pe viitor, date fiind evoluţia susţinută a aglomerărilor urbane, care se extind continuu, tendinţa tot mai accentuată a generaţiilor tinere de a apela la mijloace de transport eco, uşoare şi ieftine şi, mai nou, necesitatea de a ne conforma la regulile de distanţare socială.
    Bolt s-a născut ca urmare a acestei tendinţe, valorificând familiaritatea cu tehnologia digitală a locuitorilor marilor oraşe şi creând oportunităţi de joburi flexibile pentru cei care doreau să-şi suplimenteze veniturile. Ambele premise sunt, acum, mai actuale ca niciodată, fapt care se şi reflectă în modul în care partenerii noştri şoferi şi companii de flote sau livratori individuali fac eforturi, alături de noi, să se adapteze cât mai rapid situaţiei.
    Cum va arăta, aşadar, viitorul? Cu siguranţă şi mai micro, şi mai mobil.
    Varietatea vehiculelor dintre care utilizatorii vor putea alege va fi şi mai mare – de la automobile mari, la automobile cu două locuri, la monoposturi electrice cu conducere automată, la biciclete electrice, trotinete sau alte platforme mobile electrice, interconectate. Şi varietatea modurilor de accesare a acestora va putea varia – de la închiriere temporară la închiriere de lungă durată sau în regim de abonament şi, probabil într-o pondere tot mai mică, la achiziţionare.
    Aşa cum în alte industrii marile investiţii în echipamente au migrat, în ultimii 20 de ani, la contractarea serviciilor pe care acele echipamente le furnizau, aşa se va întâmpla, mult mai curând, şi în mobilitate. În plus, mai cu seamă în urma experienţei ultimelor luni, companiile se vor focaliza şi mai mult, aşa cum se întâmplă de obicei, asupra principalului lor domeniu de business şi vor subcontracta activităţile secundare. Estimările noastre arată că, spre exemplu, segmentul livrărilor de mâncare a fost accelerat cu 2-3 ani în ultimele 4 luni. Numai noi am extins acest serviciu de la 4 la 15 ţări până la finele lunii mai şi la serviciul clasic am adăugat livrările de cumpărături din supermarket.
    Datoria noastră, în calitate de companie de transport la cerere, este şi va fi să urmărim cererea şi să ne asigurăm că îi răspundem în toate modurile, anticipând toate situaţiile de utilizare.
    Mobilitatea a fost greu lovită de restricţiile de circulaţie din ultima vreme, dar şi puternic influenţată să-şi găsească utilitatea. Şi modul în care a răspuns arată că se pot face schimbări mari şi peste noapte, literalmente; totul este să gândeşti scenarii şi să fii pregătit pentru ce urmează, orice ar însemna asta.

  • Prof. Axel Polleres, WU Executive Academy: „IMM-urile şi big data: un impact mare pentru companii mici”

    „Cine va extrage aurul din big data?“, a fost titlul unui articol din publicaţia Zeit Online, din anul 2013. De atunci, numărul „minerilor” de big data a fost în creştere, incluzând start-up-urile disruptive care destabilizează pieţele prin platformele lor, dar şi giganţi digitali precum Facebook şi Google, care au adoptat noua tehnologie încă de la începuturi. Corporaţiile şi autorităţile au, în prezent, departamente întregi dedicate analizării fluxurilor de date de la clienţi şi cetăţeni.
    Big data nu este importantă doar pentru firmele mari, nu este doar pentru cei „puternici şi cool”. În era internetului, datele sunt o resursă valoroasă şi o potenţială cheie a succesului pentru companiile din aproape toate industriile şi, în special, pentru IMM-uri. În general, termenul big data nu rezonează cu companiile mici, dar totul este
    relativ. Întreprinderile mici deţin, de asemenea, date pe care nu le exploatează, fie pentru că sunt prea multe pentru a le prelucra, fie pentru alte motive care nu au legătură cu tehnologia. Volumele mari de date nu sunt caracterizate atât de mult prin dimensiunea gigantică pe care o au, cât prin faptul că sunt dinamice, provocatoare şi complexe.
    Întreprinderile mici şi mijlocii adesea ignoră potenţialul economic imens al datelor lor. Nereuşind să se folosească de această resursă preţioasă, ele pierd teren în faţa competiţiei.
    Iată 5 lecţii pentru IMM-uri atunci când au de-a face cu big data:


    1. Colectarea de date fără un scop este inutilă
    Datele unei companii pot fi substanţiale, dar foarte rar aceste seturi de date sunt prelucrate în mod sistematic. În special în rândul IMM-urilor acest lucru este, din păcate, realizat în mod haotic. Nu are sens să colectaţi la întâmplare date pentru o viitoare aplicaţie dacă nu aveţi nicio strategie de utilizare a acestora şi nu le prelucraţi în consecinţă. Rezultatul va fi un set de date simple, de bază, care nu pot fi utilizate pentru prognoze şi analize de înaltă calitate. Este important să se definească în mod clar criteriile de calitate şi scopul colectării de date, înainte de toate. Colectarea targetată şi procesarea adecvată a datelor sunt esenţiale. Din perspectiva IMM-urilor, acest lucru înseamnă că ar trebui să existe cel puţin unul sau, în mod ideal, mai mulţi angajaţi în funcţii cheie care să deţină abilităţi de bază de gestionare a datelor. În caz contrar, companiei îi va fi imposibil să folosească datele în mod sistematic şi în avantajul său.

    2. Datele sunt utile oriunde
    Urmărirea comportamentului consumatorilor online şi pe social media este un instrument de marketing extrem de valoros, care ajută companiile să-şi înţeleagă mai bine clienţii, să dezvolte noi servicii şi să optimizeze preţurile. O astfel de abordare poate fi foarte eficientă pentru IMM-uri în dezvoltarea de noi strategii, înaintea concurenţei. Totuşi, aspectele juridice, precum şi posibilităţile tehnologice, rămân încă factori incerţi. Nu este vorba doar despre datele personale ale clienţilor, o problemă frecvent adusă în discuţii despre protecţia datelor. Seturile mari de date sunt cruciale în marketing şi vânzări, dar pot fi utilizate şi pentru producţie, prelucrare şi optimizarea proceselor, în orice domeniu de activitate, pentru a evita perioadele de întrerupere şi blocajele sau pur şi simplu a economisi timp. Datele despre maşini/utilaje ar putea servi, de exemplu, la prevenirea defecţiunilor acestora în viitor.
    Totuşi, ar fi ideal dacă IMM-urile ar fi sfătuite să nu se concentreze doar pe big data. Datele care structurează cunoştinţele companiei şi le fac să fie uşor aplicabile, aşa-numitele smart data, sunt, de asemenea, valoroase şi pot conţine informaţii importante. Acestea ar putea include, de exemplu, experienţa angajaţilor în relaţia cu utilajele folosite.

    3. Asumă-ţi responsabilitatea datelor descentralizate
    Faptul că start-up-urile destabilizează întregi industrii nu mai este de mult un secret. De asemenea, este un lucru cunoscut şi că întreprinderile pot utiliza date despre clienţi, procese de lucru sau despre lanţul valoric pentru a obţine un avantaj competitiv. Ceea ce ne interesează sunt modele de afaceri perturbatoare, bazate pe date (data-driven), care se ocupă de procesarea, analizarea şi interpretarea acestor date folosind metode inovatoare, de ultimă oră. Aceste modele ar putea pune în pericol inclusiv IMM-urile.
    Am văzut modele de afaceri disruptive care se lansează pe pieţe prin uşa din spate, oferind aplicaţii şi sisteme care sunt noi pentru o anumită industrie. Însă ceea ce fac, de fapt, este să extragă date, obţinând astfel un avantaj competitiv sau, eventual, chiar controlul domeniilor în cauză.
    Întreprinderile mici şi mijlocii trebuie să devină independente de dezvoltatorii de aplicaţii inovatoare.
    Este mai logic să îşi alăture forţele cu alte companii sau industrii pentru a dezvolta aplicaţii împreună; un exemplu ar putea fi fermierii care creează o aplicaţie pentru a colecta date privind cultivarea terenului. În acest fel, companiile ar păstra controlul şi proprietatea asupra datelor. Astfel de sisteme descentralizate s-au dovedit a fi mai rezistente.
    Pentru prognoze mai exacte bazate pe cantităţi mari de date, care pot fi utilizate pentru a instrui inteligenţa artificială, cum ar fi algoritmii, este necesară cooperarea cu alte părţi. Datele publice deschise (open data), o abordare în care datele sunt partajate pentru a crea un beneficiu reciproc, au mult mai multe de oferit decât multe companii realizează în prezent: ar fi un început bun să împărtăşim şi să ajustăm orele de deschidere sau alte date de bază, fără caracter sensibil, în retail, de exemplu. Guvernul austriac a emis un raport în care a prezentat concluziile unor considerente privind elaborarea unui plan strategic pentru inteligenţa artificială, recomandând companiilor locale să creeze pieţe pentru soluţii digitale de AI şi huburi de date pentru schimbul de date şi cooperarea între companii.

    4. Depăşirea celor din jur
    Jobul de data scientist a devenit cea mai în trend profesie nouă. Aceşti experţi se ocupă de structurarea, analiza şi interpretarea fluxurilor de date. Dar nu sunt singurii care deţin acest tip de know-how. Gigantul în tehnologie Google solicită tuturor angajaţilor să aibă cunoştinţe de bază despre date şi IT. În special companiile mici şi mijlocii, ar trebui să se asigure că mai mulţi membri ai personalului pot oferi expertiză în date. Toată lumea trebuie să îşi extindă aria de cunoştinţe. Toţi angajaţii ar trebui să aibă o înţelegere şi abilităţi de bază de gestionare a datelor. Pentru a lua decizii corecte în marketing şi vânzări, dar şi în poziţii de conducere, aceste abilităţi nu sunt negociabile.
    În cadrul programului nostru cu durată scurtă Data Science, participanţii învaţă la ce să se uite în termeni de calitate a datelor, cum să analizeze fluxuri de date mai mari şi ce instrumente să folosească pentru a configura un flux de date şi procesarea lor. Orice măsuri de dezvoltare a competenţelor privind datele şi digitalizarea ar trebui să înceapă cu managementul mediu şi superior, deoarece transformarea într-o companie de tip data-driven este aproape întotdeauna dependentă de cultura companiei, impusă de management. Acest lucru este valabil în special pentru IMM-uri.


    5. Fără teamă de reacţiile clienţilor IMM-urile sunt
    adesea reticente în utilizarea fluxurilor de date pentru management şi optimizarea relaţiilor cu clienţii, de teama unor potenţiale reacţii negative ale clienţilor. Însă este important de punctat că clienţii nu au o problemă în sine cu companiile care îşi folosesc datele, ci se îngrijorează de abuzul legat de datele cu caracter sensibil. De aceea este esenţial
    să fiţi la curent cu condiţiile legale, tipul de date colectate şi scopul utilizării acestora şi să puteţi informa clienţii despre modul în care datele lor sunt utilizate la un moment dat. Dacă folosiţi AI, trebuie să puteţi explica pentru ce scop.

  • Arta celor care nu există

    Colecţionarii închipuiţi au şi ei parte de serviciile unor persoane specializate în alcătuirea de colecţii, că doar trebuie să dea bine în filmele şi serialele în care apar, scrie New York Times.  Asemenea specialişti au rolul de a selecta opere de artă care să se potrivească cu personajele şi atmosfera dintr-un film sau serial, încercând să înţeleagă cum doresc aceste personaje să se prezinte lumii, precum şi obţinerea permisiunii de utilizare a unei lucrări sau alteia de la reprezentanţii artiştilor, acolo unde este cazul. Ei mai trebuie şi să se asigure că lucrările care apar în colecţiile din film nu sunt prea scumpe pentru posibilităţile financiare ale personajelor sau că nu sunt mai noi de anul în care se petrece acţiunea. 

  • Franţa interzice utilizarea hidroxiclorochinei pentru tratarea Covid-19, o variantă promovată intens de controversatul medic Didier Raoult şi de liderul populist Donald Trump

    Franţa interzice utilizarea hidroxiclorochinei pentru tratarea pacienţilor infectaţi cu Covid-19 pentru că studiile arată că nu există niciun beneficiu, ci doar potenţiale efecte secundare periculoase, potrivit FT.

    Ministerul Sănătăţii a publicat miercuri un decret prin care anulează decizia luată în urmă cu două luni, de a utiliza în mod supravegheat substanţa pentru tratament.

    În acelaşi timp, agenţiile medicale au anunţat că opresc noile teste clinice prin care se încerca utilizarea hidoxiclorochinei pentru a trata Covid-19.

    Utilizarea substanţei împreună cu un antibiotic a fost promovată insistent de medicul francez Didier Raoult, specialist în boli infecţioase şi microbiologie, dar şi de lideri populişti precum Donald Trump, preşedintele SUA, sau Jair Bolsonaro, preşedintele Braziliei.

    Clorochina este un medicament pentru malarie şi va fi folosit în continuare în Franţa ca tratament de bază pentru lupus şi pentru alte afecţiuni auto-imune.

  • ANCOM propune tariful de utilizare a frecvenţelor radio pentru aplicaţiile specifice unor evenimente

    Având în vedere organizarea în cursul anului viitor, în România, a Campionatului European de Fotbal UEFA 2020, ANCOM supune consultării publice, în regim de urgenţă, tariful de utilizare a spectrului în cazul utilizării temporare a unor frecvenţe. 

    Este vorba de tariful de utilizare temporară a spectrului pentru radiomicrofoane şi sisteme de monitorizare audio cu căşti intraauriculare (IEM).

    Tariful propus pentru utilizarea frecvenţelor radio de către radiomicrofoane şi sisteme de monitorizare audio cu căşti intraauriculare (IEM) a fost stabilit pornind de la tariful de utilizare a spectrului pentru un canal radio cu lărgimea de bandă de 12,5 kHz asignat la nivel local, în modul de utilizare simplex, pentru reţele de radiocomunicaţii mobile formate din staţii mobile şi portabile, proporţional cu numărul de canale cu lărgimea de bandă de 12,5 kHz cuprinse în lărgimea de bandă alocată.

    Tariful de utilizare a spectrului se aplică anual, fracţionat pentru perioadele solicitate, cu perioada minimă de tarifare de o lună.

    Autoritatea consideră că măsurile propuse trebuie adoptate în regim de urgenţă, termenul de consultare fiind de 14 zile.

     

  • Purtaţi-le până se rup

    Acesta şi-a ales pentru noua sa colecţie pentru bărbaţi, It’s All Good Folk, mottoul „Wear it out” („Poartă-l până se uzează”), scrie The Guardian, propunând articole vestimentare rezistente, pe care clienţii să le poată repara şi purta până se strică de tot. Compania consideră că astfel se reduc cantitatea de deşeuri din industria modei şi implicit impactul negativ asupra mediului.