„La Articolul 24, alineatul 1, se introduce două litere, a şi b, cu următorul cuprins: Voucherele de vacanţă sunt bilete de valoare care se acordă angajaţilor pentru acoperirea unor cheltuieli ocazionale de efectuarea concediului în regim de turism intern. (litera b) În cazul în care voucherele de vacanţă nu au fost utilizate, angajatorul se obligă să ofere contravaloarea în bani sau în tichete de masă”, se arată în proiectul depus de către deputatul ALDE Ştefan Băişanu.
Peste un milion de salariaţi din sectorul bugetar au beneficiat anul trecut de tichete de vacanţă în valoare de 1.450 de lei.
Potrivit legislaţiei în vigoare, se acordă o singură indemnizaţie de vacanţă pe an, sub formă de vouchere, în cuantum de 1.450 lei pentru un salariat, în limita sumelor prevăzute în bugetul de stat sau, după caz, în bugetele locale, alocate cu această destinaţie.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
„Motivul pentru care creştem aşa de repede se datorează soluţiilor care răspund nevoilor de pe piaţă, prin urmare continuăm să căutăm noi metode de inovare. Astăzi 80% din volumul global al tranzacţiilor este digital – prin carduri de plăţi, vânzări online şi telefoane mobile. Ceea ce căutăm este o metodă de a ne dezvolta”, spune Dave Ubachs, chief information officer în cadrul Edenred Group, explicând necesitatea deschiderii centrului de inovaţie digital de la Bucureşti. Edenred Group se axează pe furnizarea de soluţii de tranzacţii pentru companii, angajaţi şi comercianţi. Anul trecut, compania a intermediat la nivel global tranzacţii în valoare de 28 de miliarde de euro, în creştere cu 15% faţă de anul anterior. La nivel global, portofoliul Edenred este construit în jurul a trei linii de business: beneficii pentru angajaţi, soluţii pentru flote şi mobilitate, precum şi soluţii complementare, care includ plăţile corporate şi programele publice sociale.
Pe piaţa locală, Edenred este liderul pieţei tichetelor şi cardurilor preplătite pentru companii, emiţând astfel de soluţii pentru 1,5 milioane de angajaţi (tichete cadou, carduri cadou, soluţii de gestionare a cheltuielilor de afaceri etc.) şi are drept clienţi circa 40.000 de companii. Cu afaceri de 101,6 milioane de lei în România în 2017, Edenred este prezent pe piaţa locală din 1998. În prezent, peste 90% din tranzacţiile cu carduri şi tichete valorice sunt realizate cu cardul, compania având emise aproape 1 milion de carduri.
„Nu este prima mea interacţiune cu România, cunosc piaţa şi am revenit datorită talentului pe care îl putem găsi aici. Din experienţa mea, oamenii de aici au o educaţie de calitate, au şi calităţi de lideri şi cred că există o bună potrivire culturală cu noi”, descrie Ubachs motivele pentru care au decis deschiderea centrului la Bucureşti. Potrivit lui, în cadrul acestuia şi-au propus să instituie o cultură în care IT-ul nu este suport, ci businessul în sine. „Acesta va fi locul în care oamenii vor defini şi vor conduce viitoarele soluţii, aici vor fi liderii şi directorii din spatele soluţiilor. Vor fi echipe globale pentru soluţii folosite în întreaga lume, dar vor fi şi echipe care care vor crea soluţii pentru zone mai locale în funcţie de nevoile pieţei.”
CIO-ul Edenred subliniază că există mai multe tehnologii cu drept de proprietate a companiei, indiferent că vorbim despre tehnologii de plăţi prin intermediul telefoanelor mobile, codurilor QR sau cardurilor; colaborează şi cu parteneri precum Apple Pay, Google Pay şi Samsung Pay.
Una dintre direcţiile pe care se vor concentra se referă la plăţile prin intermediul telefonului mobil. „Avem deja 15 milioane de tranzacţii care se bazează pe telefoanele mobile şi aşteptăm ca această piaţă să se dubleze la fiecare doi ani. Utilizatorii văd acest lucru ca pe un mare diferenţiator faţă de ceilalţi jucători din piaţă.”
Printre proiectele care se vor realiza în cadrul Edenred Digital Center se va afla îmbunătăţirea aplicaţiei My Edenred pe care compania o deţine deja; aceasta va permite conectarea creditului disponibil cu alte platforme de livrări, cum ar fi Uber Eats, printr-o metodă denumită „app to app pay”. Au lansat în Franţa această metodă, care va ajunge şi în România.
În prezent, în cadrul centrului, lucrează circa 20 de angajaţi, dar şi-au propus să crească numărul lor până la 50 în 2019 şi 200 în 2020. Dave Ubachs spune şi că primele recrutări pe care le-au făcut au fost în domeniul dezvoltării aplicaţiilor pentru mobile. „Suntem o companie unde digitalul şi mobilul sunt foarte puternice. Vorbim despre abilitatea de a comunica cu lumea din exterior, cu alte platforme ale partenerilor”, spune el.
La nivel global, compania are 8.500 de angajaţi. „Este un grup internaţional tânăr, cu 49% din oameni cu vârsta sub 35 de ani.”
CONTEXT:
Circa 80% din volumul global de business al Edenred este digital.
DECIZIE:
Lansarea unui centru de inovaţie digitală EDC (Edenred Digital Center), care va avea un rol global.
CONSECINŢE:
Edenred Digital Center va fi un hub internaţional pentru grup, în cadrul căruia se vor dezvolta proiecte strategice în IT. În următorii doi ani, Edenred îşi propune să recruteze în România 200 de profesionişti IT, care vor dezvolta platforme globale şi soluţii pentru subsidiarele Edenred din întreaga lume.
„Motivul pentru care creştem aşa de repede se datorează soluţiilor care răspund nevoilor de pe piaţă, prin urmare continuăm să căutăm noi metode de inovare. Astăzi 80% din volumul global al tranzacţiilor este digital – prin carduri de plăţi, vânzări online şi telefoane mobile. Ceea ce căutăm este o metodă de a ne dezvolta”, spune Dave Ubachs, chief information officer în cadrul Edenred Group, explicând necesitatea deschiderii centrului de inovaţie digital de la Bucureşti. Edenred Group se axează pe furnizarea de soluţii de tranzacţii pentru companii, angajaţi şi comercianţi. Anul trecut, compania a intermediat la nivel global tranzacţii în valoare de 28 de miliarde de euro, în creştere cu 15% faţă de anul anterior. La nivel global, portofoliul Edenred este construit în jurul a trei linii de business: beneficii pentru angajaţi, soluţii pentru flote şi mobilitate, precum şi soluţii complementare, care includ plăţile corporate şi programele publice sociale.
Pe piaţa locală, Edenred este liderul pieţei tichetelor şi cardurilor preplătite pentru companii, emiţând astfel de soluţii pentru 1,5 milioane de angajaţi (tichete cadou, carduri cadou, soluţii de gestionare a cheltuielilor de afaceri etc.) şi are drept clienţi circa 40.000 de companii. Cu afaceri de 101,6 milioane de lei în România în 2017, Edenred este prezent pe piaţa locală din 1998. În prezent, peste 90% din tranzacţiile cu carduri şi tichete valorice sunt realizate cu cardul, compania având emise aproape 1 milion de carduri.
„Nu este prima mea interacţiune cu România, cunosc piaţa şi am revenit datorită talentului pe care îl putem găsi aici. Din experienţa mea, oamenii de aici au o educaţie de calitate, au şi calităţi de lideri şi cred că există o bună potrivire culturală cu noi”, descrie Ubachs motivele pentru care au decis deschiderea centrului la Bucureşti. Potrivit lui, în cadrul acestuia şi-au propus să instituie o cultură în care IT-ul nu este suport, ci businessul în sine. „Acesta va fi locul în care oamenii vor defini şi vor conduce viitoarele soluţii, aici vor fi liderii şi directorii din spatele soluţiilor. Vor fi echipe globale pentru soluţii folosite în întreaga lume, dar vor fi şi echipe care care vor crea soluţii pentru zone mai locale în funcţie de nevoile pieţei.”
CIO-ul Edenred subliniază că există mai multe tehnologii cu drept de proprietate a companiei, indiferent că vorbim despre tehnologii de plăţi prin intermediul telefoanelor mobile, codurilor QR sau cardurilor; colaborează şi cu parteneri precum Apple Pay, Google Pay şi Samsung Pay.
Una dintre direcţiile pe care se vor concentra se referă la plăţile prin intermediul telefonului mobil. „Avem deja 15 milioane de tranzacţii care se bazează pe telefoanele mobile şi aşteptăm ca această piaţă să se dubleze la fiecare doi ani. Utilizatorii văd acest lucru ca pe un mare diferenţiator faţă de ceilalţi jucători din piaţă.”
Printre proiectele care se vor realiza în cadrul Edenred Digital Center se va afla îmbunătăţirea aplicaţiei My Edenred pe care compania o deţine deja; aceasta va permite conectarea creditului disponibil cu alte platforme de livrări, cum ar fi Uber Eats, printr-o metodă denumită „app to app pay”. Au lansat în Franţa această metodă, care va ajunge şi în România.
În prezent, în cadrul centrului, lucrează circa 20 de angajaţi, dar şi-au propus să crească numărul lor până la 50 în 2019 şi 200 în 2020. Dave Ubachs spune şi că primele recrutări pe care le-au făcut au fost în domeniul dezvoltării aplicaţiilor pentru mobile. „Suntem o companie unde digitalul şi mobilul sunt foarte puternice. Vorbim despre abilitatea de a comunica cu lumea din exterior, cu alte platforme ale partenerilor”, spune el.
La nivel global, compania are 8.500 de angajaţi. „Este un grup internaţional tânăr, cu 49% din oameni cu vârsta sub 35 de ani.”
CONTEXT:
Circa 80% din volumul global de business al Edenred este digital.
DECIZIE:
Lansarea unui centru de inovaţie digitală EDC (Edenred Digital Center), care va avea un rol global.
CONSECINŢE:
Edenred Digital Center va fi un hub internaţional pentru grup, în cadrul căruia se vor dezvolta proiecte strategice în IT. În următorii doi ani, Edenred îşi propune să recruteze în România 200 de profesionişti IT, care vor dezvolta platforme globale şi soluţii pentru subsidiarele Edenred din întreaga lume.
Un paragraf interpretabil din proiectul de modificare a Codului fiscal care ar urma să intre în vigoare începând cu anul 2019 ar putea da peste cap sistemul de funcţionare al tichetelor de masă şi ar conduce inclusiv la modificări ce ţin de softurile caselor de marcat, avertizează consultanţii firmei de audit şi consultanţă fiscală EY.
„În prezent, tichetele de masă se încadrează din perspectiva TVA în categoria voucherelor cu scop multiplu. Adică nu se datorează TVA pe lanţul emitent tichet – angajator – angajat. TVA este colectată doar de magazin când tichetele sunt folosite pentru achiziţionarea produselor alimentare. În prezent, tichetele de masă pot fi văzute ca un mijloc de plată. Mecanismul de colectare a TVA funcţionează la fel ca la o achiziţie pentru care se plăteşte cash sau cu cardul. Începând cu 1 ianuarie 2019, prin prisma proiectului de modificare a Codului fiscal, se poate înţelege că orice transfer al tichetelor este asimilat cu livrarea/vânzarea, în sine, a bunurilor la care se referă tichetele de masă (adică livrarea unor produse alimentare). La momentul emiterii şi transferului tichetelor emitentul va colecta şi TVA (9%) de la angajator“, a explicat pentru ZF Adrian Teampău, partener asociat, Divizia Impozite indirecte în cadrul EY România. Într-un astfel de scenariu, de la 1 ianuarie 2019 sistemul ar putea funcţiona astfel în cazul unui tichet de masă cu o valoare de 15 lei: emitentul va emite factura de 13,76 Ă 1,24 TVA (9%) Ă15 lei către angajator, iar emitentul va vira TVA către bugetul de stat.
„Practic, colectarea TVA pentru presupusa vânzare de alimente se va muta pe prima verigă din lanţ. În prezent, magazinul este cel care plăteşte TVA către bugetul de stat când vinde alimente pe bază de tichet de masă. Reiterăm că acest aspect ar atrage grave distorsiuni pe tot lanţul şi nu am vedea necesară o asemenea interpretare a modificărilor la Codul fiscal“, a mai spus Adrian Teampău.
În prezent 2,5 milioane de angajaţi români (peste jumătate din totalul angajaţilor din economie) primesc astfel de tichete de masă, acestea fiind cele mai populare beneficii oferite salariaţilor. La un număr de 252 de zile lucrătoare, rezultă că piaţa tichetelor de masă este de peste 2 miliarde de euro pe an.
„Cel mai probabil că modificarea tratamentului de TVA aplicabil în cazul tichetelor de masă ar avea ca efect imediat o colectare mai rapidă a TVA la nivelul bugetului de stat (TVA ar fi colectată de la momentul transferului tichetelor de către emitenţii autorizaţi către angajatori şi nu la momentul la care acestea sunt folosite pentru achiziţionarea bunurilor, aşa cum este în prezent). Însă, aşa cum am atras atenţia, o asemenea interpretare a legii ar atrage probleme destul de grave în implementare (modificări software case de marcat, modificări sisteme contabile, noi metode de urmărire efectivă a utilizării tichetelor şi multe altele). Legiuitorul poate şi este recomandabil să păstreze tratamentul TVA actual în cazul tichetelor“, a adăugat Adrian Teampău. El spune că, pe baza proiectului de modificare a Codului fiscal, schimbarea tratamentului de TVA s-ar aplica doar la tichetele de masă, nefiind afectate şi celelalte tipuri de tichete.
Sodexo, Edenred şi Up România sunt cei mai mari jucători de pe piaţa emitenţilor de tichete valorice.
Asociaţia Profesională a Emitenţilor de Tichete din România (APET), care promovează interesele emitenţilor de tichete, nu crede că regimul de TVA aplicat sistemului de tichete trebuie să se modifice.
În prezent, se află în dezbatere publică un proiect de lege privind modificarea Codului fiscal ce vizează transpunerea în legislaţia naţională a unei directive europene referitoare la tratamentul privind TVA aplicabilă cupoanelor valorice.
„Nici textul directivei, nici cel al proiectului de lege nu fac o referire expresă la tichetele de masă sau la voucherele de vacanţă. Înţelegerea noastră este că majoritatea consultanţilor fiscali care au analizat textele în discuţie consideră că regimul TVA aplicat tichetelor de masă sau al voucherelor de vacanţă nu se va schimba, deoarece acestea nu îndeplinesc condiţiile pentru a fi încadrate în categoria cupoanelor valorice cu utilizare unică aşa cum sunt definite în proiectul de lege. Astfel, pentru ca un cupon să fie cu utilizare unică, trebuie să se cunoască TVA-ul aplicabil la momentul emiterii sale, or în cazul tichetelor de masă şi al voucherelor de vacanţă TVA datorată pentru acele bunuri sau servicii nu este cunoscută în momentul emiterii cuponului valoric, existând atât comercianţi plătitori de TVA, cât şi comercianţi neplătitori de TVA, ceea ce le exclude din aria cupoanelor valorice cu utilizare unică“, a spus Elena Pap, preşedinte al APET.
Sunt semne de întrebare şi la impozitarea tichetelor
O altă neclaritate din proiectul de modificare a codului fiscal este legată de posibilitatea eliminării impozitului pe venit de 10% aplicată acestui tip de beneficiu.
„Art. 9 din Legea privind acordarea biletelor de valoare pare a fi în prezent în contradicţie cu ceea ce prevede Codul Fiscal. Mai exact, se poate interpreta din articolul respectiv că nu se va mai aplica nici impozit asupra biletelor de valoare, începând cu 1 ianuarie 2019. Nu ştim însă dacă aceasta este intenţia legiuitorului. Pentru a se putea elimina impozitarea, în mod normal, ar trebui să se modifice şi Codul Fiscal, însă nu avem cunostinţe cu privire la un astfel de proiect“, a explicat Claudia Sofianu, Partener, Departamentul de asistenţă fiscală şi juridică în cadrul EY România.
În 2017, Sodexo a investit în startup-ul românesc Benefit Seven, cel mai mare furnizor de abonamente pentru petrecerea timpului liber şi sport dedicate angajaţilor. „Oamenii sunt interesaţi de oportunităţile de dezvoltare personală, iar participarea la evenimente culturale este unul dintre interesele tinerilor”, a declarat Sven Marinus, country CEO Sodexo benefits and rewards Romania.
În medie, salariaţii români primesc între unul şi două beneficii extra-salariale, iar cel mai des oferite sunt tichetele de masă şi tichetele cadou. Angajaţii preferă să primească voucherele în format digital, deoarece sunt mai uşor de utilizat şi au un control mai bun asupra cheltuielilor. Aplicaţia Sodexo Card a fost instalată deja de jumătate din clienţii Sodexo. Primul beneficiu care este oferit 100% în format digital este 7card, iar 50% din voucherele de masă sunt utilizate, de asemenea, în format digital.
Sodexo şi-a consolidat prezenţa în România şi a dezvoltat o reţea de peste 67.000 de parteneri afiliaţi, dintre care peste 10.000 sunt prezenţi şi în zona rurală. Astfel, utilizatorii au acces la produse şi servicii, indiferent de zona geografică în care se află şi sunt stimulate afacerile comercianţilor.
Tichetele de masă sunt unul dintre beneficiile care au ajuns să cântărească mult pentru angajaţi atunci când merg la un interviu de angajare şi, cu timpul, companiile mici vor fi împinse de piaţă să acorde astfel de beneficii dacă vor să recruteze angajaţi bine pregătiţi care au lucrat înainte în companii mari, este de părere Dana Sântejudean, directorul general al companiei care emite tichete valorice Edenred România şi Moldova.
„Tichetele de masă sunt acel element diferenţiator când mergi la un interviu de angajare, dacă firmele mici nu reuşesc să adopte acest produs, este foarte complicat să atragă oameni noi. În prezent în piaţa forţei de muncă este tot mai greu să găseşti oameni calificaţi, iar dacă vrei să atragi un angajat care a lucrat la o companie mare este obligatoriu să ai în pachet şi un astfel de beneficiu“, a spus Dana Sântejudean.
Executivul francez Bertrand Dumazy, CEO-ul companiei Edenred, liderul de pe piaţa locală de tichete de masă, spune că este o plăcere să viziteze România, unul dintre motive fiind amintirile legate de vizita la un prieten român, coleg la Harvard Business School, despre care spune că l-a molipsit cu pasiunea pentru această ţară: ”Am venit aici pentru prima dată în 1997, am stat o lună aici şi m-am îndrăgostit de această ţară, revenind ulterior de multe ori“. El menţionează câteva dintre lucrurile care observă că s-au schimbat în intervalul de timp care s-a scurt între prima sa vizită şi prezent: ”|n 1997 am observat că erau foarte mulţi câini pe stradă şi nu te simţeai în siguranţă, oraşul este acum mult mai curat decât în 1997; apoi, am observat că nivelul de modernizare a ţării este uimitor. Când am pornit spre Braşov în 1997, la 20 km după Bucureşti, pe drum, puteam să văd încă multe căruţe, cu cai, iar acum vezi maşini peste tot – şi apropos – avem aceleaşi maşini: Dacia Duster care este produsă aici, este la fel de prezentă şi pe străzile din Franţa“.
Despre noul Duster spune că oferă o calitate ridicată la un preţ scăzut: ”Cel puţin în Franţa costă 25.000 de euro şi este o maşină de top, are un succes uriaş“. Un alt lucru pe care îl observă şi care îl uimeşte, sunt noile construcţii din Bucureşti, un indicator al faptului că acesta ”creşte, evoluează“. Dumazy este impresionat şi de nivelul de educaţie al românilor: ”Foarte mulţi oameni vorbesc o engleză foarte bună şi sunt suficient de drăguţi să vorbească şi o franceză bună; întâlneşti aici mulţi oameni care sunt foarte tineri, foarte dinamici, optimişti, capabili să vorbească limbi străine.“ Născut în 1971, executivul menţionează şi evenimentele istorice care îl fac să se simtă conectat de România – spune că cel mai important eveniment istoric al vieţii sale a fost în 1989, căderea Zidului Berlinului, an pe care îl asociază şi cu căderea regimului comunist de aici. |şi aminteşte şi de reuşita gimnastei Nadiei Comăneci din 1976, când avea 5 ani.