BusinessMagazin

Tag: tren

  • Veste de ultimă oră în tragedia care a îndoliat România. Ce s-a întâmplat de fapt în locul blestemat

    Poliţia rutieră a stabilit că Sanda Ungur, tânăra de 21 de ani care conducea maşina implicată în accidentul de la Jibou, nu a respectat semnalele la trecerea la nivel cu calea ferată.

    Patru tinere cu vârste de 21 şi 22 de ani au murit, joi, după ce maşina în care se aflau a fost lovită de tren la o trecere la nivel cu calea ferată de la ieşirea din localitatea Jibou, judeţul Sălaj. Fetele circulau într-o maşină înmatriculată în Maramureş, iar cea aflată la volan nu a acordat prioritate trenului.

    La volanul maşinii se afla Sanda Ungur (centru foto), în vârstă de 21 de ani, singura supravieţuitoare a accidentului tragic. Cele cinci prietene se întorceau acasă de la festivitatea de absolvire a Universităţii Tehnice.

    Şoferiţa a ignorat semnalele acustice şi luminoase la trecerea la nivel cu calea ferată, autoturismul fiind spulberat de trenul R4046, care circula pe ruta Baia Mare-Jibou, informează Poliţia.

    Impactul a fost atât de puternic, încât maşina a fost aruncată la câţiva metri distanţă de calea ferată. Trei dintre victime au fost proiectate din autoturism şi au decedat pe loc. Celelalate două, printre care şi conducătoarea auto, au rămas încarcerate în fiarele contorsionate, fiind nevoie de intervenţia pompierilor pentru scoaterea lor.

    În accident au murit patru studente de la Universitatea Tehnică Cluj. Mădălina Pârja, Maria Şteţ, Claudia Barboş şi Sara Pop, scrie realitatea.net

  • Un operator feroviar din Japonia şi-a cerut scuze public pentru că trenul ar fi plecat cu 25 de secunde mai devreme din gară, în timp ce trenurile româneşti întârzie cu orele

    O companie feroviară din Japonia a emis o scuză oficială după ce unul dintre trenurile pe care le operează a plecat din gară cu 25 de secunde mai devreme faţă de ora anunţată, potrivit Business Insider.

    Scuza oficială a companiei West Japan a venit după ce unul dintre trenurile express a plecat din gara Notogawa la 7:11 şi 35 de secunde dimineaţa, în loc să plece la 7 şi 12 minute, în data de 11 mai.

    Conductorul a înţeles greşit timpul de plecare şi a închis uşile trenului înainte de a fi necesar, potrivit comunicatului companiei.

    Decalajul nu a afectat niciun alt program în acea zi, dar o persoană a pierdut trenul.

    „Ne-am nemulţumit foarte mult clienţii prin acest lucru, şi vom face tot posibilul pentru a preveni astfel de situaţii”, a transmis compania într-o declaraţie citată de ziarul local Asahi.

    Japonezii se mândresc cu punctualitatea. În noiembrie anul trecut, conducerea companiei Tsukuba Express şi-a cerut scuze pentru un tren care a plecat cu 20 de secunde mai devreme.

    Obsesia pentru punctualitate a japonezilor s-a dovedit a fi mortală în trecut. În 2005, un tren a deraiat după ce conductorul a mărit viteza pentru că ar fi întârziat 90 de secunde. Peste 100 de oameni au murit în urma accidentului.

     

  • Un operator feroviar din Japonia şi-a cerut scuze public pentru că trenul ar fi plecat cu 25 de secunde mai devreme din gară, în timp ce trenurile româneşti întârzie cu orele

    O companie feroviară din Japonia a emis o scuză oficială după ce unul dintre trenurile pe care le operează a plecat din gară cu 25 de secunde mai devreme faţă de ora anunţată, potrivit Business Insider.

    Scuza oficială a companiei West Japan a venit după ce unul dintre trenurile express a plecat din gara Notogawa la 7:11 şi 35 de secunde dimineaţa, în loc să plece la 7 şi 12 minute, în data de 11 mai.

    Conductorul a înţeles greşit timpul de plecare şi a închis uşile trenului înainte de a fi necesar, potrivit comunicatului companiei.

    Decalajul nu a afectat niciun alt program în acea zi, dar o persoană a pierdut trenul.

    „Ne-am nemulţumit foarte mult clienţii prin acest lucru, şi vom face tot posibilul pentru a preveni astfel de situaţii”, a transmis compania într-o declaraţie citată de ziarul local Asahi.

    Japonezii se mândresc cu punctualitatea. În noiembrie anul trecut, conducerea companiei Tsukuba Express şi-a cerut scuze pentru un tren care a plecat cu 20 de secunde mai devreme.

    Obsesia pentru punctualitate a japonezilor s-a dovedit a fi mortală în trecut. În 2005, un tren a deraiat după ce conductorul a mărit viteza pentru că ar fi întârziat 90 de secunde. Peste 100 de oameni au murit în urma accidentului.

     

  • A cumpărat o maşină pentru că era mai ieftină decât un bilet de tren

    Dorind să se întâlnească cu un prieten din Bristol, londonezul a fost şocat să vadă preţul unui bilet de tren. Pentru o călătorie dus-întors, compania de cale ferată cerea 218 lire sterline.

    Prin urmare, Church a decis să abordeze problema altfel: a cumpărat o maşină second-hand doar pentru acel drum.

    Tânărul a cumpărat o Honda din 1997 cu 80 de lire. “Am găsit maşina pe site-ul Gumtree”, povesteşte Church. “Doamna de la care am cumpărat-o o vindea practic pe degeaba. E o maşină foarte veche, un Honda Civic de acum mai bine de 20 de ani.”

    După ce a cumpărat maşina, tânărul a plătit alte 81 de lire pentru vignietă, 21 de lire pentru asigurarea obligatorie timp de 24 de ore şi a cumpărat benzină în valoare de 25 de lire. Costul total a fost de 210 lire, cu 8 lire mai puţin decât preţul biletului de tren.

    “Preţul a fost oricum foarte mare”, a declarat Tom Church celor de la Metro.co.uk. “Dar am vrut să arăt cât de nebuneşti sunt preţurile la tren. Mai mult, o să mai recuperez ceva bani şi din vânzarea maşinii.”

  • Cum va arăta cea mai frumoasă gară din România – GALERIE FOTO

    Gara de Nord se pregăteşte pentru o schimbare radicală în aşteptarea anului în care Timişoara va fi Capitală Culturală a Europei, scrie opiniatimisoarei.ro. 
     
    Planurile sunt spectaculoase: clădirea staţiei va fi modernizată şi va avea o nouă faţă, peroanele vor fi complet schimbate, scări rulante, lifturi, bandă transportoare pentru bagaje şi o super pasarelă care va asigura accesul de la tren direct către o parcare supraetajată.
     
    Toate se regăsesc în studiul de fezabilitate întocmit de Ministerul Transporturilor pentru un program de modernizare în aproape 50 de staţii de cale ferată cu bani europeni, dar şi într-un alt studiu aflat în derulare pe culoarul 4 pan-european. La care se adaugă încă un proiect al Regionalei CFR Timişoara.
     
    La finele lunii noiembrie, proiectanţii vor preda studiul de fezabilitate pentru culoarul 4 pan-european, iar în 2019 ar putea începe primele lucrări.

  • Liber la călătorii: Tinerii români vor putea circula gratuit cu trenul prin toată Europa. Care sunt condiţiile

    Ramura executivă a UE a alocat 12 milioane de euro pentru a furniza între 20.000 şi 30.000 de permise Interrail pentru tinerii europeni care împlinesc 18 ani anul acesta, care le permite utilizatorilor să circule aproape cu orice tren din Europa.

     
    Această măsură este „o acţiune de pregătire” legată de propunerea Uniunii Europene de a acorda legitimaţii Interrail gratuite pentru fiecare tânăr din Europa care împlineşte 18 ani.
     
    Potrivit execuţiei bugetare, iniţitativa ţinteşte să „le ofere tinerilor europeni oportunitatea de a explora Europa, dar şi de a se conecta mai bine cu identitatea europeană pentru a înţelege valorile de bază ale Uniunii Europene”.
     
    Deşi există deja multe programe mari de schimb de experienţă, proiectul Interrail va include tineri care nu sunt eligibili pentru acele programe.
     

  • Liber la călătorii: Tinerii români vor putea circula gratuit cu trenul prin toată Europa. Care sunt condiţiile

    Ramura executivă a UE a alocat 12 milioane de euro pentru a furniza între 20.000 şi 30.000 de permise Interrail pentru tinerii europeni care împlinesc 18 ani anul acesta, care le permite utilizatorilor să circule aproape cu orice tren din Europa.

     
    Această măsură este „o acţiune de pregătire” legată de propunerea Uniunii Europene de a acorda legitimaţii Interrail gratuite pentru fiecare tânăr din Europa care împlineşte 18 ani.
     
    Potrivit execuţiei bugetare, iniţitativa ţinteşte să „le ofere tinerilor europeni oportunitatea de a explora Europa, dar şi de a se conecta mai bine cu identitatea europeană pentru a înţelege valorile de bază ale Uniunii Europene”.
     
    Deşi există deja multe programe mari de schimb de experienţă, proiectul Interrail va include tineri care nu sunt eligibili pentru acele programe.
     

  • Noi metode de a fura din banii publici? Ce LUCRURI INUTILE a construit un PREŞEDINTE în satul natal cheltuind milioane de euro

    Din funcţia de premier, Orban şi-a făcut din clubul tinereţii o forţă de dezvoltare a fotbalului maghiar. A construit în satul copilăriei un stadion de fotbal extravagant, o operă de artă costisitoare şi scump de întreţinut. A vrut şi o linie de tren care să lege satul copilăriei de un alt sat apropiat şi a construit-o, cu bani europeni. Stadionul ”sătesc“ are o capacitate dublă în comparaţie cu populaţia satului. În prima lună de funcţionare, linia de tren a atras turişti cât să-i numeri pe degete.

    Unii compară proiectele de dezvoltare din satul copilăriei lui Orban cu ambiţiile lui Ceauşescu de a face din Scorniceşti un monument al dezvoltării socialiste. Şi Scorniceştiul are un stadion de fotbal, care acum 30 de ani rivaliza cu cea mai mare arenă a ţării. Acum construcţia este o ruină.

    Ambiţiile lui Orban, şi banii europeni cheltuiţi pentru ele, au atras atenţia Parlamentului European şi a biroului antifraudă al Uniunii Europene. Revista Politico povesteşte un episod din ancheta europarlamentarilor.

    O excursie de rutină în Ungaria a unor europarlamentari responsabili cu supravegherea cheltuirii fondurile UE a devenit o sursă de tensiune între Budapesta şi Bruxelles.

    Membrii Comisiei de control bugetar a Parlamentului European, organism însărcinat cu asigurarea că banii contribuabililor UE sunt folosiţi în spiritul principiilor UE, s-au dus luna trecută în Ungaria pentru a vizita mai multe proiecte finanţate de blocul comunitar.

    Însă decizia lor de a vizita o cale ferată care leagă două sate cu o importanţă aparte pentru premierul Viktor Orban – care şi-a petrecut primii 14 ani din viaţă acolo – a înfuriat guvernul, care i-a acuzat pe eurodeputaţi că încearcă să se amestece în politica maghiară înainte de alegerile din primăvară.

    ”Mi se pare deosebit de scandalos că dintre mii de investiţii cofinanţate se întâmplă să alegeţi să examinaţi un proiect implementat în satul primului-ministru al Ungariei“, i-a scris lui Ingeborg Grässle, eurodeputatul care conduce comisia parlamentară, János Lázár, şeful de personal al lui Orbán. Lázár este unul dintre cei mai de încredere locotenenţi ai premierului. El a criticat faptul că delegaţia şi-a ales propriile obiective pentru vizită în loc să urmeze lista sugerată de guvern. I-a dat ordin şi ambasadorului Ungariei la UE să intervină pentru a o convinge pe Grässle să-şi schimbe obiectivele. Lázár este responsabil cu distribuirea fondurilor UE din 2014.

    Atunci când Grässle a condus ultima dată o misiune de anchetă în Ungaria, în 2011, ministerul pentru dezvoltare naţională al Ungariei a organizat o petrecere în onoarea delegaţiei sale. Grässle este europarlamentar din 2004 şi se presupune că este foarte influentă. Ea pune accent în special pe transparenţă şi responsabilitate. Şase ani mai târziu, nemţoaica a venit fără invitaţii de la partid, deşi politic face parte din aceeaşi familie cu Orbán – Partidul Popular European. Mesajul lui Lázár n-a impresionat-o.

    Era într-o marţi dimineaţa când Grässle şi alţi opt deputaţi europeni au pornit să viziteze calea ferată uşoară din Valea Válului, la nici o oră de mers, spre vest, de Budapesta. Uniunea Europeană a contribuit cu  2 milioane de euro (aproximativ două treimi din costuri) la finanţarea căii ferate de doar 5,7 kilometri care leagă satele Felcsút şi Alcsútdoboz.

    Felcsút, cu o populaţie de 1.600 de locuitori, este locul în care Orbán a crescut şi unde are o casă de vacanţă. De asemenea, satul găzduieşte un stadion de fotbal de 3.500 de locuri (adică mai mult decât dublul populaţiei din Felcsút). Satul Alcsútdoboz are o populaţie de aproximativ 1.400 de locuitori. Stadionul – Pancho Arena – se află chiar peste drum de nou construita casă de vacanţă a lui Orban.

    Criticii liderului maghiar spun că linia ferată este doar un proiect realizat din vanitate, aproape imposibil de folosit. Guvernul se justifică spunând că este o modalitate utilă de a stimula turismul.

    În timp ce mergea pe câmp pentru a ajunge la trenul cu două vagoane – adus special pentru europarlamentari, pentru că în mod normal în septembrie merge doar după-amiaza – Grässle a oprit pentru a face o fotografie activiştilor din opoziţie care fluturau un semn pe care se putea citi: ”Viktor Orbán a devenit cel mai bogat maghiar prin furtul banilor contribuabililor din UE. Orbán este hoţul, nu poporul maghiar!“.

    Criticile puternice aduse vizitei sale au atras nu doar atenţia protestatarilor, ci şi a eurodeputaţilor care nu intenţionau să meargă în această călătorie.

    ”I-a făcut pe unii dintre membrii comisiei să ridice din sprâncene, spunându-şi că ar putea fi ceva putred la mijloc dacă autorităţile maghiare au o problemă cu venirea lor în control“, a povestit un oficial din parlament, care a vorbit sub condiţia anonimatului.

    Proiectul feroviar a fost ales pentru că este ”o chestiune dezbătută în presa maghiară, unde este pusă sub semnul îndoielii utilitatea proiectului. Lumea se întreabă dacă banii UE au fost cheltuiţi pe ceva necesar“, a adăugat sursa citată.

    În copilăria lui Orban linia de tren cu ecartament îngust încă era circulată, dar din cauza traficului insuficient compania feroviară de stat MAV a închis-o undeva prin anii 1970.

  • Noi metode de a fura din banii publici? Ce LUCRURI INUTILE a construit un PREŞEDINTE în satul natal cheltuind milioane de euro

    Din funcţia de premier, Orban şi-a făcut din clubul tinereţii o forţă de dezvoltare a fotbalului maghiar. A construit în satul copilăriei un stadion de fotbal extravagant, o operă de artă costisitoare şi scump de întreţinut. A vrut şi o linie de tren care să lege satul copilăriei de un alt sat apropiat şi a construit-o, cu bani europeni. Stadionul ”sătesc“ are o capacitate dublă în comparaţie cu populaţia satului. În prima lună de funcţionare, linia de tren a atras turişti cât să-i numeri pe degete.

    Unii compară proiectele de dezvoltare din satul copilăriei lui Orban cu ambiţiile lui Ceauşescu de a face din Scorniceşti un monument al dezvoltării socialiste. Şi Scorniceştiul are un stadion de fotbal, care acum 30 de ani rivaliza cu cea mai mare arenă a ţării. Acum construcţia este o ruină.

    Ambiţiile lui Orban, şi banii europeni cheltuiţi pentru ele, au atras atenţia Parlamentului European şi a biroului antifraudă al Uniunii Europene. Revista Politico povesteşte un episod din ancheta europarlamentarilor.

    O excursie de rutină în Ungaria a unor europarlamentari responsabili cu supravegherea cheltuirii fondurile UE a devenit o sursă de tensiune între Budapesta şi Bruxelles.

    Membrii Comisiei de control bugetar a Parlamentului European, organism însărcinat cu asigurarea că banii contribuabililor UE sunt folosiţi în spiritul principiilor UE, s-au dus luna trecută în Ungaria pentru a vizita mai multe proiecte finanţate de blocul comunitar.

    Însă decizia lor de a vizita o cale ferată care leagă două sate cu o importanţă aparte pentru premierul Viktor Orban – care şi-a petrecut primii 14 ani din viaţă acolo – a înfuriat guvernul, care i-a acuzat pe eurodeputaţi că încearcă să se amestece în politica maghiară înainte de alegerile din primăvară.

    ”Mi se pare deosebit de scandalos că dintre mii de investiţii cofinanţate se întâmplă să alegeţi să examinaţi un proiect implementat în satul primului-ministru al Ungariei“, i-a scris lui Ingeborg Grässle, eurodeputatul care conduce comisia parlamentară, János Lázár, şeful de personal al lui Orbán. Lázár este unul dintre cei mai de încredere locotenenţi ai premierului. El a criticat faptul că delegaţia şi-a ales propriile obiective pentru vizită în loc să urmeze lista sugerată de guvern. I-a dat ordin şi ambasadorului Ungariei la UE să intervină pentru a o convinge pe Grässle să-şi schimbe obiectivele. Lázár este responsabil cu distribuirea fondurilor UE din 2014.

    Atunci când Grässle a condus ultima dată o misiune de anchetă în Ungaria, în 2011, ministerul pentru dezvoltare naţională al Ungariei a organizat o petrecere în onoarea delegaţiei sale. Grässle este europarlamentar din 2004 şi se presupune că este foarte influentă. Ea pune accent în special pe transparenţă şi responsabilitate. Şase ani mai târziu, nemţoaica a venit fără invitaţii de la partid, deşi politic face parte din aceeaşi familie cu Orbán – Partidul Popular European. Mesajul lui Lázár n-a impresionat-o.

    Era într-o marţi dimineaţa când Grässle şi alţi opt deputaţi europeni au pornit să viziteze calea ferată uşoară din Valea Válului, la nici o oră de mers, spre vest, de Budapesta. Uniunea Europeană a contribuit cu  2 milioane de euro (aproximativ două treimi din costuri) la finanţarea căii ferate de doar 5,7 kilometri care leagă satele Felcsút şi Alcsútdoboz.

    Felcsút, cu o populaţie de 1.600 de locuitori, este locul în care Orbán a crescut şi unde are o casă de vacanţă. De asemenea, satul găzduieşte un stadion de fotbal de 3.500 de locuri (adică mai mult decât dublul populaţiei din Felcsút). Satul Alcsútdoboz are o populaţie de aproximativ 1.400 de locuitori. Stadionul – Pancho Arena – se află chiar peste drum de nou construita casă de vacanţă a lui Orban.

    Criticii liderului maghiar spun că linia ferată este doar un proiect realizat din vanitate, aproape imposibil de folosit. Guvernul se justifică spunând că este o modalitate utilă de a stimula turismul.

    În timp ce mergea pe câmp pentru a ajunge la trenul cu două vagoane – adus special pentru europarlamentari, pentru că în mod normal în septembrie merge doar după-amiaza – Grässle a oprit pentru a face o fotografie activiştilor din opoziţie care fluturau un semn pe care se putea citi: ”Viktor Orbán a devenit cel mai bogat maghiar prin furtul banilor contribuabililor din UE. Orbán este hoţul, nu poporul maghiar!“.

    Criticile puternice aduse vizitei sale au atras nu doar atenţia protestatarilor, ci şi a eurodeputaţilor care nu intenţionau să meargă în această călătorie.

    ”I-a făcut pe unii dintre membrii comisiei să ridice din sprâncene, spunându-şi că ar putea fi ceva putred la mijloc dacă autorităţile maghiare au o problemă cu venirea lor în control“, a povestit un oficial din parlament, care a vorbit sub condiţia anonimatului.

    Proiectul feroviar a fost ales pentru că este ”o chestiune dezbătută în presa maghiară, unde este pusă sub semnul îndoielii utilitatea proiectului. Lumea se întreabă dacă banii UE au fost cheltuiţi pe ceva necesar“, a adăugat sursa citată.

    În copilăria lui Orban linia de tren cu ecartament îngust încă era circulată, dar din cauza traficului insuficient compania feroviară de stat MAV a închis-o undeva prin anii 1970.

  • Un cerşetor prins de poliţie avea în buzunar suficienţi bani să îşi cumpere o casă

    Un cerşetor care ameninţa trecătorii să îi dea bani a fost prins de poliţie cu 6 milioane de coroane suedeze la el. Suma este echivalentul a peste 600.000 de euro.
     
    El a fost oprit de autorităţi pentru că deranja trecătorii de lângă staţia Resecentrum din Uppsala, Suedia.
     
    Un purtător de cuvânt al Poliţiei a declarat că omul străzii era foarte agresiv atunci când cerea bani, dar e încă neclar dacă a strâns uriaşa suma doar cerşind.
     
    Iniţial, cerşetorul a susţinut că încerca să strângă bani pentru un bilet de tren cu care ar fi vrut să ajungă în vestul Suediei.
     
    “Nu am mai văzut niciodată aşa ceva”, a declarat oficialul. “Tot scotea teancuri de bani. Oricine umblă cu 6 milioane de coroane cash e suspect.”
     
    Uppsala e cel de-al patrulea oraş din Suedia ca mărime, localizat la aproximativ 70 de kilometri de Stockholm.