BusinessMagazin

Tag: tranzactionare

  • BVB: Bursele se corectează în septembrie iar volatilitatea revine în pieţele de capital. România se aliniază trendului internaţional

    Majoritatea indicilor bursieri din pieţele  internaţionale de capital au trecut în  zona  roşie  în septembrie, marcând un declin de două cifre la finalul primelor nouă luni ale anului. Deteriorarea sentimentului investiţional s-a accentuat după lunile de vară pe măsură ce temerile investitorilor cu privire la  creşterea  ratelor de dobândă  şi posibilitatea unei recesiuni în  pieţele dezvoltate au căpătat amploare, scrie Bursa de Valori Bucureşti într-un comunicat de presă.

    Aceste elemente se suprapun deja  peste un şir lung de îngrijorări privind incertitudinile generate de instabilitatea din climatul internaţional. Inflaţia  persistentă, costurile cu energia şi utilităţile, riscurile din lanţul de aprovizionare şi contextul regional complicat sunt elemente printre care investitorii din pieţele de capital au fost nevoiţi  să navigheze de-a lungul lui 2022.  La finalul primelor nouă luni ale anului, majoritatea indicilor bursieri se aflau în teritoriu de corecţie. De exemplu, o serie de indici de tip total return, care includ şi dividendele, au afişat  scăderi de peste 10% în  perioada ianuarie-septembrie.

    Astfel, indicele american S&P 500 a înregistrat o depreciere de 11,7%, în  timp ce în Europa, cele mai reprezentative 600 de companii au consemnat un declin de 18,2% prin prisma indicelui Stoxx 600. O serie de indici internaţionali  în care este inclusă  şi  Romania au încheiat primele nouă luni tot în teritoriu negativ: -11,6% pentru FTSE Emerging Markets şi -13,6% pentru MSCI Frontier Markets. Piaţa de capital din Romania s-a aliniat trendului internaţional, chiar daca indicele BET-TR a avut o depreciere mai  temperată, de 10,5% după primele nouă luni.

    În  România, evoluţia  comparativă  mai  bună  în raport cu alţi indici internaţionali a fost posibilă  după ce, în august, indicele BET-TR atinsese un nou maxim istoric.

    „Investitorii au tras un semnal de alarmă important în  luna septembrie în majoritatea pieţelor de capital internaţionale, nu doar în  Romania. Întoarcerea  volatilităţii  în  pieţe  după un nivel mai calm de tranzacţionare din lunile de vară aduce cu sine noi oportunităţi de tranzacţionare. Romania a fost mai  rezilientă  decât alte pieţe de capital dezvoltate în acest context internaţional complicat. Asistăm  la un val de date negative ceea ce a condus la o deteriorare a sentimentului investiţional, în special după ce a devenit clar că  băncile centrale vor majora  dobânzile, ceea ce îi face pe unii investitori să se aştepte la o încetinire  economică”, spune Radu Hanga, preşedintele Bursei de Valori Bucureşti.

    Activitatea investiţională s-a intensificat în septembrie pe bursa de la  Bucureşti, după un ritm mai temperat din lunile de vară. De exemplu, luna  trecută, au fost realizate peste 140.000 de tranzacţii pe Piaţa  Reglementată a BVB, cu 48% mai multe faţă de august, şi aproape 17.000 de tranzacţii pe Sistemul Multilateral de Tranzacţionare, plus 13%.

    „Sectoarele energetic şi financiar deţin o pondere importantă în piaţa de capital din Romania şi tocmai aceasta structură a temperat sentimentul investiţional negativ manifestat la nivelul altor indici internaţionali. Ne aşteptăm ca volatilitatea să se manifeste în piaţa de capital în ultimul trimestru al anului, însă nivelul amplitudinii nu poate fi estimat. Tocmai de aceea, pentru investitorii persoane fizice, cea mai bună strategie este setarea unui orizont investiţional mai lung, iar pentru companii este o oportunitate să fructifice mecanismele puse la dispoziţie de piaţa de capital”, adaugă Adrian Tănase, directorul general al BVB.

    Numărul de tranzacţii raportat în septembrie pe segmentul principal a fost al doilea cel mai  înalt nivel lunar de până acum în acest an, fiind depăşit doar de nivelul din martie, când au fost înregistrate aproape 200.000 de tranzacţii. Pe Piaţa  Reglementată, valoarea de tranzacţionare a fost cu 13% peste nivelul din august pe segmentul de acţiuni, cu 32% mai  mare pe segmentul de instrumente cu venit fix, cu 55% mai  mare pe segmentul de unităţi de fond, şi s-a dublat la nivelul produselor structurate, plus 102%.

    La nivelul tuturor tipurilor de instrumente financiare tranzacţionate pe Piaţa  Reglementată, valoarea totală de tranzacţionare din primele nouă luni a ajuns la 17,3 miliarde lei, echivalentul a 3,5 miliarde euro, în urcare cu 34% faţă de aceeaşi  perioadă a anului trecut. Valoarea medie zilnică de tranzacţionare pentru toate instrumentele financiare tranzacţionate a fost de 91,5 milioane de lei, în creştere cu 34,8% prin comparaţie cu  perioada ianuarie-septembrie a anului trecut.

    În septembrie, cele mai  tranzacţionate companii listate la BVB au fost OMV Petrom cu 168 milioane lei, Banca Transilvania cu 166 milioane lei, Evergent Investment cu 82,3 milioane lei, Fondul Proprietatea cu 54,4 milioane lei şi BRD – Groupe Société Générale cu 49,1 milioane lei. La nivelul primelor nouă luni, topul  tranzacţionării este condus de OMV Petrom cu 2,12 miliarde lei, Fondul Proprietatea cu 1,68 miliarde lei, Banca Transilvania cu 1,63 miliarde lei, BRD – Groupe Société Générale cu 723 milioane lei şi Romgaz cu 467 milioane lei.

  • Profil de investitor: Tu cât de mult citeşti despre bursă?

    Investitori mici şi mari, profesionişti şi debutanţi deopotrivă, care activează în domenii dintre cele mai diverse, pun pe tapet strategii de investiţii şi lecţii învăţate în timp pentru a întări zicala „bursa este pentru toţi” şi a mări rândurile investitorilor din piaţa locală. Toate sfaturile sunt adunate în seria de materiale „Profil de investitor” găzduită de Business Magazin.

    Mihai Nedelcu a lucrat timp de 20 de ani în consultanţă financiară şi apoi în fonduri de private equity, dobândinD astfel experienţă în analizarea companiilor. Asta i-a dat curajul să facă din investiţiile la bursă o ocupaţie full-time. Acum nu are şefi, nu are clienţi şi termene de predare şi se consideră norocos că a găsit o pasiune din care poate să-şi ducă traiul. Cum a realizat asta?

     

    Am început să investesc în 2005, atras de randamentele Bursei din acea perioadă, dar la sfârşit de 2006 mi-am redus mult portofoliul ca să-mi pot lua un apartament. Câţiva ani nu am fost activ în piaţă, dar am revenit în 2013, înainte de listarea Romgaz”, povesteşte Mihai Nedelcu, bucureştean în vârstă de 43 de ani. În 2005 acesta a intrat în piaţă cu bani puţini.

    Îşi aminteşte că pe atunci ordinele minime erau de câte 500 de acţiuni şi nu a cumpărat BRD, de exemplu, pentru că o acţiune costa în jur de 14-15 lei. A început în schimb cu acţiuni SIF Moldova şi SIF Oltenia, care aveau preţuri mai mici şi pentru că urma privatizarea BCR, bancă la care cele două societăţi deţineau acţiuni.

    Mihai a intrat din nou în ringul bursier şapte ani mai târziu deoarece a considerat că are experienţa necesară să aleagă emitenţii la un preţ relativ mic şi cu perspective bune de creştere. De data aceasta, a ales OMV Petrom, Romgaz şi Fondul Proprietatea, considerând că sunt companii solide, cu perspective bune şi cu multipli de preţ foarte mici.

    Mihai Nedelcu a finalizat cursurile Facultăţii de Studii Economice în Limbi Străine din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti şi are un EMBA la şcoala de afaceri Asebuss.

    A lucrat timp de 20 de ani în consultanţă financiară şi apoi în fonduri de private equity, căpătând astfel experienţă în analizarea companiilor. Asta i-a dat curajul să transforme investiţiile la Bursă într-o ocupaţie full-time.

    „În prezent mă ocup doar cu investiţiile la Bursă, dar nu simt asta ca pe un job la care trebuie să merg zi de zi, orice s-ar întâmpla. Analizarea companiilor nu necesită un program fix, am flexibilitatea de a-mi face programul zilnic aşa cum doresc. Nu am şefi, nu am clienţi, nu am termene de predare, aşa că pot să încep şi să mă opresc la ce oră vreau. Pot să aloc familiei zile din timpul săptămânii şi pot să citesc rapoarte de companii în weekend”, afirmă economistul.

    PROFIL DE INVESTITOR

    NUME: Mihai Nedelcu

    VÂRSTĂ: 43 de ani

    PROFESIE: economist

    OCUPAŢIE: investitor

    INVESTEŞTE: în acţiuni româneşti

    Totuşi, asta nu înseamnă că acordă investiţiilor puţină atenţie sau că se uită de pe margine dezinteresat. Investeşte atât pentru veniturile generate, cât şi din pasiune. Îi place să fie la curent cu ce se întâmplă în rândul companiilor şi are şi timpul necesar.

    „Pentru că îmi place însă foarte mult să citesc despre companii şi despre economie, în practică ajung să aloc destul de mult timp investiţiilor. Mă consider norocos că am găsit o activitate care îmi place foarte mult şi din care pot să şi trăiesc”, spune el.

    În general, Mihai nu investeşte în instrumente pe care nu le înţelege sau la care nu se pricepe destul de bine, astfel încât să reuşească să fie mai bun decât piaţa.

    Nici alternative precum imobiliare, cripto sau artă nu îl tentează pentru că nu se pricepe suficient încât să facă mai mult decât pariuri neinformate pe ele. De asemenea, nu investeşte în produse structurate pentru că nu se potrivesc cu profilul său de risc şi nu alege obligaţiuni sau titluri de stat deoarece crede că poate obţine randamente mai bune din investiţia în acţiuni.

    În ceea ce priveşte acţiunile, cumpără doar companii de pe Bursa românească, fiindcă le înţelege şi cunoaşte sectoarele în care activează mult mai bine. Nu investeşte însă într-o companie pe care nu a studiat-o mai întâi doar pentru că îi creşte cotaţia dintr-o dată. Dacă nu înţelege motivul creşterii, preferă să stea deoparte.

    „Cunosc mediul economic din România şi mi-e mai uşor să anticipez cum vor reacţiona factorii de decizie decât în cazul companiilor de pe alte pieţe. De asemenea, pe Bursa românească concurez probabil cu câteva mii de investitori activi care caută, ca şi mine, companii ale căror cotaţii se vor aprecia în viitorul apropiat. Pe pieţele internaţionale aş concura cu milioane de alţi investitori, deci ar trebui să aloc mult mai mult timp ca să văd ceva ce alţii nu au găsit deja”, consideră investitorul.

    Portofoliul său la Bursa de Valori Bucureşti este format din 20 de companii, cu împărţire apropiată de 50%-50% între piaţa principală şi piaţa AeRO, dintre care cele mai mari ponderi le au One United Properties (16%), Simtel Team (14%), AROBS Transilvania (12%), DN Agrar Group (9%), Fondul Proprietatea (9%), SafeTech Innovations (8%), OMV Petrom (7%), Banca Transilvania (6%), Transilvania Broker de Asigurare (6%) şi altele (13%). „Indicele Herfindahl-Hirschman al portofoliului meu este 983, deci am un portofoliu destul de diversificat.

    Dacă aş încadra FP şi Simtel în sectorul de energie alături de OMV Petrom, aş putea spune că sectorul principal din portofoliul meu este energia, dar de fapt nu urmăresc să iau expunere la anumite sectoare ca şi criteriu principal atunci când investesc”, afirmă Mihai.

    „În prezent mă ocup doar cu investiţiile la bursă, dar nu simt asta ca pe un job la care trebuie să merg zi de zi, orice s-ar întâmpla. Analizarea companiilor nu necesită un program fix, am flexibilitatea de a-mi face programul zilnic aşa cum doresc. Nu am şefi, nu am clienţi, nu am termene de predare, aşa că pot să încep şi să mă opresc la ce orĂ vreau. Pot să aloc familiei zile din timpul săptămânii şi pot să citesc rapoarte de companii în weekend.”

    În primul rând, investitorul analizează pe cât de bine poate compania în care investeşte, iar o parte din această analiză înseamnă sectorul în care aceasta operează. În ultimele luni şi-a majorat poziţiile pe OMV Petrom şi Fondul Proprietatea ca să beneficieze de rezultatele excepţionale din energie. „Cred că preţurile petrolului, gazelor şi electricităţii vor rămâne ridicate câţiva ani de acum încolo, chiar dacă vor mai scădea faţă de nivelurile actuale.

    Am considerat companiile cele mai bune opţiuni pentru că ambele au management privat care are în primul rând interesele acţionarilor în minte”, apreciază el. Cu o singură excepţie, din care a şi ieşit între timp, el şi-a majorat toate deţinerile în companiile de pe piaţa AeRO în care era deja investit, dat fiind faptul că preţurile au scăzut mult în ultima perioadă şi a considerat că activitatea lor nu va fi afectată semnificativ de inflaţie.

    Acum aşteaptă rezultatele din trimestrele următoare pentru a vedea dacă a avut dreptate. „Atât scăderea cauzată de criza COVID-19, cât şi aceasta, cauzată de război, m-au prins complet investit. La scăderea din timpul pandemiei a fost singura dată când m-am speriat şi am lichidat aproape tot.

    Am vândut destul de repede 70% din portofoliu, păstrând doar Nuclearelectrica şi am vândut foarte bine, înainte de scădere, dar ulterior nu am reintrat destul de repede înapoi pe acţiuni aşa că nu mă pot lăuda cu market timingul meu.

    Per total am ieşit mai bine decât dacă rămâneam investit complet de la început până la sfârşit, dar nu cu mult. La scăderea cauzată de război am rămas investit, dar am rotit o parte din portofoliu, lichidând sau diminuând câteva poziţii şi deschizând poziţii pe OMV Petrom şi Fondul Proprietatea, iar apoi mărindu-mi ponderea deţinerilor de pe piaţa AeRO de la 30% la 50%”, spune el.

     

    Documentarea, cea mai bună strategie

    Mihai Nedelcu susţine că anul 2021 a fost cu adevărat special. Dintre companiile pe care le-a urmărit au fost aproximativ 10 care au avut creşteri de peste 100%, aşa că şi randamentul portofoliului său s-a ridicat la peste 100%.

    Cele mai mari câştiguri din punct de vedere valoric le-a avut din investiţiile în TeraPlast, Nuclearelectrica şi MedLife, unde a şi avut sume mai mari investite, dar şi deţineri mai mici precum SafeTech Innovations, Simtel Team, Transilvania Broker de Asigurare sau Cemacon Cluj i-au adus randamente bune.

    „Principala lecţie pe care am învăţat-o din crize este că niciodată nu ştii când vine o criză, iar dacă stai pe cash aşteptând-o te trezeşti că ratezi oportunităţi şi că ai randamente sub randamentul pieţei, deoarece cash-ul pus deoparte nu generează nimic. De asemenea, am învăţat că după fiecare criză piaţa de capital îşi revine într-un timp rezonabil şi face noi maxime”, mai spune Mihai.

    Pentru că de la începutul anului a făcut rebalansări în portofoliu, l-am întrebat ce strategie urmează. Mi-a răspuns amuzat că strategia lui este să citească. Ce anume citeşte? „Înainte de a investi într-o companie în care nu am mai investit, citesc ultimele două-trei rapoarte anuale şi ultimele rapoarte trimestriale, mă uit la rezultatele financiare căutând să văd ce creşteri a avut în ultimii ani, ce marje de profitabilitate are şi calculez multiplii de evaluare. Mă uit la politica de dividende, citesc despre acţionarii principali şi despre management ca să văd cu cine mă asociez şi în cine îmi pun încrederea că va livra rezultate bune. Mă uit la cât şi cum comunică societatea cu investitorii, verific dacă îşi respectă promisiunile şi îşi îndeplineşte bugetele. Citesc despre sectorul în care activează şi perspectivele de creştere ale acestuia, încerc să aflu ce poziţie are compania în piaţă, prin ce se diferenţiază de competitori, dacă are un avantaj competitiv şi cât de durabil este acesta. Nu în ultimul rând, mă uit la free float, la lichiditatea bursieră a acţiunii şi la cum a reacţionat cotaţia la rezultatele şi evenimentele importante pentru companie din trecut.”

    „Cel mai bine este să începi să investeşti când eşti tânăr şi ai bani puţini. Nu există investitor care să nu facă greşeli chiar şi după nenumăraţi ani de investiţii, dar cele mai multe greşeli se fac la început, aşa că este bine să începi când nu ai prea mulţi bani astfel încât să nu te coste prea mult greşelile de începător.”

    Mihai a participat la aproximativ 10 plasamente private de acţiuni, cele mai recente fiind majorările de capital ale SafeTech, Simtel şi One desfăşurate anul acesta. El invocă nevoia de mai multe companii publice şi este de părere că dacă am mai avea încă 50-100 de companii care să se listeze în următorii ani, din ce în ce mai mulţi români ar căpăta încredere în Bursa noastră şi ar fi atraşi să înceapă să investească.

    Aşa ar apărea şi lichiditatea pe care ne-o dorim cu toţii, spune el, dar lista de beneficii este de fapt mai lungă. „Mi-aş dori ca firmele care au nevoie de finanţare să înţeleagă că pe lângă bănci există şi varianta listării la Bursă şi că prin Bursă pot obţine nu doar finanţare prin majorări de capital, ci şi foarte multă vizibilitate.

    Deja presa din România a devenit mult mai atentă la Bursa noastră şi companiile listate au devenit foarte vizibile în presa economică şi implicit în ochii clienţilor actuali sau potenţiali.

    Deja avem poveşti de succes cu companii nou listate care au constatat cu plăcere că acum le este mai uşor să câştige contracte pentru că partenerii şi clienţii potenţiali au mai multă încredere decât înainte, când nu auziseră de ele.

    De asemenea, băncile le oferă finanţare mai uşor, mai repede şi cu costuri mai mici văzând că sunt listate pe Bursă şi, deci, transparente. De asemenea, companiile care produc bunuri de larg consum au constatat că investitorii au devenit şi consumatori ai produselor lor.

    În concluzie, Bursa oferă companiilor nu numai finanţare, ci şi notorietate şi o bună reputaţie”, observă el.

    Celor care încă ezită dacă să facă pasul în piaţa de capital, investitorul îi sfătuieşte să nu amâne prea mult momentul. Dacă de exemplu nu au timp pentru Bursă, le recomandă investiţia într-un ETF (exchange traded fund) sau să replice structura indicelui principal BET al Bursei de la Bucureşti. Dacă, în schimb, au timp pentru asta şi le place să fie la curent cu tot ce mişcă pe Bursă, le spune să înceapă cu societăţile mari, solide din BET, care nu oferă surprize mari.

    Cu timpul, după ce ajung să cunoască mai bine companiile mari şi să înţeleagă care sunt rezultatele şi evenimentele care mişcă cotaţiile, pot să treacă la pasul următor – să investească şi în alte companii pe măsură ce reuşesc să le analizeze.

    „Cel mai bine este să începi să investeşti când eşti tânăr şi ai bani puţini. Nu există investitor care să nu facă greşeli chiar şi după nenumăraţi ani de investiţii, dar cele mai multe greşeli se fac la început, aşa că eu cred că este bine să începi când nu ai prea mulţi bani astfel încât să nu te coste prea mult greşelile de începător. Cu cât începi mai de tânăr, cu atât ai mai mult timp în faţă pentru a beneficia de compunerea randamentelor. Dacă ai timpul de partea ta, nu este nevoie să fii un investitor strălucit. Dacă eşti disciplinat şi îţi controlezi bine emoţiile, cu randamente de 7%-10% pe an poţi ajunge la sume frumoase după 20-30 de ani de investiţii”, conchide Mihai Nedelcu.

     

    Dicţionarul investitorului:

    ►Œ Indicele Herfindahl-Hirschman sau scorul HHI se referă la o măsură a concentraţiei pieţei şi este un indicator al concurenţei într-o anumită industrie, adesea pre- şi post-fuziune şi achiziţie (M&A). Acesta măsoară gradul de concentrare a pieţei prin însumarea pătratelor cotelor de piaţă ale tuturor companiilor dintr-un sector. Formula indicelui HHI indică dacă o anumită industrie este foarte concentrată sau aproape de monopol sau dacă există un anumit nivel de concurenţă în jurul acesteia. Numit după economiştii Orris C. Herfindahl şi Albert O. Hirschman, indicele HHI poate varia de la 0 la 10.000 dacă se utilizează procente întregi. În mod similar, poate varia de la 0 la 1, unde cotele de piaţă sunt utilizate ca fracţii. De exemplu, dacă într-o industrie există o singură firmă, aşadar cu o cotă de piaţă de 100%, HHI ar fi exact 10.000 sau 1 şi ar indica un monopol.

  • Profil de investitor: Cum îţi câştigi titulatura de profesionist în investiţii

    Investitori mici şi mari, profesionişti şi debutanţi deopotrivă, care activează în domenii dintre cele mai diverse, pun pe tapet strategii de investiţii şi lecţii învăţate în timp pentru a întări zicala „bursa este pentru toţi” şi a mări rândurile investitorilor din piaţa locală. Toate sfaturile sunt adunate în seria de materiale „Profil de investitor” găzduită de Business Magazin.

    Unele persoane încep să investească pentru a-şi pune în practică abilităţile deprinse în facultate sau la locul de muncă. Acesta este şi cazul lui Adrian Netea, care a decis să-şi deschidă cont de tranzacţionare pentru că a considerat identificarea oportunităţilor de investiţii ca fiind o provocare motivantă şi un test real al propriilor capacităţi de analiză şi evaluare a unei afaceri pe care le aplică în industria de private equity.

    „În 2014 lucram la E&Y în departamentul de evaluare şi modelare financiară. M-am ocupat la acel moment de evaluarea companiilor din portofoliul fondului de investiţii american NCH Capital, care deţine în România, printre altele, şi compania Vel Pitar, înţelegând astfel piaţa de panificaţie, perspectivele industriei şi marjele de profit”, povesteşte Adrian Netea, economist în vârstă de 34 de ani.

    El spune că Boromir, al doilea cel mai mare jucător din această piaţă, se tranzacţiona la acel moment pe Bursa de Valori Bucureşti la multipli de trei ori mai mici decât fusese evaluată Vel Pitar de către Ernst & Young. Astfel, a decis să cumpăre la Boromir acţiuni de circa 1.600 de euro, sumă care reprezenta pe atunci salariul său pe două luni.

    „În următorii doi ani investiţia mea s-a dublat. Am înţeles atunci că folosindu-mă de cunoştinţele de evaluare de companii pot găsi astfel oportunităţi pe bursă care mi-ar putea aduce randamente peste media pieţei. Consider că îţi câştigi titulatura de profesionist de investiţii atunci când realizezi randamente foarte bune atât în mediul profesional în care activezi, cât şi în nume propriu”, adaugă investitorul.

    Adrian şi-a petrecut mare parte din copilărie în oraşul Ţicleni de lângă Târgu Jiu, dar locuieşte de 15 ani în Bucureşti, unde a venit la facultate. Are un master în Contabilitate în limba engleză în cadrul Academiei de Studii Economice şi un Executive Master în Financial Strategy la Universitatea Oxford. În domeniul investiţiilor corporate lucrează de aproximativ 12 ani, iar din 2019 este manager de investiţii în cadrul fondului de private equity Morphosis Capital, care investeşte între 5 şi 10 milioane de euro în companii antreprenoriale româneşti.

    „O tranzacţie de private equity este destul de complexă, durează aproximativ 6-12 luni, timp în care se analizează industria, competiţia, se discută cu experţi, se evaluează compania, se negociază structurarea investiţiei, se face un business plan agreat cu antreprenorul. Asta îmi oferă mie perspectiva investitorului, cât şi a antreprenorului, fiind totodată expus către multe industrii din România”, spune el.

    PROFIL DE INVESTITOR

    NUME: Adrian Netea

    VÂRSTĂ: 34 de ani

    PROFESIE: economist

    OCUPAŢIE: manager de investiţii

    INVESTEŞTE: pe termen mediu, de 2-5 ani

    Adrian Netea se consideră un value investor şi investeşte în general pe termen mediu, de doi-cinci ani. Îşi plasează banii în companii cu potenţial semnificativ de creştere, care se tranzacţionează sub valoarea reală sau a perspectivelor pe termen mediu de unu-doi ani, listate doar la bursa românească.

    „Caut acele companii pe care le pot analiza, le pot evalua şi unde cred că pot înţelege particularităţile industriei şi riscurile specifice. În general, investesc cam în trei-patru companii pe an, care consider că au şansele cele mai mari din cele analizate de mine să înregistreze o performanţă financiară foarte bună şi a căror capitalizare de piaţă este sub potenţialul lor”, afirmă el.

    Totuşi, rareori se întâmplă ca o companie cu perspective foarte bune şi un management solid să fie subevaluată. De aceea, uneori Adrian urmăreşte o companie chiar şi un an de zile, până când preţul acţiunii ajunge într-un teritoriu care-i oferă un randament potenţial suficient cât să justifice riscul.

    „O companie cu perspective foarte bune nu înseamnă că este o investiţie bună, dacă preţul sau valoarea ei pe bursă nu oferă nicio marjă de siguranţă”, susţine el.

    Temeiul pentru care stă exclusiv pe BVB este faptul că lucrează în industria de private equity de la noi, activitate care-i oferă expunere la multe industrii locale şi, totodată, oportunitatea de a discuta cu mulţi antreprenori români. Dar motivele nu se opresc aici.

    „În primul rând, este mult mai uşor de analizat o companie şi o industrie din România. În al doilea rând, există mult mai puţini investitori care analizează şi evaluează în detaliu companiile din România, mai ales cele de pe segmentul AeRO, comparativ cu o companie din Statele Unite, de exemplu”, explică el.

    Investitorul are în prezent 65% din portofoliu în trei companii antreprenoriale româneşti – Simtel Team, DN Agrar şi AROBS Transilvania. Simtel reprezintă 33% din total, DN Agrar are o pondere de 20%, iar AROBS înseamnă 11% din portofoliu. Alte deţineri sunt Banca Transilvania (10%), MedLife (10%), Holde Agri Invest (4%), One United Properties (3%) şi altele (13%).

    „Simtel cred că va beneficia de cererea de panouri fotovoltaice din piaţă, mai ales în actualul context legat de creşterea preţului electricităţii. DN Agrar, cel mai mare producător de lapte din România, consider că va profita din plin de creşterea cu 30% a preţului laptelui în 2022 faţă de 2021, compania fiind integrată pe verticală, având astfel şi un control asupra costurilor, ceea ce ar trebui să se reflecte într-o creştere consistentă a marjelor de profit. AROBS, o companie stabilă din sectorul tehnologic, însă cu un plan ambiţios de creştere în 2022, în special prin M&A, realizând trei achiziţii în prima parte a anului la multipli de evaluare considerabil sub multiplii la care este evaluată AROBS pe piaţa de capital”, îşi explică el alegerile.

    În cazul Simtel, Adrian a participat la plasamentul privat care a precedat listarea. Astfel, compania a devenit cea mai mare deţinere a lui, ba chiar şi-a majorat poziţia când preţul acţiunilor a scăzut în prima parte a anului 2022 sub 23 de lei. A mai participat şi la plasamentul privat de la Softbinator, însă mărturiseşte că a lichidat între timp deţinerea cu un profit modest de 12%.

    „Softbinator nu are un model de business predictibil, iar mai mult de jumătate din venituri depind de trei clienţi cheie. Aşadar, am considerat că profilul de risc al companiei nu este reflectat în evaluarea de piaţă”, spune el.

    Sunt mai multe companii antreprenoriale româneşti pe care i-ar plăcea să le vadă la Bursa de Valori Bucureşti, cum ar fi dezvoltatorul de software Fortech din Cluj, lanţul de farmacii Tei care deţine şi magazinele Bebe Tei sau lanţul de magazine de optică Lensa, iar lista ar putea continua cu multe alte exemple.

    „Sectorul de servicii medicale şi industria de energie regenerabilă au potenţial semnificativ în România şi mi-ar plăcea să vedem astfel de companii atragând mai mult capital pentru expansiune atât din partea fondurilor de investiţii, cât şi de pe piaţa de capital”, adaugă el.

     

    Evaluarea businessului

    Adrian analizează o companie exact ca un fond de private equity. De regulă foloseşte pentru evaluare multiplul de EBITDA, metoda principală utilizată de fondurile de private equity, folosindu-şi astfel cunoştinţele şi metodologiile aplicate la locul de muncă şi în ceea ce priveşte investiţiile personale.

    „Înţeleg performanţa operaţională a companiei şi sunt nevoit să mă uit atent pe situaţiile financiare, să analizez şi situaţia creditelor, înţelegând astfel cât de îndatorată este compania, şi situaţia cashflow-ului”, completează el.

    Unul dintre criteriile principale este să aibă o marjă de siguranţă cât mai mare. Asta înseamnă să identifice acele companii a căror valoare reală este cu cel puţin 50% mai mare decât capitalizarea de piaţă. Cu cât este mai sigur de analiza şi evaluarea făcută şi cu cât marja de siguranţă este mai mare, cu atât alocă mai mult din totalul portofoliului pe compania respectivă. Pentru Adrian sursa primară pentru a înţelege performanţa companiei, riscurile şi planurile pe termen mediu sunt rapoartele anuale, pe care le parcurge cu minuţiozitate. Citeşte cu foarte mare atenţie şi explicaţiile managementului atunci când există variaţii faţă de buget, pentru că de cele mai multe ori reflectă profesionalismul şi caracterul managerului.

    „Îmi plac companiile cu un model de business cât mai predictibil, având astfel şanse mai mari să estimez în mod realist perspectivele companiei pe termen mediu şi implicit să evaluez corect compania. Între o companie cu creştere agresivă şi una cu creştere mai mică, dar sigură, o prefer pe a doua”, spune investitorul.

    Dicţionarul investitorului:

    Œ► Multiplul EBITDA este una dintre cele mai folosite metode de evaluare a unei afaceri, cu obiectivul de a o compara cu evaluarea altor companii similare din sector. EV la EBITDA se calculează împărţind valoarea întreprinderii (capitalizare Ă datorii – numerar şi echivalente numerar) la EBITDA (câştiguri înainte de dobânzi, impozite, depreciere şi amortizare). O valoare mai mică decât media pieţei indică faptul că societatea ar putea fi subevaluată şi ar putea creşte în viitor.

    ► Metoda DCA (dollar cost averaging) este o strategie simplă de investiţii care constă în investirea unei sume fixe de bani în mod constant – săptămânal, lunar sau trimestrial – indiferent ce evoluţie are bursa şi în funcţie de propriile preferinţe, în acelaşi activ. Pin aplicarea şi respectarea ei, un investitor reduce riscurile vizavi de momentul întrării în piaţă, obţinând un preţ mediu de achiziţie şi este mai disciplinat în legătură cu propriile investiţii.

    Ž► Stock picking este atunci când un analist sau un investitor foloseşte o formă de analiză sistematică pentru a-şi da seama dacă o anumită acţiune reprezintă o investiţie bună şi ar trebui adăugată în portofoliu. Mai este cunoscut şi sub numele de management activ. Stock pinking-ul poate fi realizat atât pe termen lung, cât şi pe termen scurt, însă este o activitate laborioasă în care investitorii studiază situaţiile financiare şi indicatorii financiari ai unei companii, dar şi sectorul din care face parte.

  • Profil de investitor: CFO într-o companie, investitor în alte 10

    Investitori mici şi mari, profesionişti şi debutanţi deopotrivă, care activează în domenii dintre cele mai diverse, pun pe tapet strategii de investiţii şi lecţii învăţate în timp pentru a întări zicala „bursa este pentru toţi” şi a mări rândurile investitorilor din piaţa locală. Toate sfaturile sunt adunate în seria de materiale „Profil de investitor” găzduită de Business Magazin.

    Valentin Budeş investeşte din primul an de facultate, când nu existau ordine electronice şi nici bursa nu era atât de dinamică. Chiar şi după încercarea unor crize care i-au speriat şi pe cei mai bravi investitori, după dezamăgiri şi pierderi semnificative în cazul unor alegeri făcute, spune că nu s-a gândit niciodată să părăsească ringul bursier. Cu ce a rămas după mai mult de 20 de ani de investiţii?

    „Am început să investesc în 2001 pentru că îmi doream să câştig bani. Ţin minte ca ieri cum a început totul. Eram în primul an de facultate şi mă duceam la cursuri. În timp ce stăteam liniştit aşezat în autobuzul 126, mă bate pe umăr cineva. Era un prieten din copilărie, vecin de bloc, de la scara A”, povesteşte Valentin Budeş, economist în vârstă de 39 de ani.

    După întrebările fireşti pe care şi le-au pus, pentru că nu se văzuseră de mult timp, a urmat şi întrebarea „La ce te gândeşti aşa profund?”, dat fiind că prietenul cu un an mai mare l-a observat uitându-se preocupat pe geam. Deşi se simţea stânjenit, Valentin a hotărât să-i raspundă sincer: „Mă tot gândesc cum să fac bani”.

    Acesta l-a invitat în ziua următoare pentru a-i arăta cum poate face bani foarte uşor, spune el. Evident că a răspuns invitaţiei, iar a doua zi la ora 11:00 erau amândoi în sala de calculatoare. „Mi-a arătat câteva pagini de internet despre Bursă, apoi totul a decurs natural, iar investiţiile au devenit o pasiune”, continuă el. Născut în Bucureşti, Valentin Budeş a studiat la Facultatea de Studii Economice în Limbi Străine din cadrul ASE, actuala Facultate de Administrarea Afacerilor (FABIZ), secţia franceză şi este absolvent al unui master în contabilitate internaţională tot la ASE.

    El ţine minte că în urmă cu 20 de ani deschiderea unui cont de tranzacţionare impunea o sumă minimă de bani. Student fiind însă, situaţia lui financiară nu era una prea grozavă.

    „Probabil că suma minimă iniţială nu era foarte mare, însă pentru mine era enormă. Nu îmi permiteam să respect criteriul de unul singur aşa că m-a ajutat prietenul meu şi am deschis un cont de tranzacţionare împreună – 50% eu şi 50% el. Printre primele investiţii îmi amintesc de Banca Transilvania şi de Impact. Au fost şi SIF-uri, pentru că nu prea aveai cum fără în perioada aceea, dar nu mai ştiu exact care anume”, spune investitorul.

    Valentin a auzit de nenumărate ori în jurul lui că este bine să începi să investeşti cât mai devreme, dar abia acum înţelege cu adevărat aceste cuvinte. Dacă ar putea să dea timpul înapoi şi să fie şi disciplinat, crede ar fi multimilionar. 

    PROFIL DE INVESTITOR

    NUME: Valentin Budeş

    VÂRSTĂ: 39 de ani

    PROFESIE: economist

    OCUPAŢIE: director financiar

    INVESTEŞTE: pe termen lung

    „Acum este floare la ureche. Când am început era groaznic. Închipuie-ţi că toate ordinele se dădeau pe telefon brokerului. Acum, uitându-mă în urmă, mi se pare inuman ce era la începuturi. Din fericire lucrurile au progresat enorm. Eu sunt foarte mulţumit de cum stau lucrurile în ziua de astăzi şi consider la îndemâna oricui să înceapă să tranzacţioneze”, consideră investitorul.

    L-am întrebat dacă a pierdut bani în întreaga sa carieră investiţională. Cu alte cuvinte, dacă a marcat pierderi pe vreo poziţie.

    „Am pierdut, mai facem şi greşeli, oameni suntem. Indiferent de câte ori îmi repet că este foarte greu să baţi piaţa, tot mai calc în străchini şi ies aiurea de pe anumite poziţii long cu scopul de a răscumpăra mai ieftin”, mărturiseşte el.

    Ţinând seama de răspuns, l-am întrebat bineînţeles şi dacă s-a simţit nesigur sau a vrut să părăsească ringul bursier în toţi aceşti ani. „Nu”, a fost răspunsul, „şi nici nu cred că am să pot să stau potolit vreodată. Şi vorba aceea, am avut o mulţime de motive, pentru că am marcat pierderi semnificative de multe ori. Siguranţa vine cu experienţa. Eu oricum am o tendinţă de hiperprudenţă, mă uit de o mie de ori înainte de a intra într-o poziţie. Câteodată, rar, iau şi decizii de impuls sau pe feeling”, recunoaşte el.

    Valentin Budeş este, din mai 2019, director financiar al Sphera Franchise Group, compania care operează în sistem de franciză lanţurile KFC, Pizza Hut şi Taco Bell în România, precum şi restaurantele KFC din Chişinău, Republica Moldova şi mai multe oraşe din Italia. Anterior, a mai fost CFO la NextGen Communications şi Medicover, dar şi director operaţiuni financiare la Telekom România.

    De-a lungul timpului, a devenit membru al Association of Chartered Certified Accountants (ACCA), al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (CECCAR) şi al Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România (UNPIR). Vorbind de pasiuni, altele în afară de Bursă, în prezent face cursuri de zbor pentru aeronave ultrauşoare (ULM). Cum se împacă toate aceste activităţi?

    „În cazul meu se împacă armonios. Sunt foarte norocos că lucrez pentru Sphera, o companie listată unde printre altele sunt responsabil şi de activitatea de Investors Relations. De aceea am un contact constant cu ecosistemul Bursei. Dar chiar şi înainte de acest job eram la curent. Ştii cum e, întotdeauna reuşeşti să-ţi faci timp pentru pasiuni”, afirmă el.

    Valentin investeşte doar în acţiuni şi pe termen lung. Stă preponderent pe piaţa locală, dar are şi o pondere de aproximativ 30% pe pieţe externe, cu precădere SUA. Portofoliul lui este diversificat pe companii din mai multe sectoare, în mare parte fiind vorba de servicii, bănci, tehnologie, bunuri de larg consum şi, ceva mai puţin, energie. „Fiecare sector poate avea companiile lui magice.”

     

     

     

     

     

    Valentin Budeş, investitor: „Dacă ai în faţă un orizont suficient de lung, de exemplu 15 ani şi dacă adaugi constant şi regulat, aproape că nu contează cum arată piaţa.”

    Acesta spune că pieţei de capital locale îi lipsesc emitenţii şi lichiditatea – „Cred că cele două vin la pachet” – cu toate că în ultimii ani au intrat la tranzacţionare un număr ridicat de companii. Ba chiar a participat la unele plasamente private derulate în ultima perioadă, cum ar fi cele de la Agroserv Măriuţa (Lăptăria cu Caimac), Simtel Team şi Softbinator Technologies.

    „Acum toată lumea este cu gândul la Hidroelectrica. Apoi orice este bine-venit. Important este să ajungem în situaţia de a avea de unde alege”, susţine investitorul.

    Dacă l-am întrebat de pierderi, am căutat să aflu şi ce câştiguri a avut, cel puţin în anul trecut. Nu a reuşit însă să-şi facă socotelile până acum. „Lucrez cu suficient de mulţi brokeri cât să nu-mi fie la îndemână să am o consolidare de total market return”. Care a fost strategia sa în ultimele luni?

    „Am tot acumulat. Am stabilit ca în fiecare lună cam în aceeaşi perioadă să adaug pe titlurile deja prezente în portofoliu. Dacă ai în faţă un orizont suficient de lung, de exemplu 15 ani şi dacă adaugi constant şi regulat, aproape că nu contează cum arată piaţa. Sunt un jucător, nu mă feresc de risc atât timp cât este asumat. Investind pe termen lung şi foarte lung, mă interesează în primul rând perspectivele. Apoi mă uit pe financiare”, spune el.

    Din fiecare criză, Valentin a reînvăţat două lecţii de bază pentru investitori. Prima, nu poţi bate piaţa. A doua, dacă ai răbdare şi disciplină, poţi face bani. Având o strategie pe termen lung şi ştiind că nu poate bate piaţa, este investit mereu, dar are întotdeauna un fond de rezervă pentru oportunităţi care se ivesc.

    „Fiind însă un investitor pătimaş, când o acţiune scade mă enervez că am luat, iar când creşte mă enervez că nu am luat suficient. Drept consecinţă, sunt veşnic nemulţumit”, spune el deschis. Celor care se gândesc să testeze apele Bursei, investitorul le recomandă să se grăbească, dar să fie disciplinaţi. Totodată, îi îndeamnă să fie puternici şi să reziste tentaţiilor, să nu-şi lichideze niciodată portofoliul.

    „Va fi o călătorie complicată în care vor apărea nenumărate situaţii aparent logice pentru care să lichidezi deţinerile pentru că ai nevoie şi pentru că ştii tu că le vei reface. Nu e deloc aşa uşor, iar toate motivele pentru care ai putea să decizi acest lucru se vor dovedi nerentabile în timp”, conchide Valentin Budeş.

    Dicţionarul investitorului:

    ►Œ Rentabilitatea totală (total return) reprezintă o măsură a performanţei şi este rata reală de rentabilitate a unei investiţii sau a unui ansamblu de investiţii pe o anumită perioadă de evaluare. Aceasta include dobânzi (în cazul obligaţiunilor), câştiguri de capital şi dividende repartizate de companii în acea perioadă. Altfel spus, rentabilitatea totală a unei investiţii sau a unui portofoliu include atât venituri, cât şi dinamica activelor. Este exprimată ca procent din suma investită iniţial.

  • Care este modalitatea la îndemâna oricui cu care o tânără din România a reuşit să devină milionară

    Investitori mici şi mari, profesionişti şi debutanţi deopotrivă, care activează în domenii dintre cele mai diverse, pun pe tapet strategii de investiţii şi lecţii învăţate în timp pentru a întări zicala „bursa este pentru toţi” şi a mări rândurile investitorilor din piaţa locală. Toate experienţele lor sunt adunate într-o serie de materiale găzduită de Business Magazin. Din domeniul comunicării vine Ioana Rusu, care investeşte la bursa de la Bucureşti de la listarea Romgaz din 2013.

    Data de 12 noiembrie 2013 a rămas în istoria Bursei de Valori Bucureşti (BVB) şi a României ca ziua în care a avut loc cea mai mare listare din ultimul deceniu, în contextul în care intra la tranzacţionare producătorul de gaze naturale Romgaz la o evaluare de 3 miliarde de euro. Oferta Publică Iniţială (IPO) de acţiuni a Romgaz a determinat investitori noi să intre în piaţă, iar printre ei s-a numărat şi Ioana Rusu.

    „Am început să investesc în noiembrie 2013, după listarea Romgaz, pentru că voiam o sursă de venit alternativă, nu voiam să depind toată viaţa de salariu sau de angajator şi nici nu aveam o idee pentru o afacere proprie. Am început cu 4.500 de lei, iar primele achiziţii au fost 100 de acţiuni Romgaz şi 100 de acţiuni OMV Petrom”, spune Ioana.

     

  • Veşti bune pentru toţi românii cu credite. Anunţul făcut de BNR pe care mulţi şi-l doreau să îl audă

    Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, încheie săptămâna la 7,92%, după ce în ultimele cinci zile de tranzacţionare staţionase la 7,93%, arată datele BNR.

    Indicele ROBOR la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a coborât la 8,08%, de la 8,09% joi.

    Indicele ROBOR la 12 luni a coborât la 8,23%, de la 8,24% joi.

    Evoluţia ROBOR este influenţată de mai mulţi factori dintre care cei mai importanţi se referă la politica monetară a BNR, lichiditatea de pe piaţă, inflaţie şi politica fiscală.

    Indicele ROBOR din piaţa interbancară evoluează în general aproape de dobânda de politică monetară, însă în ultimele 4-5 luni acesta s-a decuplat. ROBOR la 3 luni şi la 6 luni, referinţele la creditele cu dobânzi variabile luate de români până în luna mai 2019, au sărit peste 8%, în timp ce în iulie dobânda-cheie a fost stabilită la 4,75%, iar în luna august a fost majorată de BNR la 5,5%.

    Tot astăzi, un euro era cotat la 4,8936 RON, în creştere cu 0,0229 faţă de ziua anterioară, reprezentând un procent de 0,47%.

    Un dolar era cotat la 4,8528, în scădere cu -0,0169 faţă de ziua anterioară, reprezentând un procent de -0,35%.

     

  • Veşti bune pentru toţi românii cu credite. Anunţul făcut de BNR pe care mulţi şi-l doreau să îl audă

    Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, încheie săptămâna la 7,93%, după ce în ultimele două zile de tranzacţionare staţionase la 7,95%, arată datele BNR.

    Indicele ROBOR la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a coborât la 8,11%, de la 8,12% joi.

    Indicele ROBOR la 12 luni a coborât la 8,25%, de la 8,26% joi.

    Mugur Isărescu, a acuzat la începutul lunii august băncile că „au sărit calul“ în privinţa nivelului ROBOR, care s-a dus mult peste rata de politică monetară.

    ROBOR la 3 luni şi la 6 luni, referinţele la creditele cu dobânzi variabile luate de români până în luna mai 2019, săriseră peste 8%, în timp ce în iulie dobânda-cheie a fost stabilită la 4,75%, iar în luna august a fost majorată de BNR la 5,5%.

     

     

     

  • Un student a făcut 110 milioane de dolari tranzacţionând acţiuni Bed Bath & Beyond

    Un student în vârstă de 20 de ani a obţinut un câştig de aproximativ 110 milioane de dolari prin vânzarea unei acţiunilor la retailerul Bed Bath & Beyond, după ce preţul acestora a crescut vertiginos în timpul unei luni de tranzacţii frenetice care aminteşte de boom-ul acţiunilor “meme” de anul trecut, conform Financial Times.

    Jake Freeman, student la matematică aplicată şi economie la University of Southern California, a achiziţionat aproape 5 milioane de acţiuni la Bed Bath & Beyond în iulie, potrivit documentelor de reglementare, după ce profiturile sumbre şi demiterea directorului general au dus la prăbuşirea preţului acţiunilor.

    Freeman a cumpărat acţiunile la mai puţin de 5,50 dolari fiecare. Marţi, preţul unei acţiuni Bed Bath & Beyond a urcat la peste 27 de dolari. Pe măsură ce acţiunile au urcat, Freeman a vândut acţiuni în valoare de peste 130 de milioane de dolari din conturile sale de la TD Ameritrade şi Interactive Brokers.

    Vânzarea lui Freeman a fost bine sincronizată. Acţiunile Bed Bath & Beyond s-au prăbuşit joi cu peste 20%, după ce investitorul şi campionul “meme-stock” Ryan Cohen a dezvăluit miercuri seară că intenţionează să vândă tot pachetul de acţiuni pe care îl deţine (aproape 12% din companie).

    După ce a vândut acţiunile, Freeman a mers să ia cina cu părinţii săi în suburbia New York-ului unde locuiesc, iar miercuri a zburat spre Los Angeles pentru a se întoarce în campus, a spus el.

    Pachetul iniţial de acţiuni al lui Freeman a costat aproximativ 25 de milioane de dolari, sumă despre care a spus că a fost strânsă în mare parte de la prieteni şi familie. El a investit ani de zile împreună cu unchiul său, Dr. Scott Freeman, un fost director farmaceutic. Cei doi au achiziţionat recent o un pachet de acţiuni într-o companie farmaceutică listată la bursă, numită Mind Medicine.

    Freeman a mai spus că a fost stagiar ani de zile la un fond de acoperire din New Jersey, Volaris Capital. Chiar înainte de a împlini 17 ani, Freeman şi fondatorul acestuia, Vivek Kapoor, un fost director al Credit Suisse, au publicat o lucrare intitulată “Irreducible Risks of Hedging a Bond with a Default Swap”.

    Freeman a acumulat poziţia sa de peste 6% în Bed Bath & Beyond prin intermediul Freeman Capital Management, un fond înregistrat în oraşul cowboy Sheridan, Wyoming, potrivit documentelor depuse.

    La dezvăluirea poziţiei sale în iulie, Freeman a trimis un mesaj intransigent către consiliul de administraţie al retailerului. Compania, spunea el, “se confruntă cu o criză existenţială pentru supravieţuirea sa”. Avea nevoie “să îşi reducă rata de consum de numerar, să îşi îmbunătăţească drastic structura capitalului şi să strângă numerar”, a adăugat el.

    Acţiunile lanţului cu sediul în New Jersey, cunoscut pentru operarea unor magazine pline de aspiratoare, prosoape şi gadgeturi de bucătărie au crescut de cinci ori în ultima lună, chiar şi după raportul sumbru privind rezultatele din 29 iunie.

    Acesta a raportat că vânzările s-au prăbuşit cu 25% în al doilea trimestru, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2021, în timp ce pierderea netă s-a mărit de la 51 milioane de dolari la 358 milioane de dolari. Poziţia sa de numerar s-a diminuat la 107 milioane de dolari de la 1 miliard de dolari la începutul anului.

    Bed Bath & Beyond este una dintre cele câteva acţiuni “meme” care au devenit populare la începutul anului 2021, dar a atras mai puţină atenţie decât GameStop, retailerul de jocuri video prezidat de Cohen, şi AMC, lanţul de cinematografe.

    Creşterea preţului acţiunilor sale a fost determinată de interesul investitorilor de retail atraşi de valoarea redusă a preţului şi de un număr semnificativ de vânzători care pariază că preţul acţiunilor va scădea.

    Aceste două caracteristici tind să atragă interesul investitorilor de retail care frecventează forumurile Reddit. Înseamnă că aceştia pot încerca să pună la cale un “short squeeze”, determinând creşterea preţului acţiunilor şi forţând investitorii profesionişti să îşi desfacă poziţiile pesimiste, ceea ce nu face decât să propulseze acţiunile şi mai sus.

    O dezvăluire separată făcută luni de Cohen, care este şi co-fondator al retailerului de alimente pentru animale de companie Chewy, a fost cea care a făcut ca acţiunile să explodeze marţi. El a dezvăluit că a cumpărat un număr mare de opţiuni de cumpărare la Bed Bath & Beyond, instrumente derivate care pot aduce un câştig în cazul în care o acţiune creşte în valoare.

     

  • Rubla Rusiei scade pe măsură ce Moscova permite ţărilor „prietenoase” să intre din nou pe piaţa obligaţiunilor

    Luni, preţul rublei a scăzut cu 1,5%, ajungând la 61 de unităţi faţă de dolarul american, deoarece Rusia a permis ţărilor aşa-zise „prietenoase” să intre din nou pe piaţa de obligaţiuni din Moscova, raportat Business Insider.

    Kremlinul a anunţat săptămâna trecută planurile ca investitorii care vin din ţări care nu au luat parte la sancţiunile împotriva Rusiei să tranzacţioneze cu titluri de creanţă.

    Rusia va converti, de asemenea, certificatele de depozit globale, sau GDR, în acţiuni care vor fi tranzacţionate la Bursa din Moscova. Banca centrală a Rusiei a declarat luni că plănuieşte să anuleze GDR-urile de la deţinătorii de cont şi apoi să crediteze acţiunile.

    Moscova şi-a închis pieţele în februarie pentru a menţine un sigiliu mai strâns asupra ieşirilor de capital, după ce preşedintele Vladimir Putin a lansat invazia Ucrainei.

    Cea mai recentă cădere a rublei se adaugă la oscilaţiile sălbatice pe care le-a văzut moneda după ce a înregistrat maxime şi minime record în acest an.

    După desfăşurarea de trupe de către Rusia în Ucraina, rubla s-a scufundat faţă de dolar la 121,53 de unităţi, doar pentru a reveni la 50,01 în iunie. Banca centrală a Rusiei a ridicat în mod agresiv ratele dobânzilor la aproape 20% într-un efort de a proteja ţara de sancţiunile occidentale.

    Între timp, cel puţin şase mari bănci de pe Wall Street au început din nou să tranzacţioneze cu obligaţiuni ruseşti, a informat Reuters.

    JPMorgan Chase, Bank of America, Citigroup, Deutsche Bank, Barclays şi Jeffries Financial Group au reintrat cu precauţie pe piaţa obligaţiunilor guvernamentale şi corporative ruseşti, a informat luni Reuters. 

  • Coinbase înregistreaza pierderi de 1,1 miliarde de dolari, în timp ce volumele de tranzacţionare crypto se prăbuşesc

    Coinbase a declarat că veniturile sale s-au prăbuşit cu 61% în ultimul trimestru, în condiţiile în care preţurile criptomonedelor au scăzut şi volumele de tranzacţionare s-au prăbuşit, conform Financial Times.

    Compania fondată în San Francisco a raportat marţi o pierdere după impozitare de 1,1 miliarde de dolari, comparativ cu profitul net de 1,6 miliarde de dolari pe care l-a înregistrat în mijlocul boom-ului crypto în urmă cu un an. Compania a precizat că 446 de milioane de dolari din pierdere reflectă o taxă de depreciere a investiţiilor sale în criptomonede şi de risc.

    Prăbuşirea preţurilor Bitcoin şi ale altor criptomonede a trimis compania pe minus în primul trimestru, ceea ce a determinat-o să concedieze 18% din personal în iunie. Cu un volum de tranzacţionare în scădere cu încă 30% faţă de un prim trimestru slab, a suferit o pierdere operaţională de 647 milioane de dolari înainte de taxa de depreciere, iar poziţia sa netă de numerar a scăzut cu aproximativ 400 milioane de dolari, la 2,8 miliarde de dolari.

    În încercarea de a atenua îngrijorările Wall Street cu privire la situaţia sa financiară în mijlocul a ceea ce a numit o “iarnă crypto”, Coinbase a publicat informaţii suplimentare cu privire la consumul de numerar şi a declarat că nu a înregistrat pierderi de credit, în ciuda tensiunilor financiare care au afectat alte companii crypto.

    Directorul financiar Alesia Haas a declarat că, împreună cu datoriile pe termen lung contractate atunci când ratele dobânzilor erau mai mici, Coinbase a considerat că cele 6,2 miliarde de dolari de capital disponibil îi vor permite să continue să investească în perioada de recesiune.

    Ea a adăugat că Coinbase crede că îşi poate menţine planul de a menţine pierderile din acest an privind profitul înainte de dobânzi, taxe, depreciere şi amortizare la nu mai mult de 500 de milioane de dolari.

    Cu toate acestea, compania s-a confruntat, de asemenea, cu întrebări din partea analiştilor cu privire la creşterea pierderilor sale fără numerar, pierderea netă de 1,52 miliarde de dolari în primele şase luni fiind echivalentă cu 77% din veniturile sale.

    Premiile pe bază de acţiuni acordate angajaţilor au reprezentat 49% din venituri în ultimul trimestru, iar Coinbase a estimat că acestea vor continua la acelaşi nivel în trimestrul curent înainte de a scădea anul viitor.

    Haas a declarat că societatea a înţeles preocupările investitorilor cu privire la remunerarea pe bază de acţiuni şi că este “aliniată” cu acţionarii pe această temă. Dar ea a mai spus că Coinbase a avut o viziune pe termen mai lung asupra costurilor, din cauza volatilităţii pieţelor de criptomonede.

    La 46 miliarde de dolari, volumul tranzacţiilor în numele clienţilor a scăzut cu peste două treimi faţă de anul precedent. În ciuda acestui recul, a susţinut că scăderea a făcut parte dintr-un ciclu tipic al pieţelor cripto şi a declarat că analiza sa “sugerează că clienţii nu părăsesc platforma Coinbase”.

    Coinbase a raportat venituri nete de 803 milioane de dolari în acest trimestru şi o pierdere pe acţiune de 4,98 dolari. Wall Street se aştepta la o pierdere de 2,65 dolari pe acţiune la venituri de 832 de milioane de dolari.

    Acţiunile au fost volatile în ultimele zile, înregistrând un salt de peste 30% săptămâna trecută în urma unei alianţe cu BlackRock.