BusinessMagazin

Tag: Ursus

  • Ursus Breweries, lider de piata in al doilea trimestru

    In acelasi interval, volumul total al vanzarilor de bere din piata s-au redus cu 9%, ceea ce i-a companiei sa ajunga in pozitiei de lider.
    In prima parte a anului trecut, compania a inregistrat o crestere de 22% a vanzarilor, fata de cel de al doilea trimestru al anului 2007.

    "In ciuda mediului economic dificil cu care se confrunta piata in acest moment, continuam sa investim in organizatie si in portofoliul nostru de marci", a declarat Stephan Maria Weber, presedintele Ursus Breweries.
    Ursus Breweries detine dupa acest trimestru 30,6% din cota de piata, potrivit rezultatelor MEMRB Retail Audit.

    Piata berii este puternic concurentiala, cei mai mari producatori fiind Ursus, Heineken, InBev (fosta Interbrew), United Romanian Breweries Bereprod si European Drinks.
     

  • Ursus investeste 42 de milioane de euro in fabrica de la Buzau

    In urma acestei investitii, producatorul si-a marit capacitatea de productie cu 50%, devenind astfel una dintre cele mai mari fabrici de profil din Romania, potrivit informatiilor emise de companie. Cele 42 de milioane de euro au fost directionate catre extinderea si modernizarea facilitatilor de productie si instalarea de echipamente pentru fabricarea de noi sortimente de bere (Redd’s si Ursus fara alcool).

    „Consideram ca trebuie sa continuam planurile de dezvoltare si sa optimizam capacitatile de productie pentru a fi cat mai bine pregatiti pentru viitor”, a declarat Stephan Maria Weber, presedintele Ursus Breweries.

    Fabrica din Buzau a fost achizitionata in 1996 de South African Breweries si a parcurs mai multe faze de modernizare si investiţii. Fabrica are peste 400 de angajati si produce o gama larga de beri din portofoliul Ursus Breweries.

    Ursus Breweries este unul dintre cei mai mari producatori de bere din Romania, alaturi de Heineken, United Romanian Breweries Bereprod (URBB) si InBev. Compania detine patru fabrici de bere in Cluj-Napoca, Timisoara, Buzau si Brasov, avand peste 1.500 de angajaţi. Marcile Ursus Breweries sunt: Peroni Nastro Azzurro, URSUS, Redd’s, Timisoreana, Stejar, Ciucas si Pilsner Urquell.

    Cititi aici despre tranzactia Ursus-Bere Azuga.
     

  • Berarii Romaniei: Piata berii a crescut cu 4,1% in 2008

    Vanzarile de bere au ajuns anul trecut la 20,2 milioane de hectolitri, cel mai mare avans fiind inregistrat pe segmentul berii la cutie, de 25% comparativ cu 2007. “Cu toate acestea, segmentul berii in ambalaj de plastic isi mentine pozitia de lider in preferintele consumatorilor, cu o pondere de 46,5%, urmat de sticla, cu o pondere de 37,5%”, se precizeaza in comunicatul emis.

    “Anul trecut, piata berii a avut un trend ascendent, Romania situandu-se printre primele zece tari din Europa ca nivel al consumului, cu 93 de litri de bere pe cap de locuitor”, a declarat Shachar Shaine, presedintele asociatiei si totodata presedintele producatorului de bere United Romanian Breweries Bereprod (URBB), unul dintre primii patru jucatori pe piata locala.

    Conform statisticilor furnizate de Asociatia Berarii Europei, in 2006, un ceh consuma 160 de litri de bere pe an, un german 116, un englez 92, iar un belgian sau un finlandez 98 de litri. Valoarea pietei de profil este evaluata la 1,6-1,7 milioane de euro pentru un pret mediu de 0,8-0,9 euro pentru un litru de bere.

    Principalii jucatori de pe piata berii sunt Heineken, InBev, Ursus si URBB, carora li se alatura alti producatori locali independenti European Drinks, Bermas, Martens si Albrau.

    Cititi aici mai multe detalii despre piata berii, dar si despre cea mai recenta tranzactie din domeniu.
     

  • Bere Azuga face spuma Ursus

    Valerii Moraru s-a asezat prima oara la masa cu noii proprietari ai companiei sale la o zi dupa vanzare, joia trecuta. Au discutat doar detalii: despre preluarea efectiva a activelor, despre faptul ca familia Moraru nu va ramane in managementul Ursus pentru a coordona in continuare brandul Azuga, dar si despre faptul ca este posibil ca in viitorul apropiat omul de afaceri de origine basarabeana sa vanda si restul de actiuni pe care le mai detine in compania prahoveana.

    Partea importanta se intamplase deja de miercuri, cand Ursus Breweries, filiala locala a companiei sud-africane SABMiller, a cumparat prin intermediul pietei RASDAQ 71% din actiunile companiei prahovene, cu 7,1 milioane de euro. Din acest procent, pachetul de actiuni al lui Valerii Moraru era de 39,25%, restul fiind vandut de catre alti actionari (dintre care este vorba de 15 fonduri de investitii si persoane fizice cu pachete importante, dar si de 5.000 de mici actionari).

    Povestea vanzarii Bere Azuga nu s-a terminat insa saptamana trecuta pentru Valerii Moraru, care a inceput sa cumpere actiuni ale acestei companii din anul 2000, dar abia in 2006 a devenit actionarul principal, iar in 2007 a devenit director general. Omul de afaceri basarabean mai detine inca 21% din Bere Azuga prin compania sa Rombat Trans International, care are ca domeniu de activitate transporturile. “Dupa ce voi avea acordul Consiliului Concurentei, voi expune si acest pachet de actiuni pe bursa”, mai spune Moraru, precizand ca ar prefera ca Ursus sa il preia si pe acesta, deoarece sud-africanii pun mare pret pe dezvoltarea brandurilor locale, cum sunt Timisoreana sau Ciucas.

    Tranzactia era asteptata inca de anul trecut, mai ales ca Moraru nu si-a ascuns niciodata intentiile de a renunta la fabrica de bere, declarandu-si disponibilitatea de a o vinde in repetate randuri. Pe de alta parte, vanzarea ultimului mare producator local anul trecut (Bere Mures, preluat de Heineken) a dat semnalul ca multinationalele au de gand sa achizitioneze chiar toate brandurile valoroase din piata. Omul de afaceri nu spune deocamdata cat se asteapta sa incaseze si pe celalalt pachet de actiuni, deocamdata fiind multumit de faptul ca a vandut pachetul majoritar in acest moment dificil.

    “Cu suma primita acum, cumpar de doua ori mai mult decat as fi cumparat daca as fi vandut anul trecut”, spune Moraru, care a incasat aproximativ patru milioane de euro din vanzarea companiei si intentioneaza sa foloseasca acesti bani pentru a cumpara active carora le-a scazut valoarea, mai ales pe bursa, si mizeaza pe o revenire a valorii actiunilor in trei-sase luni. De fapt, Moraru admite ca, de-a lungul experientei sale ca om de afaceri, a avut de mai multe ori ocazia de a profita de diverse momente de criza.

    “Am mai preluat afaceri falimentare, le-am dezvoltat si apoi le-am vandut”, spune omul de afaceri basarabean, care a construit in rastimpul celor 20 de ani de antreprenoriat afaceri atat in Romania, cat si in Republica Moldova (in domeniul sticlariei, vinificatiei si producerii de nutreturi) si Rusia (in domeniul bauturilor alcoolice, al hartiei si comertului). Valerii Moraru marturiseste ca, daca nu ar fi venit criza, nu ar fi vandut: planurile sale initiale vizau investitii pe cinci- sapte ani, dupa care poate s-ar fi gandit sa vanda afacerea pe care o considera a fi de “familie”.

    Asta desi Bere Azuga a stat in sanul familiei Moraru (Violeta Moraru, directorul general al companiei si totodata sotia lui Valerii Moraru, detinea si ea actiuni in cadrul companiei) mai putin de trei ani, pana cand Ursus a oferit un “pret corect”. Vifor Versescu, directorul general al Patronatului Societatilor Independente Producatoare de Bere din Romania (PSIPBR), spune ca Ursus a preluat fabrica Bere Azuga cu aproximativ 45 euro/hectolitru, ceea ce reprezinta un pret avantajos, dar si corect in acest moment: “I-a costat mai putin sa cumpere decat sa construiasca o noua fabrica, ce ar fi presupus o cheltuiala aproape tripla – 130 euro/hectolitru”.

    Cu alti parametri de calcul, valabili in actualul context economic, analizeaza tranzactia Bogdan Belciu, directorul general al companiei de consultanta AT Kearney Romania: “Desi crescusera destul de mult fata de cursul de la sfarsitul anului trecut, actiunile Bere Azuga sunt la jumatate fata de nivelul maxim atins in 2008, iar multiplii la care s-a efectuat tranzactia sunt sensibil sub nivelul tranzactiilor similare de anii trecuti”.

    In ansamblul pietei, tranzactia nu schimba clasamentul berarilor. Bere Azuga are o cota de piata de 0,6% si o capacitate de productie de 200.000 de hectolitri, ceea ce o incadreaza in categoria producatorilor medii. Valoarea adevarata a companiei si principalul motiv pentru care a fost “vanata” este brandul sau, ultimul valoros din piata care nu intrase inca in portofoliul multinationalelor. “Am achizitionat Bere Azuga pentru ca Azuga este una dintre cele mai cunoscute marci locale de bere”, motiveaza Stephan Maria Weber, presedintele Ursus Breweries.

    Versescu sustine ca si capacitatea de productie a fost un factor de atractivitate, fabrica detinand un teren pe care se afl a, initial, unitatea de productie si care acum ar putea fi folosit in scopul extinderii capacitatii actuale (capacitatea poate fi majorata pana la 800.000 – 1 milion de hectolitri, conform estimarilor PSIPBR). Weber nu a raspuns intrebarilor BUSINESS Magazin privind cresterea productiei, dar a admis ca evalueaza toate oportunitatile noii achizitii. Presedintele Ursus spune insa ca unul dintre principalele planuri este de a face berea Azuga disponibila consumatorilor si din alte parti ale tarii, nu numai celor din zona prahoveana.

    Valerii Moraru admite ca extinderea si promovarea marcii la nivel national nu ar fi putut fi facuta in aceasta perioada decat cu resursele financiare ale unei multinationale: “Azuga are nevoie de puterea si experienta detinute de Ursus, mai ales acum, in vreme de criza, dat fiind ca sansele noastre de dezvoltare si de crestere ar fi fost destul de limitate, cu atat mai mult cu cat accesul la creditare este din ce in ce mai greu si mai scump, iar dezvoltarea companiei de pana acum s-a bazat pe creditele contractate”.

    In noile conditii, Moraru crede ca 2009 va fi un an foarte bun pentru Bere Azuga care, chiar si in conditiile crizei, ar putea avea cresteri ale vanzarilor “de doua ori si jumatate” si datorita scaderii preturilor la materiile prime. De majorari vorbeste si seful Ursus. El crede ca, in ciuda contextului economic actual, piata berii, evaluata anul trecut la peste 1,2 miliarde de euro, va continua sa creasca si in 2009, dar intr-un ritm mai redus. Cresterea pietei de bere il va mai interesa insa putin timp pe Valerii Moraru, pana va vinde si ultimul pachet de actiuni.

  • Diana Klusch a plecat de la A&D Pharma pentru Ursus

    Atributiile sale de la A&D Pharma au fost preluate de Veronica Burlacu, PR manager. Inainte de a se alatura echipei de la A&D Pharma, Klush a lucrat 13 ani la Procter & Gamble. Mandatul Dianei Klusch la A&D Pharma a fost unul scurt, de numai opt luni, timp in care compania a trecut printr-un proces de reorganizare mai amplu, marcat de schimbari majore la nivel de top management. Astfel, in numai jumatate de an, Dragos Dinu, CEO-ul companiei, Roger de Bazelaire (directorul financiar) si Vivian Diaconescu (directorul general al liniei de marketing si vanzari) si-au anuntat renuntarea la functiile detinute.

     

    Cititi aici despre cea mai recenta schimbare de top management din cadrul A&D Pharma.
     

  • Ursus a lansat prima bere de fructe

    Noua marca se adreseaza in special femeilor.

    Sloganul de comunicare Redd’s este ” In sfarsit berea are gust”, iar campania de comunicare cuprinde spot TV, machete de presa si outdoor si ativitati de BTL (publicitate neconventionala).

    Brands&Bears este o agentie de publicitate full-service, infiintata in 2002, care are in portofoliul de clienti companiile Unilever, Ursus Breweries, JTI, Ringier, BIC, Dobrogea, Intersnack, Lafarge, Elite.

  • Romanul, cel mai infidel consumator

    De la un nou tip de iaurt cu aroma exotica si pana la noi formate de programe TV, noutatile intretin vitalitatea unei piete in cautare continua de experiente proaspete de consum.

    „In cercetarile de piata, cand testam produse, respondentii isi declara aproape unanim intentia de a incerca produse noi“, declara Mircea Kivu, sociolog, director general al Institutului de Marketing si Sondaje (IMAS).

    E greu de spus insa cat din declaratii se traduce in practica, mai ales daca ne aducem aminte ca exista cateva produse care nu au mers pe piata romaneasca.

    La acest capitol se inscriu, spune Kivu, aparatele de manufacturat tigarete din tutun cumparat vrac sau prafurile de sucuri Tang, care au functionat bine pe piete ca Polonia si Turcia, dar in Romania nu au prins deloc.

    Astfel de esecuri nu exclud insa fascinatia permanenta a consumatorilor pentru noutate, care face din Romania o piata relativ dificila pentru producatori si comercianti. Mai exact, daca e suficient numele unui brand celebru ca sa atraga consumatorul spre un produs, nu e suficient si ca sa pastreze fidelitatea fata de marca respectiva.

    In jur de 70% dintre consumatorii de bere, de pilda, nu sunt loiali unui singur brand, ci au un repertoriu de marci echivalente, afirma Mihai Barsan, grup brand manager la Ursus Breweries.

    „Restul de 30% sunt impartiti aproximativ egal intre cei loiali unei singure marci si cei care cumpara doar in functie de pret“, adauga Barsan. Interesul pentru noutate in dauna fidelitatii fata de brand defineste specificul national in materie de consum, apreciaza Alecsandra Fulga, client service manager la compania de cercetare de piata Synovate.

    Iar exigentele devin tot mai mari: „Consumatorul e din ce in ce mai educat, are din ce in ce mai multa informatie, iar multe lucruri nu mai sunt pentru el doar la nivel de aspiratie“.

    Din acest punct de vedere, a alege un produs de marca va coincide de multe ori cu satisfacerea apetitului pentru noutate, iar stirile de genul „Brandul X va ajunge si pe piata romaneasca“ au impact tocmai la genul de consumator pretentios, atent la calitate.

    „Majoritatea marcilor nu au traditie, sunt relativ noi pe piata romaneasca. Si aceasta, implicit, duce la nevoia de a incerca permanent altceva“, spune Kivu. Mai departe insa, aviditatea clientilor fata de noutate tine de concurenta cresca nda de pe piata, care sileste brandurile si producatorii sa vina periodic cu oferte noi. Indiferent de domeniu, piata se satureaza daca nu i se ofera permanent noutati, fie ca e vorba de un produs bancar mai atractiv sau de perle de albire in compozit ia unui detergent.

    Conform unui studiu Synovate realizat la cererea BUSINESS Magazin, doar 2,5% dintre consumatori aleg sa cumpere un produs de marca fiindca el apartine unui brand renumit si tot 2,5% fiindca produsul respectiv e durabil in timp. In schimb, 81% dintre consumatorii chestionati iau decizia de a cumpara un produs de marca fiindca ii ofera calitate buna sau cea mai buna calitate posibila pe piata.

    „Exista o mare deschidere a consumatorului roman fata de servicii inovatoare si sofisticate“, comenteaza Liliana Solomon, CEO al furnizorului de telefonie mobila Vodafone Romania. Chiar daca au avut un decalaj tehnologic de cateva decenii, „romanii au ars etapele dezvoltarii, fiind acum, cel putin in ceea ce priveste comunicatiile mobile, la un nivel comparabil cu cel din tarile occidentale“, considera Liliana Solomon.

    Asemeni unui copil lasat liber intr-un magazin cu jucarii, clientul roman iubitor de tehnologie e permanent in contact cu ultimele noutati. „Avem clienti care ne intreaba despre produse cu cateva luni inainte de a aparea pe piata“, declara Madalin Durca, director de marketing al magazinului online de produse electronice PCFun.ro.
    Avand in vedere viteza cu care se schimba tehnologia si modelele in segmentul IT, un magazin specializat este practic obligat sa tina pasul, avand in vedere sofisticarea tot mai mare a cererii.

  • Ursus lanseaza berea cu gust de fructe

    Redd’s Fresh este prima bere cu aroma de fructe, produsa in Romania, printr-o linie de productie proprie, stabilita la Buzau. "Aceasta bere se mai fabrica si in Polonia, Rusia si Africa de Sud, si am fi putut sa o importam de acolo, insa am preferat sa ne creem propria linie de productie si sa investim mai degraba in dezvoltarea locala", spune Marian Olteanu, NPD Manager, Ursus Breweris.

    Campania de lansarea a produsului se va desfasura in perioada martie-aprilie, prin intermediul spoturilor TV si solo spoturilor. Redd’s Fresh va fi livrat in toate supermarketurile din tara, iar pretul de la raft este de aproximativ 2,2 lei.

    Ursus Breweries, filiala locala a SABMiller a avut anul trecut vanzari estimate la peste 200 milioane de euro, raportand o crestere de 18% a vanzarilor in ultimele trei luni ale anului, ritm de trei ori mai mare fata de cel inregistrat de grup in Polonia sau Rusia.

  • Conturi, branduri, oameni mari

    Daca ar fi sa facem o simpla socoteala, primele patru au investit in total in publicitate anul trecut peste 550 de milioane euro la rate-card. Bani care insa nu se pierd, se reintorc in companii sub forma de profit.

    Inainte insa bugetele ajung la agentiile de publicitate, care dezvolta campaniile de promovare. Conturile mari se castiga in urma unor pitch-uri dificile. Anul acesta, pe piata au fost organizate putine pitch-uri pentru companii mari. Unul dintre acestea a fost cel pentru contul Vodafone, care a ramas in continuare la McCann Erickson. Acesta, impreuna cu contul Coca-Cola, aduc in jur de 30 de milioane de euro la cifra de afaceri a agentiei, care anul trecut a fost de 60 de milioane de euro. Ca urmare, dincolo de faima pe care o castiga agentia daca are in portofoliu un cont de o asemenea amploare, businessul acesteia e principalul beneficiar.

    Nu trebuie neglijat insa faptul ca, pe cat brandul e mai important, pe atat cresc bataile de cap ale agentiei. Mai exact, ale Account Managerului, omul de legatura cu directorul de marketing sau brand managerul din cadrul companiei.

    Relatia dintre agentie si companie trebuie sa fie una foarte buna, pentru ca ambele parti vor sa-si minimizeze riscurile cat mai mult. Pe langa relatia profesionala care se impune sa fie una fructuoasa pentru binele ambelor companii, relatia personala este, de asemenea, extrem de importanta. O intalnire intre agentie si client este, de fapt, o intalnire intre doua persoane, cu posibile caractere diferite, care trebuie sa colaboreze pentru acelasi obiectiv: binele brandului.

    Privita din afara, relatia pare a fi una de succes daca e sa judecam dupa rezultatele si eficienta campaniilor. Insa munca din spate este presarata cu foarte multe momente mai mult amare si de putine ori foarte dulci. Motivele divergentelor sunt nenumarate. Cel care da cele mai mari batai de cap pare a fi brief-ul – acele informatii pe care compania trebuie sa le trimita agentiei si in care trebuie sa specifice conceptul, obiectivele, limitele si responsabilitatile in cazul unei anume campanii. Dar de cele mai multe ori, acesta este neclar sau lipseste cu desavarsire. Sophie Petrova, Senior Brand Manager Nutriday, unul dintre brandurile Danone, spune ca cel mai important lucru intr-un brief este claritatea. "Am lucrat opt ani in publicitate si stiu cat este de dificil sa primesti un brief neclar. Cateodata, nici noi, oamenii de marketing, nu stim exact ce vrem si credem ca daca dam agentiei o simpla foaie de hartie pe care o numim brief ne justificam munca. Trebuie sa fim insa foarte, foarte precisi. Se intampla uneori ca nici noi sa nu stim ce vrem si atunci cerem agentiei sa ne ajute”, explica aceasta.

    Brief-ul devine cu atat mai important, cu cat sta si la baza evaluarii propunerilor creative ale agentiei. “Este greu sa obtii idei creative cand esti limitat de un brief, dar tocmai aceasta abilitate transforma o simpla idee intr-una geniala”, adauga Petrova.

    Anul trecut, Danone a investit in total in promovare 103,78 milioane de euro la rate-card. De partea de BTL – actiuni de promovare neconventionale – se ocupa de sase ani agentia Odyssey. Sumele alocate pentru aceste proiecte depind insa de fiecare produs in parte. Spre exemplu, campaniilor pentru Nutriday le sunt alocate aproximativ 20% din bugetul de promovare, in timp ce campaniilor de ATL – mijloacelor clasice de promovare- aproximativ 80%.