BusinessMagazin

Tag: tiriac

  • Ce maşină a primit Ion Ţiriac de la Simona Halep pentru colecţia lui. Are chiar şi un autograf

    Într-un interviu pentru ELLE, Halep mărturisea: ”Când eram junioară, mă gândeam că o să consider că sunt o jucătoare bună de tenis atunci când domnul Ţiriac o să vină special şi o să se uite la un meci de-al meu. S-a întâmplat acum câţiva ani şi pot spune că mi-a dat o mare încredere că pot ajunge la cel mai înalt nivel din tenis”.

    Relaţia dintre jucătoarea de 26 de ani, liderul ierarhiei WTA, şi omul de afaceri a evoluat, Ţiri fiind azi unul dintre sfătuitorii apropiaţi ai constănţencei. Care i-a făcut un cadou surprinzător.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Ce vreţi să fiţi: patron sau antreprenor?

    De la mijlocul anilor 2000, în business a apărut noţiunea de antreprenor, superioară patronului.

    Primii patroni ai României au trecut într-o etapă superioară, businessul lor nu mai era un butic, ci dimpotrivă, afacerile lor au ajuns mari, aveau hoteluri, magazine, fabrici, bănci, companii de asigurare, erau deja un brand în business.

    Dar România a uitat de educaţie.

    Patronii, antreprenorii, oamenii de afaceri au fost mulţi prinşi în business; prima dată să prindă creşterea economică, iar apoi să supravieţuiască crizei economice.

    Toată lumea din business credea şi spera ca statul să introducă educaţia antreprenorială şi să ţină pasul cu ceea ce fac ei. Dar nu a fost aşa, iar acum pe piaţă rezultatul este un mutant.

    Mulţi vor să devină patroni, antreprenori, dar nu au educaţie, iar şcoala îi trimite după terminarea studiilor să fie angajaţi, să lucreze la stat, într-o multinaţională; şi dacă nu îşi găsesc loc aici, în cel mai rău caz merg într-o companie antreprenorială, la un patron sau antreprenor român.

    ”La noi antreprenoriatul nu este un vis. Mulţi au auzit de patroni, vor să devină patroni, dar nu antreprenori. Este un hău, nu un gol în materie de educaţie antreprenorială. Chiar dacă introduci materia, nu ai profesori, aşa că în primă etapă cred că trebuie să pornim chiar de la această interacţiune directă între antreprenori şi elevi, studenţi“, a menţionat Cosmin Alexandru, decanul Academiei de Antreprenoriat, la lansarea Muzeului Antreprenoriatului din România, un proiect al CITR Group pentru a marca cei 100 de ani de la Unire.

    Cosmin Alexandru spune că a doua problemă este că statul a devenit un angajator preferat: jobul de la stat este sigur, bine plătit şi de multe ori nu este încărcat de responsabilităţi. Pe termen lung, o astfel de politică a aparatului de stat atacă masiv dorinţa de competitivitate.

    Andrei Cionca, preşedintele CITR Group, spune că o economie sănătoasă nu înseamnă antreprenori mari şi puţini. ”Avem nevoie de o bază mult mai largă pentru a balansa tot sistemul economic, avem nevoie de mulţi şi mici.“

    După aproape 30 de ani de la căderea comunismului (nu ştiu câţi dintre voi vă amintiţi celebra expresie a lui Nicolae Ceauşescu de la ultimul congres: Capitalismul va reveni în România când va face plopul pere şi răchita micşunele), şcolile din România, şi în special cele economice, fie ele licee sau facultăţi, de-abia acum îşi fac curajul mai mult să pună accent pe materia antreprenoriat.

    Patronul, antreprenorul, omul de afaceri nu prea este iubit în România şi cu atât mai puţin respectat. Exemplele în care un om de afaceri este respectat pot fi numărate pe degete; poate Ion Ţiriac conduce acest grup. În mintea tuturor, responsabilitatea de a plăti salariile la finalul lunii este o noţiune extrem de vagă şi se înţelege de la sine. Poate aici este o greşeală, că aceia care au pe mână un business nu vorbesc atât de mult despre salariile pe care le plătesc angajaţilor: ”Am o cifră de afaceri de 120 de milioane de lei, am două unităţi de producţie şi dau de lucru la 2.000 de oameni, care la rândul lor au responsabilitatea unor familii„, de exemplu.

    În America nu există capitalist care să nu vorbească despre acest lucru înainte de a vorbi despre ce face el. Când te aşezi la masă cu un politician, cu o autoritate locală, cu un ministru, cu un prim-ministru sau chiar un preşedinte, ai în spate angajaţii şi salariaţii cu familiile lor.

    La noi, de frică să nu-i calce ANAF sau ITM, patronii, antreprenorii, oamenii de afaceri vorbesc prea puţin despre acest lucru – că dau de lucru la oameni, iar aceştia pot să asigure traiul familiei lor. Indiferent cum este un patron sau un antreprenor, ceea ce face el în businessul lui trebuie adus la suprafaţă, trebuie povestit şi promovat.

    Încă din liceu trebuie să le spui tuturor că pentru a număra milioanele, pentru a avea maşini frumoase şi puternice, trebuie să munceşti mai mult decât alţii, trebui să te zbaţi, trebuie să cauţi business, trebui să-ţi numeri banii şi mai mult să suferi decât te bucuri.

    Puţini antreprenori au succes din prima şi poate nu se bucură de el la fel de mult ca aceia care au plătit un preţ, spune Andrei Cionca de la CITR.

    Celor care vor să se facă patroni, antreprenori sau oameni de afaceri trebuie să li se spună că opt din zece businessuri mor în primul an. Dar acest lucru nu trebuie să-i descurajeze; un antreprenor pursânge este cel care încearcă, încearcă, încearcă să găsească ceva, să pună ceva pe piaţă care să capete tracţiune.

    Unui licean, unui student sau unuia care lucrează într-o companie şi care vrea să devină antreprenor trebuie să-i spui să nu se retragă în castelul lui când intră în dificultăţi, spune Dan Ştefan, unul din fondatorii Autonom.

    Societatea românească penalizează eşecul şi de aceea mulţi renunţă extrem de repede la ideea de a face un business, de frică să nu fie arătaţi cu degetul, în primul rând de către familie şi prieteni.

    România are nevoie de mult mai mulţi antreprenori decât are acum pentru a putea să-şi depăşească condiţia. Dar pentru asta, cei care sunt deja antreprenori, patroni sau oameni de afaceri trebuie să-şi asume educaţia antreprenorială a celor care vin din urmă. Statul nu are cum să predea antreprenoriatul.

  • Un gigant din Germania pleacă din România. Ţiriac îi preia o parte din afacere

    Ergo, asigurător german, are ca principal acţionar unul dintre cei mai mari reasigurători din lume, Munich Re, şi după declick-ul cu Unicredit Bank îşi vinde business-ul din anumite ţări, printre care şi România.

    Acţionarii Ergo Asigurări, unul dintre cele mai mari grupuri de asigurări/reasigurări din lume anunţa la mijlocul lunii martie că ia în calcul un exit de pe mai multe pieţe din Europa, printre care şi România, scrie realitatea.net

    Pentru România, cele două entităti care au fost alese sunt Generali şi Allianz Ţiriac.

  • Ce se întâmplă cu Ţiriac Collection, galeria cu maşini deţinută de cel mai bogat om din România

    Pentru a evidenţia mai bine diversitatea exponatelor şi originea mărcilor prezentate, vehiculele au fost grupate în funcţie de ţările de provenienţă. Astfel, toţi cei interesaţi pot descoperi autovehicule istorice şi noi distribuite pe zone dedicate unor state precum Franţa, Germania, Marea Britanie, Italia şi SUA. Acestora li se adaugă o zonă special gândită pentru maşinile foarte puternice, precum modele Ferrrari, Porsche sau Ford care au scris istorie în clasele lor, şi un spaţiu cofigurat să îl poarte pe vizitator într-o călătorie în jurul Globului, unse se regăsesc maşini din ţări precum Japonia, Irlanda sau Suedia.  

    Odată cu noua amenajare a spaţiului, la Ţiriac Collection au fost expuse şi o serie de autovehicule din colecţia domnului Ion Ţiriac care nu au mai fost prezentate până acum publicului, precum: Chevrolet Corvette 35th Anniversary din anul 1988, Chevrolet Corvette 40th Anniversary din 1993, Ford GT Coupe din 2005 sau Ford Mustang Shelby GT500 din 1969, alături de alte noutăţi.

    Recunoscută drept un loc unic în Europa de Sud-Est, care aduce împreună modele auto şi moto perfect restaurate sau noi, în totalitate funcţionale, galeria Ţiriac Collection este un spaţiu de referinţă pentru industria auto. Atât pasionaţii din domeniu, cât şi simplii vizitatori sunt impresionaţi de starea excepţională şi diversitatea unităţilor expuse.

    Ţiriac Collection este prima galerie auto personală din România deschisă publicului, care reuneşte in prezent 173 de modele auto şi moto emblematice, atât clasice, produse începând cu anul 1899, cât şi de ultimă generaţie, aparţinând celor mai importanţi producători auto din lume.

  • Ţiriac pregăteşte cea mai MARE AFACERE din România. Sunt în joc 300 de MILIOANE de euro, iar numele implicate sunt URIAŞE!

    „Noi plănuim treaba asta de zeci de ani. În ultimii ani am primit şi promisiuni de la Guvern, Parlament şi Senat că vor scoate o lege prin care o fundaţie care investeşte într-un bun public o sută de milioane să nu mai plătească taxe. Exact ca în Statele Unite“, a explicat Ion Ţiriac, care plănuieşte să construiască campusul universitar în Otopeni, pe un teren de aproape 35 de hectare şi despre care promite că va fi „exact cum sunt cele din Statele Unite“.

    Astfel, pe lângă universitate, el va include spaţii de cazare cu 4.500 de camere, un amfiteatru cu trei – patru mii de locuri, stadion de rugby şi de fotbal, pistă de atletism, piscină olimpică şi o academie de tenis. „Este o treabă foarte ambiţioasă. Vrem să începem din primul an cu 2.000 de studenţi. Asta însemnă că la sfârşitul anului patru vor fi 8.000. Primul lucru este ICEF-ul (n.n. – Institutul de Cercetare în Educaţie Fizică). Pe acesta îl fac eu cum ştiu.

    Nu vreau să fie o şcoală de profesori de sport. Vreau să fac şcoală de specialişti în sport. De acolo ieşi antrenor de gimnastică, nataţie, ce vrei…, dar cu acte în regulă. În mijloc fac o şcoală mai măruntă de recuperare medicală, iar cea mai mare parte va fi pentru business. Pe asta din urmă nu ştiu să o fac. Pentru ea am nevoie de cineva să mă ajute“, a explicat omul de afaceri.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • SURPRIZE majore înainte de cel mai aşteptat salon auto din România. Decizia fulger luată de Ţiriac

    Astfel, alături de Dacia, Renault, Nissan alături de Mercedes-Benz şi  smart, dar şi Peugeot, Citroën şi DS, lista mărcilor absente a fost completată cu Hyundai, Mitsubishi, Jaguar, Land Rover, Fiat, Alfa Romeo, Maserati şi Jeep. Pe de altă parte, jucătorii din piaţă spun că mărcile care au confirmat prezenţa, precum cele reprezentate de Porsche România sau Ford, dar şi Volvo sau Toyota, vor veni cu suficiente noutăţi pentru a compensa cumva numărul mai mic de mărci ce vor fi prezente la SIAB.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Veniturile Allianz-Ţiriac s-au plasat la 1,2 miliarde de lei în 2017, în linie cu anul anterior

    Deşi volumul veniturilor a ramas constant, Allianz-Ţiriac a crescut rezerva de daune brute cu peste 140 de milioane de lei faţă de 2016.

    În ceea ce priveşte plăţile realizate către clienţi sau terţii păgubiţi sub formă de daune plătite, maturităţi sau răscumpărări, valoarea totală ajunge la aproape 500 de milioane de lei, în creştere cu aproximativ 60 de milioane de lei faţă de cele achitate în 2016. Peste 9 milioane de lei au fost achitaţi în contul celor mai mari 5 daune.  „În 2017, am achitat clienţilor noştri daune ce reprezintă, ca valoare totală, echivalentul venitului mediu pe un an al tuturor locuitorilor unui oraş de dimensiunea oraşului Comarnic, cu circa 11 mii de locuitori. Rolul nostru este să îi degrevăm pe clienţi de o parte dintre grijile legate de finanţele necesare în anumite situaţii de urgenţă, fie de natură medicală, fie legate de locuinţă, maşină sau afacerea proprie”, spune Aurel Badea, director aria tehnică Allianz-Ţiriac.

    Profitul operaţional consolidat din activitatea de asigurări a crescut la finalul anului trecut, cu peste 40 de milioane lei, ajungând la mai mult de 130 de milioane de lei, ca urmare a procesului de eficientizare a costurilor care a impactat rata cheltuielilor la nivel de companie, scăzând-o până la circa 26%. Cu excepţia segmentului RCA, rata combinată înregistrată la finalul anului trecut se situează la o valoare de sub 100%, ceea ce demonstrează că avem un business sănătos, capabil să susţină toate angajamentele prezente şi viitoare.

    Allianz-Ţiriac Asigurări înregistra, la finalul anului 2017, o rată de solvabilitate de 129%, conform Solvency II. În ceea ce priveşte activitatea de asigurări generale, subscrierile au atins, la finalul anului trecut, o valoare totală de peste 1 miliard de lei, similar cu valoarea înregistrată la final de 2016.

    Asigurările facultative au fost cele care au susţinut dinamica pozitivă atât pe segmentul asigurărilor auto, cât şi pe segmentul asigurărilor non-auto. La nivelul segmentului auto, asigurările Casco au înregistrat creşteri ale subscrierilor de peste 12 milioane de lei faţă de valoarea înregistrată la finalul anului 2016, ajungând la peste 400 de milioane de lei.

    Asigurările RCA au înregistrat, la nivelul primelor brute subscrise, o dinamică negativă ca urmare a scăderii primei medii, în contextul schimbărilor legislative. În contrapartidă, în 2017, comparativ cu 2016, un număr mai mare de clienţi au ales să achiziţioneze asigurări RCA de la Allianz-Ţiriac.

    În ceea ce priveşte segmentul non-auto, dinamica pozitivă a fost susţinută de toate liniile de business, asigurările de proprietate şi cele de sănătate contribuind cu cele mai importante venituri în valori absolute.

    La nivelul segmentului asigurări de proprietate, subscrierile s-au situat la peste 200 de milioane de lei, cu peste 19 milioane de lei în plus faţă de anul 2016. În 2017, Allianz-Ţiriac a achitat daune pe acest segment de aproape 60 de milioane de lei (mai mult cu peste 66% faţă de 2016), ca urmare a fenomenelor meteo violente din vestul ţării, petrecute în a doua parte a anului.

    În linie cu dinamica pieţei, asigurările de sănătate îşi continuă ritmul pozitiv de creştere. Allianz-Ţiriac a înregistrat, în 2017, o creştere cu peste 20 de milioane de lei a volumului de afaceri, comparativ cu 2016, ajungând la subscrieri de peste 60 de milioane de lei. Anul trecut, compania a plătit clinicilor partenere/nepartenere şi asiguraţilor peste 29 de milioane de lei, în contul serviciilor prestate de acestea clienţilor beneficiari ai poliţelor de asigurări de sănătate de la Allianz-Ţiriac.

    Pe această linie de business se constată o creştere de 8pp a preferinţei clienţilor noştri de completare a acoperirii standard cu clauza de prevenţie, care presupune un set de investigaţii pentru evaluarea anuală a stării de sănătate.  „Rezultatele înregistrate la nivelul acoperirilor achiziţionate de către clienţi reprezintă o dovadă a faptului că oamenii sunt mai preocupaţi în prezent de o evaluare timpurie a stării de sănătate. În egală măsură, datele noastre arată o creştere semnificativă a preferinţei clienţilor în alegerea clauzei de monitorizare a bolilor cronice cu 39pp, pe fondul creşterii incidenţei bolilor cronice la nivel naţional şi internaţional”, spune Aurel Badea, Director Aria Tehnică Allianz-Ţiriac,

    În ceea ce priveşte activitatea de asigurări de viaţă, Allianz-Ţiriac a înregistrat o creştere a volumului de prime cu peste 26 milioane lei faţă de anul 2016, depăşind 140 de milioane de lei.

    „Ultimele rezultate financiare publicate la nivel de piaţă arată un trend pozitiv pe segmentul asigurărilor de viaţă. Acelaşi trend pozitiv se reflectă şi în portofoliul Allianz-Ţiriac la finalul anului 2017, dovedind astfel că oamenii încep să îşi prioritizeze, şi din punct de vedere financiar, cele mai importante bogăţii: viaţă şi sănătatea”, adaugă Aurel Badea, Director Aria Tehnică Allianz-Ţiriac “

    Asigurările unit linked şi cele tradiţionale au fost principalele linii de business care au susţinut rezultatele pozitive. În 2017, Allianz-Ţiriac a plătit clienţilor despăgubiri sau alte beneficii aferente asigurărilor de viaţă în valoare totală de aproape 21 de milioane de lei, cu aproximativ 1 milion de lei mai mult faţă de 2016.

    Compania a achitat în 2017 peste 900 de indemnizaţii de maturitate în contul asigurărilor de viaţă ajunse la final, mai mult decât dublu comparativ cu 2016.  „De peste 23 de ani, Allianz-Ţiriac rămâne un partener de încredere pentru clienţii săi. An de an, ne reafirmăm angajamentul faţă de aceştia prin optimizarea costurilor interne şi consolidarea capitalurilor proprii necesare plăţilor destinate clienţilor pentru diferite situaţii, luându-le astfel o povară de pe umeri.

    Ne bucură trendul pozitiv înregistrat la nivelul comportamentului clienţilor în ceea ce priveşte reprioritizarea lucrurilor care contează cu adevărat: viaţă, sănătate, locuinţă. În 2018, continuăm să investim în simplificarea modelului de business, în viteza de reacţie şi în echipa Allianz –Tiriac, pentru a oferi experienţe reuşite clienţilor şi partenerilor.

    Obiectivul principal rămâne acelaşi: dorim să fim prima opţiune în mintea şi în inima clienţilor şi a potenţialilor clienţi. Ne dorim ca aceştia să îşi aleagă partenerul asigurător în deplină cunoştinţă de cauză”, spune şi Virgil Şoncutean, CEO Allianz-Ţiriac.

     

     

  • Povestea românului care conduce IMPERIUL MILIARDARULUI Ion Ţiriac

    „Reputaţia este esenţială în business în general şi pentru manageri în special. Şi nu numai pentru top manageri. De ce? Pentru că şansele de a fi ascultat, înţeles, urmat scad în momentul în care există cea mai mică umbră reputaţională. De ce aş asculta un om care în alte situaţii similare nu a dovedit verticalitate? Sau unul care îmi cere să mă implic fără ca el să o facă? În fiecare zi, fiecare decizie, fiecare refuz, fiecare acceptare contribuie la creionarea profilului reputaţional al unui manager şi ii dă acestuia atuurile necesare pentru a livra performanţă împreună cu echipa sa.”

    La 39 de ani, Dragoş Dinu era CEO al A&D Pharma, fiind unul din pariurile câştigătoare ale Business Magazin din 2005, an în care apărea în prima ediţie a catalogului „100 tineri manageri de top“.

    Este de formaţie inginer mecanic, absolvent al Facultăţii de Maşini şi Utilaje, un domeniu pentru care spune că nu avea vreo înclinaţie specială, şi la absolvirea facultăţii, în 1991, s-a angajat în cadrul unei entităţi de stat, o experienţă care spune că l-a determinat să renunţe la domeniul pentru care se pregătise în facultate. A intrat în contact cu mediul privat şi a avut o revelaţie, descoperind un sistem diferit organizat.

    Anterior numirii sale la conducerea Ţiriac Holdings, Dinu a fost circa un an CEO al retailerului electro-IT Domo, cu afaceri de 132 de milioane de euro în 2013. În perioada 1994 – 2008 a lucrat în cadrul A&D Pharma, ultimii şase ani în poziţia de CEO; aproape întreaga sa carieră a fost construită în companii antreprenoriale.

     

  • Ţiriac aruncă BOMBA. La 78 de ani, miliardarul român face anunţul care îi lasă mască pe toţi

    La începutul lunii decembrie proiectul realizat de arhitecţii şi proiectanţii de la Outbox Studio şi Studio 10M a fost declarat câştigător în urma unui concurs de proiecte realizat de Ţiriac Imobiliare pentru pregătirea lansării proiectului „Ansamblu Rezidenţial Grant”. Conceptul câştigător va sta la baza documentaţiei pentru Proiectul Urbanistic Zonal (PUZ) ce va fi realizat în colaborate cu Studio 10M.
     
    Proiectul Grant al lui Ţiriac va fi construit pe terenul fostei întreprinderi de Fabricaţie şi Montaj Ascensoare IFMA, amplasat în apropierea podului Grant şi a zonei Orhideea, cel mai nou pol de birouri al Capitalei.
     
    Acesta va fi primul proiect „greenfield” în domeniul imobiliar lansat de Ion ţiriac în ultimii zece ani, după prima fază a Stejarii, clubul rezidenţial de lux din Băneasa şi Residenz, cartierul rezidenţial din Chitila.
     

  • Ion Ţiriac are în plan două proiecte imobiliare de răsunet. Ce vrea să facă

    Proiectul realizat de arhitecţii şi proiectanţii de la Outbox Studio şi Studio 10M a fost declarat câştigător în urma unui concurs de proiecte realizat de Ţiriac Imobiliare. Proiectul lui Ţiriac va fi construit pe terenul fostei Întreprinderi de Fabricaţie şi Montaj Ascensoare IFMA.

    Ansamblul va avea grădini suspendate şi un lac în centru. Mai mult, va fi construit şi un bloc turn, despre care se spune că va fi cel mai înalt din România, depăşind Sky Tower Bucureşti (137 metri). Noul proiect are drept autor biroul de arhitectură al lui Dorin Ştefan, D.S.B.A.

    Cititi mai multe pe www.prosport.ro