Pentru luna ianuarie au fost programate licitaţii de titluri de stat pe piaţa internă în valoare de 4,03 mld. lei şi 200 mil. euro. Ministrul bugetului, Liviu Voinea, a anunţat că România va lansa în prima jumătate a anului şi o emisiune de obligaţiuni în euro pe 10 ani.
Anul trecut, statul a împrumutat de pe piaţa internă 48,53 mld. lei, iar de pe piaţa internă şi externă a atras 3,57 mld. euro şi 1,5 mld. dolari.
Frankling Templeton a început să acumuleze obligaţiuni ucrainiene “de ceva timp”, însă şi-a majorat semnificativ expunerea în această vară, preluând la sfârşitul lunii august titluri de 171 milioane de dolari dintr-un pachet de obligaţiuni cu scadenţa în anul 2023, scrie Financial Times, care citează datele Bloomberg.
Operaţiunile cu obligaţiuni ucrainiene au fost supravegheate de Michael Hasenstab, director în cadrul Franklin Templeton, notează FT.
Hasenstab este responsabil şi pentru pariul masiv pe obligaţiuni irlandeze făcut de fondul american în timpul crizei datoriilor de stat din zona euro.
La jumătatea anului trecut, Franklin Templeton devenise cel mai mare creditor privat al Irlandei, după ce a acumulat titluri de stat cu o valoare de 6,1 miliarde euro.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Măsura, menită să reducă îndatorarea ţării, a fost privită mai calm de analiştii Erste, care apreciază că ea nu poate asigura sustenabilitea fiscală a ţării pe termen lung, însă pe termen scurt, impactul nu va fi, în fond, atât de rău. Mai exact, nu va fi afectată nici piaţa acţiunilor, nu se va reduce neapărat nici influxul de fonduri din partea celor care decid să rămână în sistemul privat de pensii, iar impactul negativ al austerităţii fiscale, determinat de necesitatea reducerii datoriei publice a ţării, se va reduce.
Conform planului guvernamental, titlurile de stat şi obligaţiunile băncii naţionale de economii (BGK) deţinute de fondurile private de pensii, care înseamnă cca jumătate din activele de peste 60 mld. euro ale fondurilor, trec la stat, fără compensaţie pentru administratorii de fonduri, spre a fi anulate.
Economia poloneză este aşteptată să crească anul acesta doar cu 0,8%, conform previziunilor băncii franceze Crédit Agricole, faţă de 1,9% anul trecut, din cauza recesiunii din zona euro, a consumului intern slab şi a imposibilităţii statului de a stimula economia, atâta vreme cât datoria publică se ridică la 56% din PIB.
Structura plasamentelor realizate de Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar (FGDB) a fost anul trecut relativ echilibrată între titluri de stat şi depozite bancare, însă comparativ cu anul 2011 s-a înregistrat o uşoară creştere a sumelor plasate în titluri de stat.
Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro
Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 04.07.2013
ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.
Plasamentele străinilor în titluri emise de statul român în lei şi în euro au accelerat în ianuarie la peste 5 mld. euro, însă în martie s-a „reinstalat“ aversiunea la risc a jucătorilor din cauza prelungirii incertitudinii şi creşterii tensiunilor privind situaţia din Cipru, iar unii nerezidenţi au început să vândută bonduri româneşti, după cum spun dealerii. Investitorii străini deţineau la sfârşitul lunii ianuarie titluri de stat în lei de 17,1 mld. lei (4 mld. euro), în timp ce expunerea nerezidenţilor pe titlurile denominate în euro a crescut la 1,2 mld. euro, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanţelor. Comparativ cu nivelul din ianuarie 2012, plasamentele străinilor în titluri în lei au fost în prima lună a acestui an mai mult decât duble. Şi faţă de decembrie 2012, creşterea a fost consistentă, de 8,4 mld. lei. Deţinerile totale de titluri în lei era în ianuarie de 89,3 mld. lei (20 mld. euro). Cererea pentru titlurile în lei vândute de Finanţe a urcat semnificativ încă de la finalul anului trecut, investitorii fiind atraşi de randamentul ridicat al activelor denominate în lei, plasat peste ţările din regiune. Totodată, aşteptările de menţinere a stabilităţii politice şi continuarea ajustării deficitului bugetar au impulsionat plasamentele străinilor. Iar apetitul ridicat al investitorilor s-a accentuat odată cu anunţul JP Morgan din ianuarie privind includerea obligaţiunilor României într-un indice internaţional foarte urmărit, un anunţ similar venind şi de la Barclays, ceea ce a mărit vizibilitatea instrumentelor locale de datorie publică.
Investiţiile de portofoliu ale străinilor au depăşit patru miliarde de euro euro în perioada noiembrie 2012 – ianuarie 2013, doar în prima lună a anului volumul plasamentelor atingând un maxim de două miliarde de euro. În aceeaşi perioadă şi băncile au câştigat suma de 350 mil. euro în depozite pe termen mediu şi lung constituite de nerezidenţi. Depozitele pe termen mediu şi lung ale nerezidenţilor au crescut în ianuarie pentru a treia lună consecutiv şi au ajuns la 7,94 mld. euro. Maximul a fost atins în august 2011, când plasamentele străinilor ajungeau la 8,64 mld. euro. Acest tip de depozite devenise încă dinaintea crizei o modalitate prin care băncile străine îşi susţineau financiar filialele locale, depozitele cu scadenţa de peste doi ani fiind scutite de rezerva minimă obligatorie la care sunt supuse în general pasivele bancare. O parte din aceste depozite au avut clauze care împiedică solicitări de rambursare anticipată din partea băncilor-mamă.
Leul a pierdut ieri aproape tot ce a câştigat în faţa euro la începutul săptămânii din cauza unui nou val de pesimism în rândul investitorilor străini, care a condus la deprecierea tuturor monedelor din regiune. BNR a anunţat ieri un curs oficial de 4,3863 lei/euro, în creştere cu 0,2% faţă de miercuri. Tensiunile au apărut după ce banca centrală americană (Fed) a publicat discuţiile de la ultima şedinţă de politică monetară, din luna ianuarie, când unii dintre membrii boardului şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la planul Fed de cumpărare de obligaţiuni de stat. “Cursul a mers în linie cu regiunea”, a comentat un dealer. Volatilitatea de pe pieţele internaţionale s-a reflectat şi în interesul străinilor pentru titluri de stat în lei, la licitaţia de ieri Ministerul Finanţelor strângând cerere pentru vânzarea de obligaţiuni pe trei ani de 1,6 miliarde de lei, adică dublu faţă de suma propusă iniţial. Spre comparaţie, la începutul anului cererea depăşea şi de 6-7 ori nivelul ofertei.
Ministerul Finanţelor vrea să împrumute în februarie 3,7 miliarde lei (echivalentul a 850 mil. euro) prin obligaţiuni şi certificate de trezorerie, cu mult sub suma atrasă în ianuarie, de 11,4 milioane lei. Licitaţiile programate pentru prima lună din acest an aveau valori indicative de 4,6 milioane lei, însă statul a atras 11,4 miliarde lei. La această sumă se adaugă 502,5 milioane de euro împrumutaţi prin obligaţiuni în euro cu scadenţa la 3 ani. Primele licitaţii din luna februarie au fost programate pentru luni, când Finanţele vor scoate la vânzare certificate pe un an şi obligaţiuni pe trei ani, ambele cu valori programate de 500 milioane lei. Trezoreria mai are planificate pentru luna februarie o licitaţie pentru certificate de trezorerie şi patru operaţiuni pentru obligaţiuni, cu scadenţa între 2 şi 5 ani. Cererea pentru obligaţiunile în lei vândute de Finanţe a urcat semnificativ începând cu jumătatea lunii decembrie, investitorii fiind atraşi de randamentele peste ţările din regiune.
După patru ani de criză marcaţi de mai multe episoade în care s-a aflat la mâna băncilor, Ministerul Finanţelor continuă să stea cu spatele la soluţia folosită cu succes de multe state – şi occidentale, şi de prin vecini: atragerea de resurse de la populaţie ca o formă de finanţare stabilă şi mai uşor de mobilizat în momente delicate – desigur, în măsura în care administraţia este credibilă.Ce funcţionează în Germania, Suedia, Italia, SUA, dar şi în Cehia, Polonia şi Ungaria nu pare să fie bun pentru România, iar reprezentanţi ai Finanţelor s-au tot chinuit în ultimii ani să găsească contraargumente pentru reintroducerea unui mecanism abandonat în prima parte a anilor 2000. Explicaţia nerostită oficial: titlurile pentru populaţie ar concura depozitele bancare, iar băncile nu vor presiuni suplimentare, poziţia acestora fiind susţinută de FMI. Polonia foloseşte cea mai mare bancă rămasă sub controlul statului pentru distribuţie şi vinde populaţiei bonduri chiar şi pe zece ani, cu valoarea nominală de 100 de zloţi (circa 100 de lei).
Ministerul Finanţelor păstrează titlurile de stat în lei numai pentru investitori persoane fizice cu dare de mână, de teamă să nu deranjeze băncile, care ar putea vedea o parte din depozite migrând spre o alternativă de plasament cu risc suveran şi aducătoare de câştiguri neimpozabile. Administratorii datoriei publice uită uşor momentele în care era nevoie de intervenţia expresă a BNR pentru a convinge băncile să cumpere obligaţiuni de stat în euro sau în lei la preţuri rezonabile şi se cantonează în argumente puerile precum dificultăţile şi costurile legate de distribuţia titlurilor de stat pentru populaţie. Omologii din Polonia au găsit o soluţie apelând la PKO Bank, cea mai mare instituţie de credit de pe piaţă care a şi rămas sub controlul statului, însă CEC Bank nu este considerată o variantă la fel de bună. Ungaria foloseşte şi oficiile poştale, iar Slovacia se gândeşte la o soluţie similară.