BusinessMagazin

Tag: Ursus

  • Resursele umane, faţă în faţă cu milenialii

    Cariera Dianei Mişa în banking a început cu un telefon: „După ce m-au sunat de la Raiffeisen Bank, m-am gândit ce aş putea face în banking. Aveam un buget consistent, eram brand manager la Ursus, cel mai tare brand din portofoliul lor chiar şi atunci. Ce să fac în banking? Atunci m-am întâlnit cu o austriacă şi m-a convins povestindu-mi că au strategie de mass-market, că există buget de publicitate şi mi-a dat şi o cifră. M-a atras ideea de a face primele campanii de retail în banking şi de a construi ceva de la zero”, îşi aminteşte Diana Mişa.

    Astfel, în anul 2002, a trecut de la Ursus SAB la austriecii de la Raiffeisen Bank, pentru care a construit primele campanii de retail în banking. A preluat apoi funcţia de director de marketing la OTP Bank, pentru ca în 2016 să preia rolul de director de HR în cadrul aceleiaşi instituţii. De doi ani, pe lângă funcţia de executive coach în directoratul diviziei de marketing şi comunicare, ea trebuie să găsească personal din ce în ce mai calificat. Dacă băncile sunt „sângele economiei”, aşa cum le numesc bancherii din toată lumea, directorii de HR sunt inginerii de la firul ierbii care trebuie să găsească şuruburile potrivite. Dar cum te descurci atunci când şuruburile nu rămân la locul lor?

    „Cred că stăm bine pe cultura organizaţională. Lăsând la o parte competiţiile interne, remuneraţiile şi motivaţiile extrinseci, cred că de fapt cel mai important influenţator în ceea ce priveşte relaţia angajat-angajator este cultura organizaţională. Ce văd angajaţii în jur”, apreciază ea. „Cel mai mare procentaj de fluctuaţie îl găsim la angajaţii care au între 1 şi 3 ani de când sunt aici şi care au vârste între 25 şi 35 de ani. O bună parte dintre ei sunt mileniali. Cred că o provocare este să facilităm o conversaţie între generaţii. La noi, vârsta medie este de 37 de ani în toată banca, suntem o bancă tânără. Chiar şi la noi există nişte diferenţe de mentalitate, de comportament, de înţelegere a celor două grupuri.”

    Diana Mişa atrage atenţia asupra situaţiilor în care un angajat mai tânăr, cu mai puţină experienţă, preia o poziţie de conducere în care începe să fie responsabil de activitatea colegilor săi. „Tinerii din generaţia millennials au început să preia poziţii manageriale. Este foarte interesant de observat că atunci când trec pe partea cealaltă lucrurile se complică şi trebuie să devină responsabili. Ei se descurcă, dar cu ajutorul seniorilor. Avem un program numit OTP New Leaders şi care a fost creat ca să susţinem colegii care sunt promovaţi pentru prima dată în poziţii manageriale. Are mai multe componente printre care alcătuirea de perechi între ei şi seniorii din organizaţie. Este interesant cum seniorii sunt foarte inspiraţi şi energizaţi de această relaţie şi se face un transfer foarte bun de energie contra experienţă şi cunoştinţe”, explică ea.

    Chiar şi aşa, aproape o cincime din angajaţi trebuie înlocuiţi tot timpul, iar în mediul bancar, unde reglementările şi schimbările trendurilor de consum forţează spre digitalizare, băncile trebuie să găsească angajaţi din ce în ce mai competenţi; sistemul educaţional nu pregăteşte la cele mai bune standarde.

    „Pe facultatea de finanţe-bănci ne bazăm toţi, toate instituţiile financiare şi toate companiile din Big 4 (cele mai mari companii de audit şi consultanţă). Cred că în zona de competenţe digitale ar mai fi de lucru la curricula din învăţământul universitar.” Competenţe digitale nu înseamnă să ştie toţi să scrie cod, explică Mişa, dar „vorbim chiar şi de abilităţi de folosire a Excelului. Au abilităţi foarte limitate. Nici nu este măcar o competenţă digitală. Nu mai zic de un PowerPoint”, apreciază ea.

    La începtul acestui an, OTP Bank spunea că nu ia în calcul concedieri în rândul angajaţilor ca potenţială măsură de reducere a costurilor pe fondul OUG 114/2018, care include şi taxa pe activele băncilor, aşa-numita „taxă pe lăcomie“. „La noi în OTP nu există încă discuţii legate de reducerea personalului. În ultimii doi ani, noi am crescut în mod constant numărul de angajaţi şi salariul mediu pe orice nivel, de la angajaţii din staff şi până la nivel managerial. Deci nu avem încă astfel de discuţii sau planuri. Cred că este prematur pentru noi să luăm în considerare o reducere de personal“, a declarat pentru ZF şi Business Magazin directorul de resurse umane din cadrul OTP Bank România.

    OTP Bank era la finalul anului 2017 pe locul 11 în topul băncilor după active din România, cu o valoare a acestora de peste 9,1 mld. lei. Ungurii de la OTP au terminat anul 2017 cu 1.254 de angajaţi, în ultimii ani banca având o politică activă de recrutare. „Aveam 1.364 de angajaţi în decembrie 2018, adică o creştere de 9% anul trecut şi de 14% faţă de decembrie 2016. A crescut cu 5% în 2017 şi cu 6% în 2018“, a adăugat Mişa. La începutul lui 2018, OTP România a condus o iniţiativă de angajare în contextul în care banca a avut nevoie de oameni cu abilităţi IT şi calificări digitale, pe fondul trendului actual din sectorul bancar.

    „Media noastră de angajare este undeva la 400-500 de oameni, dar sunt şi multe înlocuiri pentru că sunt oameni care decid să plece; sunt aproximativ 100 de poziţii noi. Sunt multe poziţii în zona de IT pe care le-am anunţat, pentru că digitalizăm foarte multe procese în bancă. Cred că se dublează componenţa echipelor din cele două mari direcţii de IT, una de dezvoltare de software şi alta de hardware“, spunea Diana Mişa la începutul anului.

    OTP, cel mai mare grup bancar din Ungaria, a adus în luna decembrie a anului 2018 130 mil. lei (27,9 mil. euro) la capitalul subsidiarei locale, potrivit datelor de la Registrul Comerţului.

  • Pariu străin pe ingineria românească

    Cu o investiţie de circa 20.000 de euro, un turc şi un sud-african au pus bazele unei companii de inginerie şi management de proiect în România, în urmă cu aproape un deceniu. Compania românească Blue Projects, cu o cifră de afaceri care a ajuns anul trecut la circa 10 milioane de euro, are birouri permanente în Polonia, Rusia şi Belgia, aflându‑se în proces de extindere. Blue Projects ţinţeşte o cifră de afaceri de zece ori mai mare în următorii zece ani.

    În 2015 Blue Projects a înregistrat o cifră de afaceri de aproape 6 milioane de euro, iar Umut Demircan, unul dintre cei doi fondatori ai firmei, evaluează că afacerile au depăşit pragul de 10 milioane de euro anul trecut. Planurile pentru 2017 vizează dublarea afacerilor, prin contribuţia noilor filiale. Astfel, la zece ani distanţă de la înfiinţarea firmei, încasările ar putea ajunge la 20 de milioane de euro.

    Povestea Blue Projects a început în 2007, când cei doi parteneri ai firmei lucrau într-un proiect industrial extins pe un teren dezafectat, în cadrul unei companii internaţionale de inginerie şi management de proiect. „Atunci l-am cunoscut şi pe Neal Barber, asociatul meu actual de afaceri”, spune Umut Demircan. Reuşind să transforme în victorie un proiect care prevestea un eşec (o poveste care implică ideea de a înlocui o macara cu un elicopter), clientul de la momentul respectiv le-a sugerat ideea de a-şi înfiinţa propria companie de inginerie şi management de proiect, moment în care a s-a încolţit ideea unui nou business.

    Umut Demircan venise, pentru prima dată în România, în 2003, în interes de serviciu. Ulterior, a lucrat în cadrul mai multor proiecte pe plan local, lucru care i-a permis să ia contact cu mediul de afaceri. „În timpul petrecut în România am fost impresionat de calitatea educaţiei în inginerie şi existenţa unui număr mare de ingineri foarte talentaţi aici, dar, de asemenea, am observat că, din păcate, calităţile managerilor de proiect erau într-un fel inferioare capitalului uman din ţară”, spune antreprenorul turc. Aşa că i-a venit ideea să înfiinţeze o companie, împreună cu asociatul său; „Mărturisesc că atunci când am înfiinţat Blue Projects nu eram într-o formă financiară extraordinară, pentru că tocmai finalizam rambursarea creditelor mele pentru masterat. Costurile noastre iniţiale de investiţii au fost finanţate printr‑un avans primit din prima noastră comandă, respectiv 20.000 euro”, declară Demircan.

    Primul contract local a fost cu SABMiller, pentru berăria Ursus din Buzău, un proiect despre a cărui valoare spune că a fost de mai multe milioane de euro; contractul a vizat extinderea şi modernizarea facilităţilor de producţie şi instalarea de echipamente pentru producerea unor noi tipuri de bere, precum Redd’s şi Ursus fără alcool. În cadrul acestuia, Blue Projects a livrat servicii de management de proiectare, managementul construcţiilor, managementul costurilor, al siguranţei şi securităţii în muncă şi management de proiect.

    În prezent, în cadrul birourilor Blue Projects din Bucureşti şi Cluj, care au peste 130 experţi, compania a dezvoltat un pachet complex de servicii de consultanţă şi proiectare, care să acopere un proiect de construcţii pe toată durata sa de execuţie, înglobând toate disciplinele specializate aferente. În timp, compania s-a dezvoltat pe plan global şi are birouri permanente în Polonia, Rusia şi Belgia, pe lângă cel din România, unde se află sediul central, dar este activă şi în Republica Cehă, Canada, SUA.

  • RTPR Allen & Overy alături de grupul japonez Asahi în achiziţia Ursus

    RTPR Allen & Overy a consiliat grupul japonez Asahi Group Holdings, Ltd. cu privire la achiziţia Ursus Breweries, liderul pieţei de bere din România. Tranzacţia prin care grupul Asahi a cumpărat producătorii de bere din regiune ai SAB Miller acoperă cinci pieţe – România, Polonia, Cehia, Slovacia şi Ungaria – şi va fi cea mai mare tranzacţie de M&A din România din acest an. Vânzătorul este Anheuser-Busch InBev SA/NV.

    Allen & Overy a oferit consultanţă Asahi cu privire la aspecte de M&A, drept comercial, concurenţă/antitrust, financiar, taxe şi dreptul muncii în legătură cu contractul de vânzare-cumpărare încheiat cu AB InBev. Aceasta este cea mai mare tranzacţie din istoria Asahi.

    Echipa de avocaţi a RTPR a fost condusă de Adrian Cazan (counsel) care, sub îndrumarea lui Mihai Ristici (partner), a coordonat o echipă multidisciplinară din care au făcut parte 15 avocaţi din biroul casei de avocatură din Bucureşti.

    Adrian Cazan a declarat: „Această tranzacţie internaţională (…) va fi probabil cea mai mare tranzacţie de M&A pe plan local din 2016. A fost un proiect intens care, datorită procesului competitiv, ne-a solicitat capacităţile profesionale la maxim, fiind nevoiţi să lucrăm 24/7 pe parcursul mai multor săptămâni.”  Aceasta este a treia tranzacţie din ultima perioadă în care au fost implicaţi avocaţii RTPR; anterior, au lucrat şi pentru vânzarea lanţului de magazine Profi şi achiziţionarea de către Allianz Capital Partners a pachetului de acţiuni al E.ON Distribuţie România S.A.

    Vânzătorul a fost asistat pe plan local de către avocaţii Suciu Popa.

    Domeniile principale de activitate ale RTPR Allen & Overy cuprind finanţări, fuziuni şi achiziţii, pieţe de capital, insolvenţă şi restructurări, concurenţă, dreptul muncii, dreptul proprietăţii intelectuale, litigii şi arbitraj, consultanţă pentru sectoarele de afaceri, inclusiv energie, telecomunicaţii, finanţare, real estate şi industria farmaceutică.

    RTPR a fost înfiinţată în anul 2004 şi activează în asociere cu firma londoneză Allen & Overy din 2008. RTPR Allen & Overy are o echipă de 44 de avocaţi, inclusiv 5 parteneri – Costin Tărăcilă, Victor Pădurari, Alexandru Retevoescu, Mihai Ristici, Valentin Berea, precum şi profesorul Lucian Mihai.

     

  • Cine cumpara afacerea Ursus

    Grupul japonez Asahi Group Holdings cumpără operaţiunile de pe pieţele est europene ale InBev, într-o tranzacţie de 7,8 miliarde de dolari, relatează Reuters. Anunţul oficial ar urma să fie făcut azi.

    Anheuser-Busch InBev a acceptat să-şi vândă mărcile de pe pieţele est euopene, care se referă la operaţiunile din Republica Cehă (Pilsner Urquel), din Polonia (Tyskie şi Lech) şi Ungaria (Dreher).

    Reprezentanţii grupului japonez au refuzat să comenteze pe marginea subiectului.

    Această tranzacţie ar putea fi cel mai mare deal pe care grupul japonez îl face în extinderea operaţiunilor sale cu bere pe pieţe străine. În Europa Asahi a preluat deja operaţiuniele de pe pieţele vestice ale SABMiller.

    Pe piaţa românească, SABMiller este prezent prin intermediul Ursus Breweries, liderul pieţei de bere, care are în portofoliu mărci precum Ursus şi Timişoreana.

    Afacerea cu japonezii are rolul de a îndeplini condiţiile necesare pentru ca AB InBev să poată finaliza preluarea SABMiller. AB InBev este la un pas de a finaliza achiziţia SABMiller, tranzacţie de peste 80 mld. euro condiţionată, printre altele, de vânzarea activelor SABMiller în Europa Centrală şi de Est, inclusiv din România.

    Anterior, despre interesul grupului sud-african SABMiller de a găsi un cumpărător pentru operaţiunile de pe pieţele est europene, reprezentanţii producătorului de bere spuneau: „Aprobarea din partea Comisiei Europene pentru achiziţia SABMiller de către AB InBev a inclus angajamentul AB InBev de a vinde afacerile SABMiller din Europa Centrală şi de Est (CEE). După schimbarea controlului, ca parte a acestui angajament, AB InBev implementează obligaţii de tip «hold separate»“. Acestea presupun o izolare a afacerilor de restul operaţiunilor păstrate din AB InBev/SABMiller Group pentru a fi asigurată competitivitatea operaţiunilor din CEE precum şi independenţa de restul grupului AB InBev între momentul schimbării controlului şi cel al vânzării“. Ursus Breweries a avut anul trecut o cifră de afaceri de 1,58 miliarde de lei (355 mil. euro) şi un profit de 44 mil. lei (circa 10 mil. euro).

  • Ursus şi Timişoreana vor fi vândute. Ce se va întâmpla cu cele două branduri

    Activele sunt evaluate la circa 5 miliarde de dolari, conform analiştilor Exane BNP Paribas, care estimează că acestea fac 2,3 miliarde de dolari din vânzări şi 450 milioane de dolari ca venituri înainte de taxe şi impozite pentru SAB Miller, scrie The Wall Street Journal.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PREMIERĂ în România. Unul dintre sponsorii concertului lui Robbie Williams face un anunţ FĂRĂ PRECEDENT

    După ce mii zeci de mii de oameni s-au declarat nemulţumiţi de organizarea concertului lui Robbie Williams din Piaţa Constituţiei, unul dintre cei mai importanţi sponsori ai evenimentului a luat o decizie fără precedent în România.

    PREMIERĂ în România. Unul dintre sponsorii concertului lui Robbie Williams face un anunţ FĂRĂ PRECEDENT

  • Mihai Bârsan: „În România însă vechimea nu înseamnă automat încredere, câtă vreme am avut o perioadă comunistă în care nu se punea deloc accent pe calitate”

    Cu o istorie de aproape 300 de ani, fabrica de bere Timişoreana este prima de pe teritoriul ţării, cu secole înainte de a exista România ca stat. De-a lungul timpului, a avut atât perioade de glorie, cât şi de restrişte, suferind incendii şi chiar un faliment în secolul XIX. “Fabrica de bere păstrează între zidurile sale această istorie. Îmbunătăţirile succesive se văd deopotrivă în arhitectura clădirilor-monument care fac parte din ansamblul fabricii, în instalaţiile moderne de astăzi şi desigur în gustul care a adus Timişoreana pe locul 1 în preferinţele românilor”, declară Mihai Bârsan, vicepreşedinte marketing la Ursus Breweries. În opinia sa, un brand cu vechimen este ”un avantaj enorm şi imposibil de copiat”. Până la urmă, din păcate, argumentează el, foarte puţine produse cu o astfel de tradiţie au supravieţuit în România. Însă această situaţie ”implică şi o responsabilitate enormă: începând cu grija pentru clădirile monument istoric din patrimoniul fabricii şi până la asigurarea unei calităţi demne de toate generaţiile de pasionaţi de bere care au muncit aici”, spune Bârsan. El dă asigurări că nu este întâmplător faptul că la 100 de ani după ce Timişoreana a primit medalia cu cruce ”Grand Prix” de la împăratul Franz Josef (care se poate vedea şi astăzi pe etichete), Timişoreana a câştigat şi medalia Grand Prix la Australian International Beer Awards ”învingând” peste 700 de alte beri din toată lumea.

    În teorie, vechimea se traduce într-o încredere mai mare în marcă. În România însă vechimea nu înseamnă automat încredere, câtă vreme am avut o perioadă comunistă în care nu se punea deloc accent pe calitate. ”Astfel că avem de muncit încontinuu să re-demonstrăm şi să re-confirmăm. Nu ne putem permite să ne culcăm pe o ureche: fiecare ocazie de consum este un test de încredere şi vorbim de a gestiona aproape un milion de ocazii de consum pe zi!”, adaugă Bârsan. El mai spune că este greu de spus cât cântăreşte brandul în această ecuaţie, dar arată că din 2006 compania este liderul de valoare a pieţii de bere, cu o valoare de peste 1 miliard de lei în România cu o cotă de piaţă de aproximativ 15%.

    Pentru a ajunge aici însă, a fost nevoie de investiţii de ”multe zeci de milioane de euro”, aproape în întregime făcute în ultimii zece ani. În ultimele decenii de comunism şi în primul deceniu de după revoluţie, ritmul de investiţii a fost foarte scăzut. ”În momentul în care fabrica a intrat în patrimoniul SABMiller a fost nevoie de investiţii majore: de a repara, înlocui şi construi instalaţii moderne, noi, care să asigure respectarea standardelor de calitate la nivel mondial”, mai spune Bârsan.

  • Clienţii au depăşit complexul berilor româneşti. Mărcile străine pierd teren

    TIMIŞOREANA, URSUS ŞI CIUCAŞ CRESC PENTRU AL DOILEA AN CONSECUTIV, fără să se canibalizeze„, spune Mihai Bârsan, vicepreşedinte marketing în cadrul Ursus Breweries, filiala locală a SABMiller. El explică avansul prin creşterea cotelor de piaţă, în condiţiile în care volumele totale nu au ţinut pasul cu ritmul companiei. În primele şase luni ale acestui an, volumul vânzărilor de bere la nivelul pieţei a atins 8 milioane de hectolitri, în scădere cu aproape 3% comparativ cu intervalul similar din 2012, potrivit informaţiilor Berarilor României, care citează date ale firmei de cercetare Nielsen. Vânzările Ursus Breweries au crescut cu 6% în perioada aprilie – septembrie 2013 comparativ cu acelaşi interval al anului trecut, motorul fiind mărcile Ciucaş la PET, dar şi Ursus, susţinut de lansarea Ursus Cooler.

    „În ultimele 12 luni, cota de piaţă a Ursus Breweries a crescut cu circa trei puncte procentuale, după ce în anul precedent crescuse într-un ritm similar”, spune Bârsan. În acest interval, toate cele trei mărci – Ursus, Timişoreana şi Ciucaş – au înregistrat plusuri, „ceea ce înseamnă că am reuşit să le diferenţiem, făcându-le relevante pentru tipologiile diferite de români cărora li se adresează”. Cum anume s-a întâmplat asta? În primul rând, povesteşte reprezentantul Ursus Breweries, echipa comercială a făcut un efort pentru a înţelege ce schimbări au intervenit în ultimii ani în rândul societăţii şi a analiza, încă o dată, semnificaţia mărcilor.

    “AM CONSTATAT CĂ ROMÂNII AU DEPĂŞIT FAZA «STRĂIN  MAI BUN», în care un nume cu rezonanţă vest-europeană echivala automat şi cu o calitate mai bună”, spune Bârsan. În această fază, originea românească a mărcilor nu numai că nu mai e un handicap, dar a devenit chiar un avantaj competitiv. Cu o condiţie: să fie confirmată de calităţi reale ale produselor. „Am ales să investim mai departe în toate mărcile noastre româneşti, bazându-ne însă pe beneficiile reale oferite consumatorilor, asumarea originii rămânând implicită, până la urmă un gest de bun simţ şi încredere în sine.„ Rezultate foarte bune au avut în ultimii ani şi alte mărci produse în România, chiar şi în alte segmente. Bârsan consideră acest lucru îmbucurător, pentru că „până la urmă bunăstarea ţării depinde de consumul local„. 70% din PIB îl reprezintă consumul individual al gospodăriilor, iar cu cât mai multe din aceste bunuri sunt produse local, cu atât mai mare este impactul pozitiv pentru toţi românii.

    Bârsan lucrează în cadrul SABMiller din 2005, iar prima poziţie a fost senior brand manager pentru Timişoreana. La 36 de ani, el coordonează o echipă de 30 de oameni, iar bugetul administrat este de ordinul zecilor de milioane de euro. De-a lungul carierei sale a deţinut mandate peste hotare, în Slovacia, Elveţia, Bulgaria. Revenit în România de mai puţin de doi ani, spune că a avut, în această poziţie, pe de o parte avantajul cunoaşterii pieţei, iar pe de altă parte dezavantajul scăderii vânzărilor industriei. Adaptarea la noile reguli de joc nu era suficientă, iar un motor de creştere – chiar şi în domeniul berii, nu doar în IT&C – sunt inovaţiile.

  • Un joc în trei într-o industrie în care clienţii sunt Pepsi, Ursus sau Bergenbier

    Companiile Pet Star Holding din Slobozia, Star East Pet (Braşov) şi Amraz (Bucureşti), producători de flacoane care ulterior sunt transformate în recipiente PET, au înregistrat în 2012 o cifră de afaceri de 80 milioane de euro comparativ cu 76 mil. euro în 2011, potrivit datelor de la Registrul Comerţului. Piaţa totală a preformelor PET este estimată la aproximativ 90 milioane de euro.
     

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

    Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 09.08.2013

    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.

     

  • Ce beri noi au pregătit producătorii pentru 1 mai: Skol 100% Malţ, Ursus Cooler şi Bergenbier Fresh Grapefruit

    Trei mari producători de bere, Ursus, Bergenbier şi URBB s-au grăbit să prindă 1 mai şi Paştele cu noi produse. Astfel Ursus Breweries  a lansat Ursus Cooler (bere în proporţie de 40% şi limonadă în proporţie de 60%).

    “Ne aşteptăm ca segmentul mixurilor de bere să continue pe un trend ascendent, iar noul produs URSUS Cooler, în ambele variante – cu şi fără alcool – să aibă o contribuţie importantă în evoluţia pieţei”, a spus Mihai Bârsan, vice preşedintele de marketing al Ursus Breweries. De asemenea, Bergenbier, producăor deţinut de grupul canadian Molson Coors, a lansat Bergenbier Fresh Grapefruit, un mix de bere cu suc de grapefruit. “Bergenbier Fresh Grapefruit este pariul nostru cu vara, un mix de bere cu suc de grapefruit”, a spus Mihai Bonca, director de marketing Bergenbier S. A. Bergenbier deţine o singură fabrică la Ploieşti şi are 600 de angajaţi. În portofoliu are mărci precum Bergenbier – cu sortimentele Bere blondă, Bere blondă fără Alcool, Fresh Lemon si Fresh Grapefruit – şi Noroc  precum şi mărcile internaţionale produse local: Staropramen, Stella Artois, Beck’s,  Löwenbräu. Compania importă specialităţile belgiene Leffe şi Hoegaarden. Cel mai recent anunţ a venit de la URBB (United România Breweries Bereprod) care a lansat berea Skol folosind în reţeta de fabricaţie 100% malţ, hamei, apă şi drojdie, renunţându-se la alte ingrediente. Berea Skol cu 100% malţ este filtrată la temperaturi controlate sub zero grade. Campania „100% malţ” a inclus şi o schimbare la nivelul ambalajului (pentru sticlele de 0,5L, cele de plastic de  1L, 2L PET, precum şi dozele şi ambalajele secundare).

    Toate stirile sunt pe zf.ro