Tag: tichete de masa

  • Tichetele valorice generează consum, locuri de muncă şi venituri bugetare

    Sistemul tichetelor valorice are un potenţial important de creştere a productivităţii muncii, precum şi a stării de sănătate şi a nivelului de trai al angajaţilor şi al familiilor acestora. Tichetele valorice cresc venitul disponibil din muncă, stimulând consumul şi sprijinind economia locală, cu impact pozitiv asupra ofertei interne, a gradului de ocupare, a veniturilor bugetare şi a predictibilităţii mediului de afaceri. Ele contribuie totodată la reducerea economiei subterane şi evaziunii fiscale, precum şi a cheltuielilor de protecţie socială.

    Tichetele valorice, îndeosebi tichetele de masă, pentru care s-au făcut calcule specifice pentru anii 2014 şi 2016, au o eficienţă remarcabilă în generarea de consum, locuri de muncă şi venituri bugetare, ca urmare a efectului de rostogolire a impactului lor pe şase „valuri” succesive de impuls economic.

    Astfel, în 2016, sistemul tichetelor de masă a injectat în economie 5,7 miliarde de lei (volum de emitere), generând 104.440 locuri de muncă şi un consum total de 8,4 miliarde de lei, care include şi consumul generat de aceste locuri de muncă. De asemenea, încasările bugetare au fost de 2,3 miliarde de lei (TVA – 784,4 milioane de lei, contribuţii sociale – 396,4 milioane de lei, impozit pe salariu – 1 miliard de lei, impozit pe profit – 111,6 milioane lei), cu un sold pozitiv pentru bugetul public de 133 de milioane de lei. Studiul Academiei Române evidenţiază faptul că tichetele valorice, în special cele de masă, aduc la bugetul public venituri bugetare echivalente cu o rată de impozitare de circa 40%. Această eficienţă în asigurarea veniturilor bugetare, mai mare decât eficienţa tuturor impozitelor şi contribuţiilor sociale actuale, este posibilă datorită “ecoului” pe care, prin natura şi funcţionarea lor, tichetele de masă îl au în economia reală şi în cea nominală.

    Performanţa economică, fiscală şi socială a tichetelor de masă le conferă un avantaj net faţă de  indemnizaţiile de hrană, prevăzute a le înlocui, de la 1 decembrie 2018, în cazul personalului plătit din fonduri publice. Pentru anul 2019, studiul arată că bugetul public ar câştiga 1,4 miliarde de lei dacă toţi bugetarii ar primi tichete de masă (la valoarea actuală de 15 lei pe zi) în locul indemnizaţiilor de hrană (în valoare anuală de două salarii minime brute pe economie), în condiţiile prevederilor noului Cod Fiscal. Pentru acelaşi an 2019, restrângând comparaţia doar la bugetarii din domeniul sanitar, calculele arată că bugetul public câştigă 360 milioane de lei prin acordarea de tichete de masă, în valoare de 15 lei pe zi lucrată, comparativ cu acordarea de indemnizaţii de hrană, conform prevederilor noului Cod Fiscal.

    Este unul dintre motivele pentru care studiul recomandă amendarea Legii 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice astfel încât ordonatorii de credite să  poată acorda, în urma consultării cu sindicatele sau cu reprezentanţii salariaţilor, fie tichete de masă conform Legii 142/1998, fie indemnizaţii lunare de hrană reprezentând a 12-a parte din două salarii de bază minime brute pe ţară garantate în plată.

    „Cifrele de mai sus, evidenţiate de Academia Română, nu lasă loc de interpretare în privinţa impactului benefic al tichetelor valorice atât asupra forţei de muncă, cât şi asupra economiei. Lista beneficiilor este generoasă şi mă voi referi la doar câteva dintre ele. Cresc veniturile şi puterea de cumpărare, ceea ce generează un nivel de trai mai bun şi o economie sustenabilă, prin stimularea producţiei interne şi a consumului. Cresc veniturile bugetare, atât prin creşterea bazei de impozitare, cât şi prin reducerea evaziunii fiscale ca urmare a folosirii circuitelor legale de decontare a tichetelor valorice. Creşte nivelul de loializare a salariaţilor faţă de angajatori, precum şi nivelul de responsabilitate socială a angajatorilor faţă de salariaţi. Sănătatea şi calitatea vieţii angajaţilor sunt mai bune datorită disciplinării obiceiurilor de servire a mesei prin utilizarea tichetelor de masă. Avem, aşadar, creşteri în domenii multiple datorită tichetelor valorice, care se dovedesc a fi un sistem benefic pentru toţi – angajaţi, angajatori, comercianţi, stat. Credem că toate aceste „plusuri” ar trebui să se constituie într-o bază solidă de argumente în favoarea încurajării angajatorilor – din mediul privat şi de stat – să folosească pe scară largă tichetele valorice, aşa cum se întâmplă, de altfel, cu succes în alte state europene”, a spus Elena Pap, Preşedintele APET.

    Studiul de cercetare „Impactul economic, social şi financiar al sistemului tichetelor valorice (tichete de masă, tichete cadou, vouchere de vacanţă)” a fost derulat în lunile octombrie-noiembrie 2017, folosind tehnici de analiză calitativă şi cantitativă a datelor empirice disponibile pentru perioada 2009-2017.
     

  • Francezul care nu crede în viitorul lui Descartes

    În discursul în engleză cu puternic accent francez al lui Bertrand Dumazy, CEO-ul gobal al liderului mondial în soluţii de tranzacţii pentru companii, angajaţi şi comercianţi Edenred Group, se regăsesc deseori comparaţii între ţara sa de origine şi România, de care spune că îl leagă amintiri, dar şi evenimente istorice cu care se simte conectat. Călătoria sa aici este prima internaţională făcută în 2018, iar motivul principal ce l-a adus în ţară este aniversarea de 20 de ani a sistemului de tichete de masă; totodată, în acest an, compania aniversează 50 de ani de la înfiinţarea sistemului în Franţa.

    În primele nouă luni ale anului trecut, 51% din businessul grupului Edenred era generat de Europa şi 43% de America Latină. Cea mai mare piaţă a grupului este Brazilia, cu venituri care au ajuns în 2016 la 330 de milioane de euro, iar a doua cea mai importantă este Franţa, cu venituri operaţionale care au ajuns în acelaşi an la 195 de milioane de euro. Piaţa locală se află în primele 10 pentru compania cu origini franceze, cu venituri de 101, 6 milioane de lei în 2017. Dumazy nu oferă detalii referitoare la valoarea veniturilor totale înregistrate de Edenred, însă menţionează că ”2017 va fi un alt an istoric pentru companie, ştim că o să creştem cu mai mult de două cifre pe fiecare linie de business“.

    La nivel global, portofoliul Edenred este construit în jurul a trei linii de business: beneficii pentru angajaţi, soluţii pentru flote şi mobilitate, precum şi soluţii complementare, care includ plăţile corporate şi programele publice sociale. Listată la bursa Euronext Paris, volumul tranzacţiilor asigurate de companie s-a ridicat la aproape 20 de miliarde de euro în 2016, din care 70% au fost derulate prin card, dispozitive mobile sau online. Pe piaţa locală, Edenred este liderul pieţei tichetelor şi cardurilor preplătite pentru companii, emiţând astfel de soluţii pentru 1,5 milioane de angajaţi (tichete cadou, carduri cadou, soluţii de gestionare a cheltuielilor de afaceri etc.).

    Dumazy şi-a început cariera în 1994, trecând prin roluri şi industrii variate – de la domeniul financiar până la producţie de conectori sau vopsele. |n 2015 a preluat conducerea grupului Edenred; în acelaşi an a devenit preşedinte al consiliului director al emitentului de carduri de combustibil UTA.

    Executivul francez spune că este o plăcere să fie în România, unul dintre motive fiind amintirile legate de vizita la un prieten român, coleg la Harvard Business School, despre care spune că l-a molipsit cu pasiunea pentru această ţară: ”Am venit aici pentru prima dată în 1997, am stat o lună aici şi m-am îndrăgostit de această ţară, revenind ulterior de multe ori“. El menţionează câteva dintre lucrurile care observă că s-au schimbat în intervalul de timp care s-a scurt între prima sa vizită şi prezent: ”|n 1997 am observat că erau foarte mulţi câini pe stradă şi nu te simţeai în siguranţă, oraşul este acum mult mai curat decât în 1997; apoi, am observat că nivelul de modernizare a ţării este uimitor. Când am pornit spre Braşov în 1997, la 20 km după Bucureşti, pe drum, puteam să văd încă multe căruţe, cu cai, iar acum vezi maşini peste tot – şi apropos – avem aceleaşi maşini:  Dacia Duster care este produsă aici, este la fel de prezentă şi pe străzile din Franţa“.

    Despre noul Duster spune că oferă o calitate ridicată la un preţ scăzut: ”Cel puţin în Franţa costă 25.000 de euro şi este o maşină de top, are un succes uriaş“. Un alt lucru pe care îl observă şi care îl uimeşte, sunt noile construcţii din Bucureşti, un indicator al faptului că acesta ”creşte, evoluează“. Dumazy este impresionat şi de nivelul de educaţie al românilor: ”Foarte mulţi oameni vorbesc o engleză foarte bună şi sunt suficient de drăguţi să vorbească şi o franceză bună; întâlneşti aici mulţi oameni care sunt foarte tineri, foarte dinamici, optimişti, capabili să vorbească limbi străine.“ Născut în 1971, executivul menţionează şi evenimentele istorice care îl fac să se simtă conectat de România – spune că cel mai important eveniment istoric al vieţii sale a fost în 1989, căderea Zidului Berlinului, an pe care îl asociază şi cu căderea regimului comunist de aici. |şi aminteşte şi de reuşita gimnastei Nadiei Comăneci din 1976, când avea 5 ani.

    Dumazy observă că multe dintre caracteristicile businessului Edenred pe piaţa locală pot fi copiate în alte ţări, un exemplu în acest sens fiind gradul ridicat de digitalizare (plata tichetelor de masă cu cardul pe piaţa locală – n.red). ”Sunteţi mult mai avansaţi din acest punct de vedere prin comparaţie cu Franţa; piaţa din România este mult mai digitalizată decât cea franceză“, observă executivul care pune această diferenţă pe seama ”entuziasmului unei noi societăţi“. ”|n Franţa, fiindcă avem 50 de ani de istorie cu tichetele de masă în format fizic, acestea reprezintă ceva iconic, or să muţi oamenii de la ceva iconic la ceva nou, ia timp.“ Totodată, curba adopţiei noilor tehnologii în Franţa este la început foarte lentă, iar de la un anumit punct, aceasta devine foarte rapidă, potrivit explicaţiilor lui Dumazy. ”|ncepem încet în Franţa, dar, la scurt timp după ce decidem să scăpăm de trecut, ne mişcăm foarte repede. România, la fel ca alte ţări din jurul lumii, are un ritm de adopţie rapid.“ Spune că, în ţara sa de origine, chiar şi atunci când se lansează un nou telefon mobil pe piaţă rata adopţiei este foarte lentă. ”Imediat după ce francezii acceptă schimbarea, suntem cei mai rapizi din lume; dar începem atât de încet, încât nu terminăm niciodată pe locul I“, glumeşte el. ”Profilul vostru este mult mai echilibrat“, remarcă executivul. Pe piaţa locală, Edenred a fost primul emitent de tichete de masă electronice, lansând acest serviciu în octombrie 2015, iar până înianuarie 2018 compania a vândut în jur de 600.000 de carduri de masă, astfel că în jur de 60% din business este digital.

    Bertrand Dumazy spune că digitalizarea, până la un anumit nivel, aduce mai degrabă costuri suplimentare decât reduceri de costuri, în contextul unui model bazat pe hârtie, care se derulează de mai mulţi ani, care implică schimbarea maşinilor necesare printării pe hârtie, oamenii implicaţi în acest proces – ”pierzi volum şi este din ce în ce mai costisitor“. Investiţiile făcute în direcţia digitalizării sunt ridicate şi în contextul necesităţii securizării datelor. ”Cât timp nu avem volume, costul per unitate este foarte ridicat. Prin urmare, tranziţia este pentru noi foarte costisitoare.“ Fiind prezenţi în 42 de ţări, spune că urmăresc structura costurilor depinzând de nivelul de digitalizare. Spre exemplu, în ţări precum Brazilia şi Mexic sunt 100% digitalizaţi. Dumazy spune că digitalizarea implică şi costurile suplimentare care nu existau în trecut: spre exemplu, dacă angajaţii au o problemă cu folosirea cardului sau a telefonului, nu îşi vor suna angajatorul, ci pe emitentul tichetelor de masă: ”Baza de clienţi creşte foarte repede, trebuie să avem grijă în mod direct de ei. Aşadar, este un cost pe care nu l-am avut în trecut – modelul nostru face tranziţia de la B2B, la B2B2C.“ Spre exemplu, atunci când un client îşi pierde cardul, trebuie să i se emită altul, lucru care nu trebuia făcut în trecut. ”Prin urmare sunt multe costuri cu angajatorii/angajaţii care obişnuiam să fie făcute de angajator şi sunt făcute de noi astăzi.“ 

    Pe piaţa locală, tichetele de masă reprezintă cele mai populare beneficii extrasalariale în rândul angajaţilor din România, cu o rată de penetrare de 56%. Cum stau lucrurile în celelalte ţări în care grupul este prezent? ”Unul dintre lucrurile care îmi plac la jobul meu este că fiecare ţară este diferită, aşadar, în anumite ţări avem o rată de penetrare de 100%, în alte ţări, de 20% – în România, 56%, se poate şi mai bine de atât, dar este un procentaj bun.“

    Cultura unei ţări are de asemenea greutate într-un astfel de business şi Dumazy ofer exemplul Canadei, unde spune că nu au succes fiindcă nu reuşesc să spargă bariera culturală a lipsei obiceiului mesei de prânz în rândul angajaţilor. ”Majoritatea ţărilor înţeleg că să ai o pauză de prânz este esenţial pentru productivitate şi pentru sănătate. |n anumite ţări însă, această cultură nu există – Anglia, Canada etc.“ Pe de altă parte, în Franţa, unde există o cultură a pauzei de prânz, nivelul de penetrare este de doar 25%, unul dintre motive fiind obiceiul oamenilor să îşi pregătească masa acasă. ”Mulţi oameni vin cu mâncare de acasă – restaurantele sunt mult mai bune decât fast-food, totuşi ceea ce gătesc acasă este cel mai bun“. Oferă exemplul propriei soţii în acest sens: ”Soţia mea pregăteşte micul dejun în fiecare dimineaţă fiicei mele, care este studentă în primul an la facultatea de medicină; se trezeşte în fiecare dimineaţă la 6:30 şi pregăteşte mâncare proaspătă“. El spune că pe piaţa franceză, fără un tichet de masă, să mergi la restaurant pentru o masă caldă zilnic costă, în medie, 16% din venitul minim primit de salariaţii din Franţa. Datorită sistemului de tichete de masă, costul unui mese scade până la 8%. De aceea, când fac studii în restaurante în rândul oamenilor care iau prânzul, 60% dintre ei spun că fără bonul de masă nu vor fi capabili să aibă o masă caldă zilnic în restaurant, procent similar cu al rezultatelor studiilor din România, unde 67% dintre oameni spun că sunt afectaţi dramatic dacă tichetele de masă dispar, iar alţi 10% spun că vor fi foarte afectaţi.

    |n ceea ce priveşte suma alocată unui tichet de masă, după mai mulţi ani în care valoarea se plasa în jurul a 3 euro – iar în alte ţări, cu un tichet de masă puteau fi cumpăraţi 8 litri de lapte şi doar unul în România –, se declară mulţumiţi că în urmă cu doi ani, în decembrie, valoarea a urcat până la 15,09 lei.

    Chiar dacă pe piaţa locală sunt prezenţi cu tichetele de masă, parte a diviziei de beneficii a Edenred, compania are mai multe linii de business dezvoltate în lume: soluţia pentru flote de pildă, despre care Dumazy spune că a înregistrat o creştere mai mare decât divizia de beneficii. Pe piaţă locală compania a lansat anul trecut tichetele de călătorii şi cheltuieli pentru călătorii şi analizează şi alte posibile linii de business: ”Când defineşti o companie prin liniile de produse este foarte restrictiv; nu suntem o companie de tichete de masă. Oferim soluţii de plată prin reţele private formate din angajaţi, angajatori, comercianţi şi o reglementare care vine de la stat sau din mediul privat“.

    Tichetele de masă sunt doar un exemplu în acest sens; un alt exemplu oferit este al cardurilor de combustibil, unde angajatorii pot defini exact criteriile prin care oferă combustibil angajaţilor: pentru 5 zile şi nu pentru weekend, pentru un anumit gen de maşini etc. ”Jobul nostru este să filtrăm tranzacţiile – spre exemplu, în Germania, avem o companie uriaşă din tehnologia informaţiei, unde CEO-ul a restricţionat cheltuielile cu beneficiile acordate angajaţilor într-o zonă de 10 mile – era regiunea din care provenea el şi voia ca astfel să aducă ceva înapoi comunităţii din care face parte.“ |n situaţia aceasta este vorba de o filtrare geografică, dar compania poate genera şi o filtrare din punctul de vedere al reţelei etc. Dumazy spune că există o multitudine de astfel de soluţii dezvoltate sau în curs de dezvoltare pe care iau în calcul să le lanseze şi în România. ”Sunt multe lucruri la care lucrăm în diferite ţări – depinde de cererea între nevoile pieţei româneşti şi expertiza noastră în domeniul tranzacţiilor filtrate cu valoare adăugată.“ Grupul deţine şi un fond de investiţii, Edenred Capital Partners; în prezent nu există proiecte din România care să fie finanţate prin intermediul acestuia, dar nu exclude ca acest lucru să se întâmple în viitor. Acesta asigură bugetul de investiţii în inovaţie; dar investesc şi în diverse alte proiecte de afaceri aflate la început, iar dacă acestea au succes le cumpără. Francezul spune că până acum au făcut 10 astfel de investiţii.

    Vorbind la modul general despre viitor şi despre posibilitatea dispariţiei businessului cu beneficii pentru angajaţi, în ipoteza în care ei ar putea fi înlocuiţi de roboţi, Dumazy este convins că acest lucru nu se va întâmpla. ”Acest coşmar este o fantasmă negativă; robotizarea va lua locul câtorva dintre activităţile pe care le facem astăzi, dar va elibera spaţiu pentru activităţi care nu există astăzi şi vor fi mâine.“
    El este convins că emoţiile umane vor face diferenţa într-un viitor din ce în ce mai robotizat: ”Robotizarea şi inteligenţa artificială vor aduce o răzbunare a emoţiilor împotriva raţiunii. Ceea ce va face diferenţa în viitor vom fi noi, emoţiile, iar pentru mine, ca francez, mă face să tresar când spun asta, în contextul lui Descartes, care aborda cunoaşterea exclusiv prin raţiune. Sunt fericit, am trăit în 1989, când a fost sfârşitul Zidului care separa Europa şi ştiu că înainte să mor voi trăi răzbunarea emoţiilor: veţi cumpăra produse fiindcă veţi vrea o implicare emoţională legată de acestea“.

  • Superbet creşte salariile celor peste 2.500 de angajaţi

    Majoritatea angajaţilor sunt casieri sau operatori de agenţie. În noiembrie compania s-a angajat să suporte integral contribuţiile angajatorului în salariul brut al angajatului odată cu intrarea în vigoare a noilor modificări fiscale începând cu ianuarie anul viitor.

    Pe lângă beneficiile amintite, angajaţii Superbet se mai bucură de training gratuit, asigurare cazare/ masă, decontarea cheltuielilor de transport, bonusuri angajatul lunii, bonusuri de Paşte şi de Crăciun

    Superbet Holding România este cel mai mare plătitor de taxe şi impozite din industria de profil şi printre cei mai mari contribuabili la bugetul naţional cu cele peste 35 de milioane de euro plătite anul acesta şi 26 de milioane de euro anul trecut.

    Din această toamnă, compania este listată şi pe bursa AERO, în urma unei emisiuni de obligaţiuni în valoare de 9,6 milioane de lei vândute unor investitori români şi a căror scadenţă va fi în anul 2020.

     

  • Superbet creşte salariile celor peste 2.500 de angajaţi

    Majoritatea angajaţilor sunt casieri sau operatori de agenţie. În noiembrie compania s-a angajat să suporte integral contribuţiile angajatorului în salariul brut al angajatului odată cu intrarea în vigoare a noilor modificări fiscale începând cu ianuarie anul viitor.

    Pe lângă beneficiile amintite, angajaţii Superbet se mai bucură de training gratuit, asigurare cazare/ masă, decontarea cheltuielilor de transport, bonusuri angajatul lunii, bonusuri de Paşte şi de Crăciun

    Superbet Holding România este cel mai mare plătitor de taxe şi impozite din industria de profil şi printre cei mai mari contribuabili la bugetul naţional cu cele peste 35 de milioane de euro plătite anul acesta şi 26 de milioane de euro anul trecut.

    Din această toamnă, compania este listată şi pe bursa AERO, în urma unei emisiuni de obligaţiuni în valoare de 9,6 milioane de lei vândute unor investitori români şi a căror scadenţă va fi în anul 2020.

     

  • Ce se întâmplă cu tichetele de masă, beneficii extrasalariale preferate de angajatori şi angajaţi

    „Trei din patru angajaţi care primesc tichete de masă le consideră ca fiind esenţiale pentru ei. Companiile care îşi motivează salariaţii prin tichete valorice se declară în proporţie de 96% mulţumite şi foarte mulţumite de sistemul de tichete, pe care îl apreciază pentru că este uşor de implementat şi aduce beneficii importante. Patru din cinci angajatori care acordă tichete valorice consideră că tichetele de masă sunt esenţiale pentru bunul mers al afacerii”, potrivit studiului realizat de GfK România, la solicitarea Asociaţiei Profesionale a Emitenţilor de Tichete (APET).

    Conform sursei citate, la 20 de ani de la introducerea pe piaţa din România, tichetul de masă este considerat de către angajaţi drept un beneficiu valoros şi o componentă esenţială a pachetului salarial. Tichetul de masă înseamnă pentru salariaţi creşterea puterii de cumpărare (77% dintre respondenţi), sprijin pentru achiziţia de alimente (66% dintre respondenţi), motivare crescută la locul de muncă (63% dintre respondenţi) şi hrană de calitate mai bună (31%).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Peste 450 000 de salariaţi primesc lunar tichete de masă electronice Ticket Restaurant

    Edenred este liderul pieţei tichetelor şi cardurilor preplătite pentru companii şi emite în România tichete de masă pentru mai mult de 1 milion de salariaţi, din 35.000 de companii. Dintre aceştia, 450.000 de salariaţi îşi primesc azi tichetele de masă în format electronic, prin cardurile Ticket Restaurant.

    Tichetele de masă sunt unul dintre cele mai utilizate beneficii extra-salariale, fiind folosite de companii pentru a susţine masa de prânz a angajaţilor în zilele de lucru. În total în România, peste 2,5 milioane de angajaţi primesc tichete de masă de la angajatori. Tichetele de masă electronice au fost lansate la sfarsitul lunii octombrie 2015, cand reglementările legislative au permis emiterea lor şi pe suport electronic, pe lângă formatul clasic, de tichete pe hârtie, care funcţionează în continuare în paralel cu cardurile.

    „Au fost doi ani în care companiile cu care colaborăm au văzut concret ce beneficii le aduc tichetele de masă pe card, de la economie de timp şi până la flexibilitatea şi rapiditatea plăţilor efectuate cu cardul Ticket Restaurant. Astăzi, 45% dintre angajaţii companiilor cu care lucrăm, adică 450.000 de salariaţi din România, au optat deja pentru cardurile de masă Ticket Restaurant, ceea ce confirmă apetitul românilor pentru soluţii moderne şi adaptate stilului lor de viaţă.», spune Dana Sîntejudean, director general adjunct al Edenred România.

    „Pentru companii, cardurile de masă au simplificat masiv procedurile de administrare şi distribuire a tichetelor catre salariaţi, salvând ore întregi de lucru pentru specialiştii în HR, contabilitate sau finanţe. Pentru angajaţi, plata în magazine şi restaurante a devenit mult mai rapidă şi mai simplă, mai ales că aceştia au la dispoziţie aplicaţia mobilă gratuita, prin care îşi pot verifica în timp real soldul disponibil şi ultimele alimentări ale cardului. Iar pentru comercianţii parteneri, cardurile înseamnă încasări mai rapide, procesare simplificată, dar şi o economie de timp fantastică”, adaugă Dana Sîntejudean.

    Cardurile de masă Ticket Restaurant® de la Edenred pot fi utilizate pentru achitarea prânzului şi cumpărături alimentare peste tot în ţară, într-o reţea de comercianţi parteneri (hypermarketuri, supermarketuri, magazine alimentare, restaurante, pizzerii, cofetarii etc.), certificată de SGS anul trecut privind numărul de comercianţi care fac parte din reţea.

    Tichetele de masă, un beneficiu extra-salarial existent în peste 40 de ţări, inclusiv în aproape toate ţările membre ale Uniunii Europene, există în România din 1999 şi au scopul de a creşte puterea de cumpărare în rândul angajaţilor activi, cu efect benefic în sănătatea si productivitatea angajaţilor. Pe lângă beneficiile certe şi demonstrate asupra companiilor, angajaţilor şi comercianţilor, tichetele de masă au un impact pozitiv inclusiv pentru Stat, contribuind la diminuarea economiei subterane.

    Edenred emite tichete de masă electronice prin intermediul cardurilor Ticket Restaurant, atât în România, cât şi în ţări precum Franţa, Germania, Cehia, Belgia, Spania, Slovacia, Austria, Grecia, Turcia.

    În România, Edenred deserveşte peste 35.000 de companii-client şi 1 milion de utilizatori pentru tichete şi carduri de masă Ticket Restaurant, tichete cadou,  carduri cadou, tichete de creşă, vouchere de vacanta, tichete sociale, precum şi carduri preplătite pentru cheltuieli de afaceri.

    Listata la bursa Euronext Paris sub indexul CACNext20, Edenred activeaza in 42 de tari, avand aproape 8.000 de angajati. In 2016, volumul  tranzactiilor asigurate de Edenred s-a ridicat la aproape 20 miliarde euro, din care 70% au fost derulate prin card, dispozitive mobile sau online. 

     

  • 11.500 de comercianţi acceptă plata cu cardurile de masă Sodexo; 35% din totalul tichetelor de masă sunt emise în format electronic

    De la lansarea tichetelor de masă electronice Gusto Pass pe piaţa din România, Sodexo a distribuit aproximativ 240.000 de carduri pentru angajaţii companiilor partenere, din industrii precum: IT, telecomunicaţii, e-Commerce, Business Process Outsourcing (BPO) şi call center, automotive, bunuri de larg consum, transporturi. 

    „Introducerea şi răspândirea utilizării cardurilor de masă Gusto Pass continuă să aducă o serie de beneficii, atât pentru companiile care au migrat la acest format, ajutând la reducerea eforturilor logistice prin eliminarea distribuţiei personale a tichetelor, cât şi pentru anagajaţi, cărora le oferă o alternativă simplă şi în pas cu tendinţele de digitalizare la plata meselor la restaurante, pizzerii, firme de catering, cantine sau a alimentelor la comercianţi.

    În această direcţie de digitalizare a proceselor, inclusiv a plăţilor cu cardul, tichetele de masă electronice contribuie la educarea pieţei, atât a comercianţilor, care utilizează un POS la acceptarea plăţilor cu carduri de masă, cât şi a angajaţilor, care, în acest context, îşi schimbă comportamentul de a utiliza cu precădere cash”, declară Sven Marinus, CEO Sodexo Benefits & Rewards Services România. 

    Cardurile de masă nu permit retragerea de numerar de la ATM-uri, astfel că angajaţii care le utilizează sunt mai predispuşi să menţină comportamentul de a face plăţi cu cardul inclusiv pentru alte tipuri de carduri.  Toate cardurile de masă Sodexo Gusto Pass sunt emise sub licenţa MasterCard, încorporează tehnologia chip & pin şi sunt contactless. Plăţile contactless reprezintă 80% din totalul tranzacţiilor realizate cu cardurile de masă Sodexo Gusto Pass.

    „Continuăm extinderea reţelei de afiliaţi, atât pentru voucherele de masă electronice, cât şi pentru cele tipărite, menţinându-ne astfel poziţia de lider la nivel naţional şi dorim să oferim, pe lângă acoperire geografică extinsă, cele mai bune şi diversificate opţiuni pentru utilizarea tichetelor de masă Gusto Pass, în cele mai mari reţele de hipermarketuri şi supermarketuri, restaurante şi alte locuri de luat masa. Aceste lucruri reprezintă o prioritate pentru Sodexo încă din momentul în care am dezvoltat cardul Gusto Pass, sub umbrela Technology for Humans”, declară Adina Popa, Director de Marketing şi Dezvoltare la Sodexo Benefits & Rewards România.

    Cardurile de masă Sodexo Gusto Pass pot fi utilizate în toate marile reţele comerciale de retail şi în HORECA, în unităţi precum Ana Pan, City Grill, Hanu’ lui Manuc, Hanul Berarilor Interbelic, La Mama, Pizza Hut, Salad Box, Subway, Starbucks,  şi multe altele, dar şi în magazine de proximitate.

    Voucherele de masă în format electronic au reglementări fiscale identice tichetelor de masă pe hârtie. Astfel, cu tichetele de masă Gusto Pass de la Sodexo, indiferent de format, angajatorul beneficiază de 100% deductibilitate şi scutire de taxe.

    În prezent, valoarea nominală maximă a tichetului de masă este de 15,09 lei.

    La nivel internaţional, grupul Sodexo oferă 65%-70% din volumele sale de tichete pe carduri.

  • Sven Marinus este noul CEO al Sodexo România

    Din noua funcţie, Sven Marinus îşi asumă responsabilitatea administrării şi gestionării operaţiunilor curente, precum şi direcţia strategică şi comercială a companiei în România. El s-a alăturat echipei Sodexo Benefits & Rewards în Belgia, în anul 2013, ocupând funcţia de director de vânzări, preluând ulterior şi rolul de customer service.

    În ultimii patru ani petrecuţi în Belgia, el a avut un aport important la dezvoltarea echipei de vânzări şi la creşterea profitabilă a business-ului, într-o perioadă în care au fost digitalizate două produse importante pe piaţă.

    Înainte de a se alătura echipei Sodexo, Sven Marinus a lucrat pentru Alfacam Group, Accor Services şi Brussels Airlines.

    Cardurile de masă Sodexo Gusto Pass pot fi utilizate în marile reţele de retail, în HORECA, dar şi în magazinele de proximitate. Voucherele de masă în format electronic au reglementări fiscale identice tichetelor de masă pe hârtie. Astfel, cu tichetele de masă Gusto Pass, indiferent de format, angajatorul şi angajatul beneficiază de 100% deductibilitate şi scutire de taxe. În prezent, valoarea nominală maximă a tichetului de masă este de 15 lei.

    Compania Sodexo, al 19-lea angajator mondial, a fost înfiinţată de către Pierre Bellon în 1966 în Marsilia, Franţa. Grupul operează în 80 de ţări cu peste 425.000 de angajaţi.

  • ŞOC pe piaţa muncii: tichetele de masă vor dispărea!

    Articolul 18 din legea salarizării este cel care reglementează indemnizaţia de hrană. Acesta prevede ca ordonatorii de credite să acorde “indemnizaţii de hrană anuale la nivelul a două salarii de bază minime brute pe ţară garantate în plată, cu excepţia personalului din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională care, potrivit legii, beneficiază de drepturi de hrană, potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, republicată”, informează Mediafax.ro

    De asemenea, articolul 44 de lege prevedea abrogarea unor dispoziţii, una dintre ele fiind referitoare la acordarea tichetelor de masă salariaţilor din sistemul bugetar.

  • Legea salarizării: tichetele de masă vor dispărea

    Articolul 18 din legea salarizării este cel care reglementează indemnizaţia de hrană. Acesta prevede ca ordonatorii de credite să acorde “indemnizaţii de hrană anuale la nivelul a două salarii de bază minime brute pe ţară garantate în plată, cu excepţia personalului din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională care, potrivit legii, beneficiază de drepturi de hrană, potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, republicată”, informează Mediafax.ro

    De asemenea, articolul 44 de lege prevedea abrogarea unor dispoziţii, una dintre ele fiind referitoare la acordarea tichetelor de masă salariaţilor din sistemul bugetar.