









Potrivit ISU Botoşani, accidentul a avut loc miercuri în Dorohoi, unde un tren a lovit un camion, iar apoi a deraiat.
În tren se aflau circa 30 de pasageri, care s-au autoevacuat. Singurul care a suferit leziuni minore a fost şeful de tren, care a refuzat însă transportul la spital.
Şoferul camionului lovit de tren nu a fost rănit, întrucât acesta apucase să treacă, astfel încât trenul a lovit doar parte din spate a maşinii.
Poliţiştii sunt la faţa locului şi fac cercetări pentru stabilirea împrejurărilor în care s-a produs accidentul.
„Ne aflăm în faza depunerii ofertelor pentru realizarea studiilor de prefezabilitate şi fezabilitate la metrou şi tren metropolitan. 21 de firme s-au înscris şi am prelungit termenul de la 1 iulie pe 30 iulie datorită clarificărilor solicitate de cei interesaţi, pentru a nu exista probleme, pentru a putea asigura echidistanţă, echilibru şi egalitate de tratament tuturor, astfel încât să permitem tuturor să se alinieze la start şi să depună oferte, deoarece este cel mai important proiect al Clujului pentru următorii 20 de ani.
Să vedem şi câte firme vor şi depune proiecte. Sursele de finanţare pentru metrou şi tren metropolitan sunt europene, naţionale, locale sau private. Suntem eligibili pentru metrou şi tren metropolitan pentru exerciţiul financiar european 2021-2027”, a spus Boc.
Pe Facebook, Mihaela Nedelcu Luncan a adăugat fotografii cu mesajul: „Cu Transcarpatic. Foarte tare trenul ăsta privat! Chiar nu merită oboseala şi riscul de a face 7-8 ore pe drum, cu maşina. Din păcate, nu circulă decât pe rutele Bucureşti-Braşov-Sighişoara-Alba Iulia-Deva-Arad şi Bucureşti-Constanţa şi retur.

E super-curat şi super-elegant, iar preţurile sunt comparabile cu ale cfr-ului. Pentru cei foarte pretenţioşi, la clasa I cabinele sunt cu unul sau două paturi şi au toaleta proprie. Dar ce mi s-a părut extraordinar a fost atitudinea stewardului: “Bună dimineaţa, doamnă! Cum aţi dormit? Vă servesc cu o cafeluţă?” Şi… mi-a adus cafeaua, la cabină, pe tavă din inox”.

Astra Vagoane Călători a fost înfiinţată în anul 1998 prin desprinderea din fabrica de vagoane Astra Arad.
Numit Alfa-X, trenul ar urma să intre în funcţiune pe căile ferate japoneze în anul 2030. Compania feroviară JR East planifică ca trenul să circule cu o viteză de 360 de kilometri pe oră. Acesta ar fi cu 10 km/h mai rapid decât China’s Fuxing Hao, care leagă capitala Beijing de Shanghai şi care atinge o viteză operaţională de 350 de kilometri pe oră.
Pentru a face faţă presiunii imense a aerului la intrarea în tuneluri, Alfa-X va avea în partea din faţă un „nas” care măsoară 22 de metri. Trenul de mare viteză va fi testat începând de vineri, pe timp de noapte, timp de trei ani, între oraşele Aomori şi Sendai.
Cu toate acestea, recordul de viteză înregistrat de un tren japonez este cu puţin peste 600 de kilometri pe oră, în 2015, tren care a parcurs o dinstanţă de 1,8 kilometri în 10,8 secunde.
Potrivit CFR, trenul de marfă aparţine operatorului privat DB Cargo Rail România, care are în compunere 20 de vagoane şi circula în tranzit pe relaţia Curtici – Giurgiu Nord.
China a blocat milioane de cetăţeni „discreditaţi” din a cumpăra bilete de tren sau de avion ca parte a controversatului sistem naţional de „credit social”, prin care statul vrea să „corecteze” comportamentul cetăţenilor, potrivit The Guardian.
Potrivit Centrului Naţional pentru Informaţii Publice, tribunalele din China le-au interzis celor care voiau să călătorească să îşi cumpere bilete de avion de 17,5 milioane ori până la finalul anului 2018.
Cetăţenii care se află pe „lista neagră” în sistemul de credit social au fost blocaţi din a cumpăra bilete de tren de 5,5 milioane ori.
„Odată discreditat, sunt interdicţii peste tot”, scrie în raportul publicat luna trecută.
Sistemul de credit social din China încearcă să corecteze comportamentul cetăţenilor prin penalizări şi recompense.
Potrivit unui document guvernamental din 2014, ţinta este să „îi permită cetăţeanului de încredere să umble liber oriunde doreşte în timp ce îl blochează pe discreditat să facă un singur pas”.
Motivele pentru care creditul social al oamenilor poate fi afectat variază de la neplata taxelor individuale până la răspândirea de informaţii false sau consumul de droguri.
”S-a aprobat acordul de asociere pentru realizarea, în parteneriat cu comune limitrofe municipiului Cluj-Napoca, a studiilor de prefezabilitate, fezabilitate şi de impact de mediu pentru introducerea trenului metropolitan pe traseul Gilău – Floreşti – Cluj-Napoca – Baciu – Apahida – Jucu – Bonţida.
Trenul metropolitan este un proiect integrat cu metroul din interiorul municipiului Cluj-Napoca, astfel încât în afara oraşului să avem un tren de suprafaţă, in interior să avem metrou, iar după ce iese din Cluj să-l conectăm cu linia de cale ferată existentă, pentru dezvoltarea culoarului de nord al oraşului. Ne propunem ca în ianuarie 2019 să scoatem la licitaţie studiile de prefazabilitate şi fezabilitate, pentru a putea obţine chiar din acest exerciţiu financiar bani europeni pentru tren”, a spus Boc.
„La Ziarul Financiar am trăit şi experimentat în cinci ani şi jumătate, cât alţii în 50 de ani. Am prins cea mai puternică creştere economică a României, dar şi criza care a întors pe dos economia locală şi toată industria media. Pentru un absolvent de jurnalism care a început să lucreze la 19 ani, Ziarul Financiar a fost în aceeaşi măsură o şcoală de business şi o lecţie de creare de conţinut media top quality.
Experienţele pe care le-am trăit ca jurnalist de business m-au făcut să înţeleg ce înseamnă curajul de a discuta cu antreprenori şi cu oficiali influenţi, ce înseamnă să faci o documentare bună pentru a pune întrebările potrivite şi să mă bucur că pot participa la etape importante din dezvoltarea României. Pe lângă momentele serioase sau conferinţele clasice, au fost şi situaţii amuzante, desprinse din specificul mioritic. ”Chief, asta e farmecul. România e unică şi nu ai cum să te plictiseşti. De ce crezi că vin şi rămân atâţia investitori străini? Pentru că aici totul e dinamic”, îmi spunea mereu Fini (Cristian Hostiuc). Şi aşa a fost. Nu m-am plictisit niciodată (nici nu aveam timp J), pentru că foarte rar ştiam ce urma să se întâmple din momentul în care plecam de acasă. Să vă spun câteva exemple.
Eram responsabil de domeniile infrastructură şi transport (într-o vreme când încă se construiau autostrăzi) şi am avut ocazia să particip la unele inspecţii memorabile pe şantiere. Cu unul dintre miniştrii transporturilor am mers cu trenul până la Cluj în timp ce ne cânta la chitară, altul a vrut să verifice nişte fisuri la un pasaj şi a intrat cu pantofii lui cu piele întoarsă în noroi, în timp ce era înconjurat de o turmă de porci care venise să-i inspecteze încălţămintea. Un prim-ministru ameninţa constructorii că va verifica o lucrare punând o cană de apă pe bordul maşinii, iar când a fost gata lucrarea şi a văzut cât de prost a fost executată, a renunţat la idee. O altă deplasare cu trenul pentru a vedea un şantier de autostradă era cât pe ce să fie un eşec pentru că jurnaliştii nu se mai trezeau şi trenul a fost nevoit să fie tras în triaj. La întoarcerea de pe şantier a avut loc un meci de ping-pong între angajaţii CFR şi jurnalişti, în urma căruia angajaţii CFR au pierdut mai multe borcane cu murături.
După experienţa ZF, m-am angajat la producătorul de ciment Holcim şi am lucrat în comunicare şi marketing. Vizitele la şantiere au continuat, dar au fost lipsite de sarea şi piperul date de autorităţi.
Am fost martorul unor momente cheie pentru economia românească, în care adrenalina ne ţinea în priză chiar şi când afară erau sub zero grade. Unul dintre ele, în 2005, când împreună cu două colege, îngheţam în faţa Autorităţii pentru Administrarea Activelor Statului (AVAS) aşteptând să fie depuse ofertele pentru preluarea Băncii Comerciale Române. O zi întreagă am alergat după maşinile cu oferte încercând să prindem o declaraţie. Din păcate, fără succes. Chiar şi aşa, reportajul a fost plin de suspans pentru că ofertele au venit chiar şi în ultimul minut. A fost o lungă controversă legată de ora la care a fost înscrisă ultima ofertă, care s-a lămurit după ce reprezentanţii AVAS au anunţat că ceasul din holul instituţiei era cu câteva minute înainte. N-am să uit niciodată ceaiul cald şi bomboanele oferite de angajaţii AVAS, care ne vedeau cum tremuram afară. Şi nu am să uit nici faptul că banii din privatizările din 2005-2007 urmau să fie investiţi în infrastructură şi, ca prin miracol, au dispărut fără să mai ştie nimeni urma lor.
Şi cum nimic nu este întâmplător, iată că 13 ani mai târziu de la cea mai importantă privatizare, am ajuns să ocup funcţia de Public Affairs Manager la BCR şi să sprijin eforturile de a crea o Românie în care oamenii să aibă mai multă încredere în forţele proprii.”