BusinessMagazin

Tag: tranzactie

  • Tranzacţie în FMCG, pe segmentul cel mai fierbinte al pieţei, mâncarea “verde”. Verdino, start-up-ul fondat de Raul Ciurtin şi Eberhart Răducanu, preia două branduri de produse vegetale de la Prefera Foods

    Verdino Green Foods, un start-up cofondat în urmă cu mai puţin de patru ani de antreprenorii Raul Ciurtin şi Eberhart Răducanu, care realizează alimente pe bază de proteine de mazăre, a preluat două branduri de produse vegetale de la Prefera Foods. Este vorba de Unfished şi Green Course, primul nume activ pe segmentul alternativelor la peşte, iar celălălalt este o marcă de produse ready meals, sosuri, maioneze vegane şi alternative vegetale la carne.

    Prefera Foods este unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa conservelor din România, ce deţine brandurile „Unfished”, „Capricii şi Delicii” şi „de Azi”. Compania este deţinută de Raul Ciurtin, care este şi fondator al Verdino.

    Verdino Green Foods, ca urmare a acestei tranzacţii, îşi consolidează portofoliul de produse, intrând pe segmentul de alternative vegetale la peşte, cu conserve de ton vegetal, salate şi paste tartinabile, alternative la ton şi somon.

    „Consolidarea portofoliului de produse vegane este o prioritate pentru noi, tocmai de aceea am şi făcut pasul către segmentul de peşte din plante şi ready meals vegane. Urmărim să ne diversificăm portofoliul în aceste direcţii şi să fim un jucător cheie în Europa pe această piaţă a produselor alternative la carne şi peşte. Industria produselor plant-based a avut cel mai mare avânt în ultimii ani şi numărul consumatorilor creşte exponenţial, trendul venind şi pe fondul conştientizării beneficiilor produselor vegetale şi a unui stil de viaţă echilibrat”, declară Raul Ciurtin, fondator al Verdino Green Foods. Valoarea tranzacţiei nu a fost făcută publică.

    Compania are în portofoliu peste 60 de produse pe care le-a listat în peste 2.000 de magazine din România, Elveţia, Olanda, Spania, Macedonia de Nord, Serbia, Bulgaria şi Marea Britanie. Totodată, compania şi-a deschis reprezentanţe în cele mai mari pieţe europene, Germania şi Marea Britanie.

    La finalul anului trecut, Verdino a atras aproape 4 milioane de euro de la investitori, iar cea mai mare parte a sumei a venit din partea BlackPeak Capital, un fond de investiţii ce figurează a avea sediul central în Bulgaria, dar care are şi birouri la Bucureşti, Ljubliana şi Viena. Investiţia a fost folosită atât pentru dezvoltarea producţiei, adică deschiderea celei de-a doua fabrici Verdino, cât şi pentru creşterea vânzărilor la nivel internaţional.

    Compania Verdino Green Foods a obţinut în 2021 afaceri de 18,5 mil. lei, plus 75%. Prefera Food a raportat în acelaşi ani o cifră de afaceri de 43 mil. lei, în scădere faţă de 51 mil. lei în 2020.

  • Oficial: clubul de fotbal Chelsea are un nou proprietar

    Roman Abramovici a finalizat procedurile privind vânzarea clubului Chelsea şi a companiilor aferente, a anunţat luni clubul din Premier League. 

    Clubul a fost vândut unui grup de investiţii condus de Todd Boehly şi Clearlake Capital, anunţă Sky News.

    Consorţiul, care a câştigat licitaţia pentru achiziţia echipei londoneze la începutul acestei luni, a primit săptămâna trecută aprobarea Premier League şi a guvernului britanic pentru ca tranzacţia să aibă loc.

    Sâmbătă părţile implicate au ajuns la un acord final.

    Tranzacţia va trage cortina peste cei 19 ani în care Roman Abramovici a fost proprietar al lui Chelsea.

    Acesta a fost sancţionat de guvernul britanic la 10 martie, la câteva zile după ce a scos clubul la vânzare. Autorităţile l-au acuzat că are legături cu preşedintele rus Vladimir Putin.

    Ulterior, Abramovici a declarat că veniturile nete obţinute din vânzarea clubului vor fi donate victimelor războiului din Ucraina.

  • Cum a devenit gazul din Marea Neagră o afacere a BNR

    Doi oameni cheie şi-au pus semnătura pe cea mai mare tranzacţie făcută de statul român prin Romgaz şi anume preluarea de 1 miliard de dolari  a participaţiei americanilor de la ExxonMobil în Neptun Deep, perimetrul de gaze vedetă al Mării Negre. Unul dintre ei a venit direct din conducerea BNR şi a continuat astfel istoria acestui proiect strategic pentru România, început în anii 2000, chiar cu semnătura lui Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României.

     

    Pe 3 mai, Romgaz, cel mai mare producător de gaze al României, controlat de statul român, a semnat preluarea participaţiei de 50% pe care americanii de la ExxonMobil o deţineau în zona de mare adâncime a perimetrului XIX Neptun din Marea Neagră. Tranzacţia, de 1 miliard de dolari, este cea mai mare din istoria recentă a României şi angajează Romgaz într-un proiect de explorare şi producţie de gaze de o complexitate fără precedent. Miza? Gaz de 85 de miliarde de dolari, la preţul de azi, într-un pariu în care ultimul cuvânt îl are OMV Petrom, operatorul Neptun Deep, care deţine tot 50% din acţiuni. „Se împuterniceşte directorul general şi directorul economic Romgaz să aprobe şi să semneze documentele necesare finalizării tranzacţiei, precum şi pentru realizarea tuturor formalităţilor necesare şi utile finalizării tranzacţiei”, se arată într-un referat întocmit pe data de 28.03.2022 în pregătirea AGA Romgaz de pe 28 aprilie.  Astfel, Aristotel Marius Jude, directorul general al Romgaz, şi Răzvan Popescu, directorul financiar al companiei, au devenit oamenii care au semnat din partea statului român cea mai mare tranzacţie din ultimii 30 de ani, cu implicaţii majore atât pentru companie în sine, cât şi pentru economia naţională.

    „Semnarea contractului va fi urmată de demersurile legate de finalizarea tranzacţiei, moment după care, împreună cu viitorul partener, o să realizăm formalităţile necesare şi utile pentru trecerea la faza de dezvoltare-exploatare a zăcămintelor de gaze din zona perimetrului Neptun Deep, astfel încât prima producţie de gaze naturale să fie obţinută la sfârşitul anului 2026 sau începutul anului 2027. Acest proiect reprezintă o oportunitate strategică atât pentru Romgaz, cât şi pentru ţara noastră, mai ales în actualul context geopolitic, oferind astfel României o sursă importantă de gaze naturale în vederea asigurării securităţii şi independenţei energetice”, a declarat Aristotel Marius Jude, la ceremonia de semnare a contractului.

    Jude a preluat funcţia de director general al Romgaz în februarie 2021, dar este activ în cadrul companiei, cu mici întreruperi, din 2002. Înainte de numirea la vârful Romgaz, Jude a mai ocupat şi funcţia de secretar de stat în Ministerul Energiei. În CV-ul său se mai regăsesc funcţii de conducere în Amgaz sau Depomureş. Răzvan Popescu însă, directorul financiar, are un cu totul alt background, venind în Romgaz după aproape 9 ani de activitate în cadrul BNR.

    La momentul când a părăsit BNR-ul, Răzvan Popescu ocupa funcţia de arbitragist principal, fiind responsabil cu efectuarea tranzacţiilor pe pieţele financiare internaţionale în conformitate cu strategia de administrare a rezervelor aplicată de BNR. „Experienţa dobândită după aproape nouă ani în BNR – Serviciul Administrarea Rezervelor Internaţionale i-a permis cunoaşterea aprofundată a pieţelor financiare globale şi a instrumentelor de credit tranzacţionate, precum şi a factorilor ce influenţează evoluţiile acestora în cadrul procesului de alocare a activelor. A participat în mod direct la administrarea, cu rezultate apreciabile, a rezervei valutare internaţionale deţinută de BNR, acumulând o experienţă importantă în administrarea unor portofolii de valori considerabile şi dovedind capacitatea de concentrare şi adoptare rapidă a unor decizii importante în condiţii de stres şi sub presiunea timpului”, anunţa Romgaz la momentul numirii în funcţie a noului său CFO, pe 14 decembrie 2020. După această numire, Romgaz a accesat un credit record de 325 de milioane de euro de la Raiffeisen Bank pentru a finanţa tranzacţia cu ExxonMobil. „Acest acord constituie prima etapă de finanţare necesară Romgaz în contextul proiectului Neptun Deep, urmând ca după finalizarea tranzacţiei de achiziţie a acţiunilor EMEPRL (ExxonMobil) să demarăm formalităţile asigurării viitoarelor finanţări necesare grupului Romgaz pentru dezvoltarea proiectului Neptun Deep”, spunea Răzvan Popescu, în martie anul acesta, la semnarea acordului de împrumut cu Raiffeisen Bank. Marea Neagră, un teritoriu complet nou pentru compania de stat, va înghiţi astfel cele mai multe din resursele de dezvoltare a Romgaz, devenind cel mai riscant pariu pe care compania îl face într-un proiect cu o istorie la fel de furtunoasă, întinsă pe mai bine de două decenii.

    Acordul de concesiune pentru explorare, dezvoltare şi exploatare petrolieră în perimetrul XIX Neptun a fost încheiat între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) şi Societatea Naţională a Petrolului Petrom şi francezii de la ELF Aquitane (deveniţi ulterior Total) prin Hotărârea de Guvern 1.233 din 29 noiembrie 2000. Contractul a fost semnat pe 22 decembrie, la Bucureşti, investiţiile necesare pentru explotarea perimetrului fiind estimate la 1,5 miliarde de dolari. La acel moment, parteneriatul urma să fie doar un prim pas către consolidarea relaţiilor dintre România şi Franţa din sectorul energetic, în contextul în care privatizarea Dacia cu Renault sau vânzarea Băncii Române de Dezvoltare către Société Générale puseseră primele cărămizi la o colaborare economică strategică. La semnare, cele două companii obţinuseră prin acord o perioadă de 30 de ani în care să desfăşoare aceste lucrări. Pe 3 decembrie 2008 însă, francezii se retrag făcându-le loc americanilor de la ExxonMobil în explorarea suprafeţei de 9.900 de kilometri pătraţi a blocului Neptun, în ape ale mării cu adâncimi cuprinse între 50 şi 1.000 de metri. Venirea americanilor a împins deodată proiectul către o altă viteză de dezvoltare, aducând la Marea Neagră o companie globală şi o amprentă de securitate energetică fără precedent. „Peste 1,5 miliarde de dolari au fost investiţi în explorare şi evaluare în blocul Neptun între 2008 şi 2016. Activităţile de explorare au inclus şi două campanii de achiziţie de date 3D precum şi două campanii de foraj de explorare, cu opt sonde de explorare şi evaluare forate”, se arată pe site-ul OMV Petrom. În 2012, Domino-1, prima sondă de explorare în ape de mare adâncime din România, a confirmat existenţa unui zăcământ de gaze naturale. În ianuarie 2016, s-a încheiat cu succes a doua campanie de foraj de explorare în apele de mare adâncime din zona românească a Mării Negre, cu şapte sonde săpate. Majoritatea dintre acestea au descoperit acumulări de gaze naturale. În 2017, s-au desfăşurat activităţi intense de inginerie în vederea unei potenţiale decizii finale de investiţie. Potrivit celor mai recente informaţii, Neptun ar ascunde 80 de miliarde de metri cubi de gaze naturale, având azi o valoare de piaţă de 85 de milarde de dolari. La finalul anului 2019, Guvernul României a prelungit cu alţi 15 ani acordul petrolier, astfel că ExxonMobil şi OMV Petrom puteau continua lucrările până în 2045. „Etapa de dezvoltare offshore în ape de mare adâncime implică investiţii masive în tehnologie sofisticată, fiind necesar un nivel ridicat de rezerve pentru a justifica dezvoltarea economică a zăcămintelor. Costurile de dezvoltare ajung, în mod obişnuit, până la câteva miliarde de dolari. Pe lângă aceasta, este nevoie de o perioadă suficientă în vederea creării infrastructurii şi capacităţilor de producţie offshore şi pentru exploatarea resurselor comerciale potenţiale. Ţinând seama de împrejurările menţionate anterior, s-a apreciat că în vederea maximizării şanselor de obţinere a producţiei de hidrocarburi din perimetrul XIX Neptun, într-o perioadă de timp rezonabilă, este esenţial ca titularul Acordului de concesiune să dispună de timpul adecvat, astfel că se impune prelungirea duratei concesiunii cu cincisprezece (15) ani”, se arăta în nota de fundamentare care a însoţit această decizie. Această prelungire a perioadei de explorare a venit însă după ce statul român publicase în 2018 Legea Offshore, care avea să blocheze toate investiţiile, într-o ultimă încercare de a-i convinge pe investitori să continue proiectul în noul cadru legislativ. Trucul nu a mers, aşa că americanii şi-au anunţat exitul, statul având drept de preemţiune pe acţiunile din blocul Neptun. Aşa a ajuns Romgaz în cel mai complex proiect energetic al României, fiind ghidat financiar de un om cheie din BNR, Răzvan Popescu. Coincidenţă sau nu, întreaga istorie a blocului Neptun şi a gazului pe care îl ascunde, este legată de BNR. Pe 29 noiembrie 2000, acel acord iniţial care deschidea Marea Neagră către investitorii străini, a fost semnat chiar de Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, pe atunci prim ministru al României. La o lună după semnare, Isărescu a ieşit complet de pe scena politică, retrăgându-se în turnul de fildeş al BNR. Dar acea semnătură din 2000, urmată de o nouă semnătură anul acesta a unui alt om cheie din BNR vot declanşa viitorul tsunami energetic al României.

    Istoria celui mai mare proiect energetic al României, blocul Neptun, Marea Neagră

    29 noiembrie 2000

    Se semnează acordul de explorare, dezvoltare şi exploatare petrolieră în perimetrul XIX Neptun între ANRM pe de o parte şi Petrom şi francezii de la Elf Aquitane. Acordul pe 30 de ani este semnat de Mugur Isărescu, prim-ministru al României la acel moment, actual guvernator BNR;

     

    3 decembrie 2008

    Francezii se retrag şi intră ExxonMobil într-un parteneriat istoric cu OMV Petrom, aducând deodată influenţa americană la Marea Neagră;

    2008-2016

    Cele două companii realizează investiţii de 1,5 mld. dolari. Explorările au succes şi indică prezenţa unei pungi de gaze de 80 de miliarde de metri cubi. România consumă anual circa 12 miliarde de metri cubi;

    12 noiembrie 2018

    Apare Legea Offshore, proiect PSD. Investiţiile din Marea Neagră îngheaţă;

    Ianuarie 2019

    Statul încearcă să-i ţină pe investitori şi prelungeşte durata acordului cu 15 ani. Fără rezultat însă pentru că ExxonMobil îşi anunţă retragerea;

    3 mai 2022

    Romgaz plăteşte 1 miliard de dolari pentru participaţia de 50% a ExxonMobil în Neptun Deep, aceasta fiind cea mai mare tranzacţie a statului din ultimii 30 de ani. Contractul poartă semnătura lui Aristotel Jude, CEO al Romgaz, şi a lui Răzvan Popescu, CFO-ul companiei, fost arbitragist principal al BNR. Romgaz nu preia şi calitatea de lider al proiectului, anterior deţinută de ExxonMobil, aceasta revenind către OMV Petrom.

    Cine sunt oamenii de 1 mld. $

     

    Aristotel Marius Jude

    Feb. 2021 – prezent: director general Romgaz

    Dec. 2019 – feb. 2021: administrator provizoiu Romgaz

    Iun. 2019 – dec. 2019: consilier manager Romgaz

    Iul. 2018 – iun. 2019: membru neexecutiv în CA-ul Romgaz

    Dec. 2015 – ian. 2017: secretar de stat, Ministerul Energiei

    Sursa: LinkedIn

    Aristotel Marius Jude, director general, Romgaz
    Semnarea contractului va fi urmată de demersurile legate de finalizarea tranzacţiei, moment după care, împreună cu viitorul partener, o să realizăm formalităţile necesare şi utile pentru trecerea la faza de dezvoltare-exploatare a zăcămintelor de gaze din zona perimetrului Neptun Deep, astfel încât prima producţie de gaze naturale să fie obţinută la sfârşitul anului 2026 sau începutul anului 2027.

    Răzvan Popescu

    Dec. 2020 – prezent: director economic Romgaz

    Mai 2012 – dec. 2020: arbitragist principal, BNR

    Iun. 2007 – feb. 2010: agent pentru servicii de investiţii financiare. SSIF Vienna Investment Trust

    Sursa: Romgaz

    Răzvan Popescu, director financiar, Romgaz
    După finanţarea achiziţiei, semnarea contractului de vânzare cumpărare cu EMEPRL (ExxonMobil) reprezintă un alt pas important al etapei de transformare prin care va trece compania din punct de vedere financiar şi procedural. Astfel, ne vom asigura că modelul de business al grupului Romgaz să fie adaptat nevoii de finanţare necesare dezvoltării proiectului Neptun Deep.

  • De la cine primeşte ajutor Elon Musk pentru a cumpăra Twitter: Platforma crypto Binance, compania de investiţii de capital Sequoia, miliardarul Larry Ellison şi prinţul saudit Alwaleed

    O nouă serie de rapoarte depuse joi la SEC (Securities and Exchange Commission – autoritatea de reglementare a burselor americane) arată că miliardarul Larry Ellison, cofondator al gigantului tech Oracle, crypto exchange-ul Binance şi compania de investiţii Sequoia Capital se află pe lista investitorilor care îl susţin pe Elon Musk în efortul său de a cumpăra Twitter pentru 44 de miliarde de dolari, relatează CNBC.

    Documentele publicate la SEC scot la iveală faptul că Musk a obţinut până acum 7,14 miliarde de dolari.

    Larry Ellison a contribuit cu un miliard de dolari, devenind unul dintre cei mai mari susţinători ai tranzacţiei, în timp ce Sequoia i-a oferit CEO-ului Tesla 800 de milioane de dolari. Binance, care a beneficiat de dragostea lui Musk pentru criptomonede, a oferit în împrumut 500 de milioane de dolari.

    Pe lista firmelor de investiţii care îl susţin pe Elon Musk se mai află Qatar Holding (fondată de Autoritatea de Investiţii a statului Qatar, conform crunchbase.com), care a promis în acest sens 375 de milioane de dolari, şi grupul de asset management şi brokeraj Fidelity, cu 316 milioane de dolari.

    Prinţul saudit Alwaleed Bin Talal Abdulaziz, care este deja investitor la Twitter, s-a angajat în cumpărarea a 34.948.975 de acţiuni care valorează circa 1,8 miliarde de dolari. El afirma pe 14 aprilie că încercarea lui Musk de a cumpăra Twitter pentru 54,2 dolari per acţiune nu se apropie de „valoarea intrinsecă a companiei”, având în vedere „perspectivele ei de creştere”.

    „Fiind unul dintre cei mai mari acţionari pe termen lung ai Twitter, @Kingdom_KHC şi cu mine respingem această ofertă”, scria prinţul saudit pe reţeaua de socializare. KHC reprezintă firma de investiţii Kingdom Holding Company, condusă de prinţul saudit Alwaleed.

    Înaintea şedinţei de tranzacţionare de astăzi, preţul unei acţiuni Twitter atingea 49,06 dolari, cu 10,5% sub oferta înaintată de Elon Musk.

     

  • Elon Musk a vândut acţiuni Tesla de 8,4 miliarde de dolari după ce a anunţat că va cumpăra Twitter. Valoarea tranzacţiilor, la 3,3% din averea netă a miliardarului

    Elon Musk, cel mai bogat om din lume, a vândut acţiuni Tesla în valoare de 8,4 miliarde de dolari săptămâna aceasta, după ce CEO-ul a anunţat că va transforma Twitter în companie privată, conform unor rapoarte publicate la Securities and Exchange Commission, autoritatea de reglementare a burselor americane.

    Capitalizarea Tesla a scăzut cu 126 mld. dolari după ce Elon Musk a ajuns la un acord prin care va cumpăra Twitter. Investitorii, îngrijoraţi că miliardarul îşi va reduce participaţia la companie

    Marţi şi miercuri, şeful Tesla şi SpaceX a vândut 4,4 milioane de acţiuni deţinute la producătorul de maşini electrice, notează CNBC. Ieri, 28 aprilie, miliardarul a mai vândut 5,2 milioane de acţiuni.

    Musk a anunţat zilele trecute că va cumpăra Twitter pentru 52,2 dolari per acţiune, în total 44 de miliarde de dolari. În acest sens, omul de afaceri şi-a asigurat un împrumut de 25,5 miliarde de dolari, plus un credit de 12,5 miliarde de dolari, garantat cu acţiuni Tesla.

    Antreprenorul va trebuie să plătească un miliard de dolari către Twitter dacă nu va reuşi să obţină fondurile necesare achiziţiei, se arată în documentele de la SEC.

    Deşi înregistrează o scădere de 18,2 miliarde de dolari în 2022, Musk rămâne detaşat cel mai bogat om la nivel mondial, cu o avere netă de 252 de miliarde de dolari. Astfel, cei 8,4 miliarde de dolari reprezintă doar 3,3% din averea CEO-ului.

    Prin comparaţie, ocupantul locului 2, Jeff Bezos, valorează 169 de miliarde de dolari, potrivit Bloomberg Billionaires Index.

    Acţiunile Tesla creşteau cu 3,4% la două ore de la începutul şedinţei de tranzacţionare de astăzi. Evoluţia pe bursă a companiei este de minus 24% în 2022.

     

  • Undă verde pentru cea mai mare tranzacţie din energie din ultimii ani: Ministerul Energiei aprobă achiziţia participaţiei ExxonMobil în proiectul de gaze din Marea Neagră de către Romgaz pentru 1 mld. dolari. Semnarea, cel mai probabil pe 3 mai

    Ministerul Energiei, acţionar majoritar al producătorului şi furnizorului de gaze naturale Romgaz (SNG), a aprobat joi în adunarea generală a acţionarilor achiziţia participaţiei americanilor de la ExxonMobil în perimetrul de mare adâncime Neptun Deep din Marea Neagră, potrivit unui raport publicat la Bursa de la Bucureşti.

    Acest lucru înseamnă că cea mai mare tranzacţie din ultimii ani din energie, una de circa 1 mld. dolari, urmează să fie semnată în curând. Cel mai probabil chiar pe 3 mai, potrivit unor surse de la AGA.

    Astfel, joi Ministerul Energiei a aprobat pentru doua oară achiziţia Exxon după ce prima aprobare, din decembrie 2021, a fost întârziată din cauza apariţiei unor taxe care au apărut în perioada de negociere şi despre care Ministrul Energiei Virgil Popescu spunea la o conferinţă în februarie că au fost rezolvate şi că Romgaz nu va plăti nimic în plus.

    Valoarea tranzacţiei este de 1,06 mld. dolari, iar Romgaz trebuie să depună o garanţie de 106 mil. dolari imediat. În urmă cu o lună conducerea Romgaz spunea că finalizarea tranzacţiei va avea loc în trimestrul al doilea. Romgaz a cumpărat 50% din proiectul de gaze din Marea Neagră, cealaltă parte fiind deţinută de OMV Petrom.

    Romgaz a anunţat la finele lunii octombrie că a finalizat negocierile cu americanii de la Exxon pentru preluarea participaţiei de 50% din perimetrul de mare adâncime Neptun Deep din Marea Neagră, devenind astfel partener cu OMV Petrom în cel mai mare proiect energetic offshore local.

    ExxonMobil, alături de OMV Petrom, compania care deţine restul acţiunilor din Neptun Deep, au investit deja 1,5 miliarde de dolari în faza de explorare.

    Pe de altă parte, acţionarii au aprobat contractarea unui împrumut de 325 mil. euro de la una sau mai multe bănci pentru finanţarea unei părţi din preţul tranzacţiei. Tot joi acţionarii SNG au aprobat dividendul de 3,62 lei pe acţiune din profitul pe 2021, echivalentul unui randament de 8,6%.

    Romgaz are 172 mld. lei capitalizare, în contextul în care acţiunile SNG înregistrează o creştere de 16% de la începutul anului, pe fondul unor tranzacţii de 240 mil. lei, arată datele BVB.

     

  • O tranzacţie surpriză între doi dintre cei mai puternici antreprenori locali: Fondatorii Dedeman cumpără o participaţie minoritară în cadrul grupului Farmacia Tei

    Fraţii Dragoş şi Adrian Pavăl, fondatorii retailerului de bricolaj Dedeman, cea mai puternică afacere antreprenorială locală după cifra de afaceri, cumpără un pachet minoritar de acţiuni în cadrul grupului format din Farmacia Tei şi Bebe Tei. Vânzătorul este Roxana Maftei, antreprenoarea care a dezvoltat acest business, unul dintre cele mai dinamice de pe piaţa locală. Lanţul de farmacii Tei a finalizat anul trecut cu afaceri de 872 milioane de lei, în creştere cu 16% faţă de anul anterior, potrivit oficialilor companiei.

    Pentru 2022 compania şi-a propus o creştere de 20% a cifrei de afaceri. Farmacia Tei cuprinde cinci magazine în Capitală şi unu în Constanta. Lanţul va continua extinderea şi în acest an, fiind programate noi deschideri în Bucuresti, dar şi în provincie. Şi afacerile Bebe Tei au crescut anul trecut cu 17,8%, până la 444 milioane de lei, potrivit oficialilor companiei.

    Cele două părţi nu au făcut publică valoarea tranzacţiei.

    În ediţia din 2021 a anuarului Top 100 cele mai valoroase companii din România, compania Farmacia Tei SRL era evaluată la 200 mil. euro, plus 32%. Evaluarea ia în calcul rezultatele pe 2020, deci între timp valoarea e posibil să fi crescut ţinând cont de rezultatele pe anul trecut. Totodată, nu e inclus aici businessul Bebe Tei.

    Dedeman este liderul retailului de bricolaj, cu aproape 60 de magazine şi o cifră de afaceri de 9,1 miliarde de lei în 2020. Fraţii Adrian şi Dragoş Pavăl au construit în jurul Dedeman cel mai puternic grup antreprenorial românesc, dar şi cea mai profitabilă companie mare din regiunea Europei de Sud-Est.

  • Liudmila Climoc, CEO Orange: Vom mări investiţiile în reţea odată cu finalizarea tranzacţiei de acihiziţie a Telekom Fix, la 200 mil. euro pe an

    Grupul Orange va majora investiţiile în România odată cu finalizarea achiziţiei Telekom Fix pentru a susţine obiectivul de a ajunge cel mai mare operator de servicii de comunicaţii integrate.

    “Vom mări investiţiile la 200 de milioane de euro pe an”, a declarat Liudmila Climoc, CEO al Orange România, în cadrul unei conferinţe de presă.
     

  • Tranzacţia prin care Banca Transilvania preia Ţiriac Leasing, analizată de Consiliul Concurenţei

    Consiliul Concurenţei analizează tranzacţia prin care Banca Transilvania, cea mai mare bancă din România, a semnat în ianuarie cu Grupul Ţiriac pentru preluarea companiei Ţiriac Leasing, cu active de  213 mil. euro (circa 1 mld. lei).

    “În conformitate cu prevederile legii concurenţei, această operaţiune trebuie autorizată de Consiliului Concurenţei. Ca urmare, autoritatea de concurenţă va evalua această tranzacţie în scopul stabilirii compatibilităţii cu un mediu concurenţial normal şi va emite o decizie în termenele prevăzute de lege”, spun reprezentanţii Consiliului Concurenţei.

    Ţiriac Leasing activează pe piaţa româ­neas­că de peste 20 de ani, timp în care a dez­voltat un por­tofoliu diversificat de produse de leasing, pre­zentând o specializare semnifi­ca­ti­vă şi recu­nos­cută în sectorul auto, care va ge­ne­ra un aport rele­vant pentru Grupul Finan­ciar Banca Tran­sil­vania, potrivit informaţiilor transmise de bancă în momentul tranzacţiei.

    Compania de leasing din Grupul Finan­ciar Banca Transilvania, BT Leasing (BTL), este şi ea prezentă pe piaţă de peste 20 de ani, timp în care a susţinut peste 10.000 de clienţi şi a în­che­iat peste 20.000 de contracte.

    BT Leasing are ac­tive de 1,366 mld. lei.

    În 2018, BT Leasing a fu­zio­nat cu ERB Leasing, care a fost achi­zi­ţio­na­tă de grupul Banca Transilvania de la grecii de la Eurobank Group. Iar în 2021, o altă com­pa­­nie de profil a intrat în Grupul BT, Idea Lea­sing.

    Odată cu această tranzacţie, Banca Tran­sil­vania continuă seria achiziţiilor, după ce în 2015 a cumpărat Volksbank, în 2018 a cumpărat Bancpost, ERB Retail Services şi ERB Leasing, iar în 2021 a achiziţionat Idea Bank, Idea Leasing şi Idea Broker de Asigurare.

    Banca Transilvania a încheiat 2021 cu profit de 1,8 mld. lei, în creştere cu 49%, la venituri de 4,3 mld. lei

     

  • Ministrul Energiei despre investiţia Romgaz în Marea Neagră: Astăzi are loc o discuţie între Romgaz şi Exxon pentru a finaliza tranzacţia. Au fost nişte taxe care au apărut în perioada de negociere, s-a finalizat inclusiv acest lucru

    Astăzi are loc o discuţie între producătorul de gaze naturale Romgaz – “perla” statului român la Bursa de la Bucureşti şi americanii de la Exxon pentru finalizarea tranzacţiei de 1 mld. de dolari prin care compania românească intră în perimetrul de mare adâncime Neptun Deep din Marea Neagră.

    “Au fost nişte taxe care au apărut în perioada de negociere, s-a finalizat inclusiv acest lucru. Se vor modifica înţelegerile care au fost făcute înainte de apariţia acestor taxe. Romgaz nu va plăti absolut nimic în plus faţă de ce s-a negociat şi sunt convins că se va semna şi contractul între Romgaz şi Exxon în perioada imediat următoare. Îmi doresc ca decizia de investiţie în Marea Neagră să fie luată anul acesta între OMV Petrom şi Romgaz şi să avem primele gaze în 2026”, spune ministrul Virgil Popescu într-o conferinţă la Antena 3.

    La jumătatea lunii decembrie acţionarii Romgaz au aprobat tranzacţia de achiziţie a tuturor acţiunilor emise de ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited, care deţine 50% din drepturile dobândite şi obligaţiile asumate prin Acordul de concesiune pentru explorare, dezvoltare şi exploatare petrolieră în perimetrul XIX Neptun Zona de Apă Adâncă.

    Romgaz a anunţat că tranzacţia este aşteptată a fi finalizată în T1/2022. Compania este aşteptată să plătească 1,06 mld. dolari pentru ExxonMobil Exploration and Production Romania, sumă ce ar putea fi ajustată cu 10 mil. dolari.

    Romgaz a anunţat la finele lunii octombrie că a finalizat negocierile cu americanii de la Exxon pentru preluarea participaţiei de 50% din perimetrul de mare adâncime Neptun Deep din Marea Neagră, devenind astfel partener cu OMV Petrom în cel mai mare proiect energetic offshore local.

    ExxonMobil, alături de OMV Petrom, compania care deţine restul acţiunilor din Neptun Deep, au investit deja 1,5 miliarde de dolari în faza de explorare.

    Pe de altă parte, acţionarii au aprobat contractarea unui împrumut de 325 mil. euro de la una sau mai multe bănci pentru finanţarea unei părţi din preţul tranzacţiei.