BusinessMagazin

Tag: terminal

  • MOL România a deschis un nou depozit de produse petroliere la Giurgiu

    “România este inclusă în strategia de dezvoltare pe termen lung a Grupului MOL, iar deschiderea terminalului de produse petroliere de la Giurgiu reprezintă un pas important în acest sens. Alături de extinderea şi modernizarea reţelei de benzinării, optimizarea lanţului logistic este o direcţie importantă de creştere a eficienţei atât pe plan local, cât şi la nivelul Grupului MOL”, a declarat Kinga Daradics, Country Chairman MOL România.

    Terminalul de la Giurgiu este amplasat în Zona Liberă, pe un teren cu suprafaţa totală de aproape 15.000 de metri pătraţi, iar depozitul are acces direct la transportul fluvial. Prima fază a proiectului, inaugurată astăzi, prevede stocarea şi comercializarea de motorină.
    Terminalul este dotat cu un sistem computerizat de încărcare a autocisternelor şi cu tehnologie automatizată de aditivare. întrucât funcţionarea depozitului este automatizată, necesitatea implicării umane în procesele tehnologice legate de aprovizionarea cu produsele rafinăriilor Grupului MOL este minimă. în faza a doua, va fi finalizată construcţia tuturor rezervoarelor depozitului, care va avea  o capacitate totală utilă de 7.000 de metri cubi.

    “Această investiţie răspunde necesităţilor reţelei de distribuţie în creştere a MOL România, care înregistrează volume de vânzări mai mari de la an la an. De asemenea, clienţii şi partenerii noştri beneficiază de produsele de înaltă calitate furnizate de rafinăriile Grupului MOL”, a adăugat Kinga Daradics.

    Grupul MOL este o companie cu sediul central în Budapesta, Ungaria. Are operaţiuni în peste 40 de ţări şi aproximativ 31.000 de angajaţi în întreaga lume. Grupul controlează cinci rafinării şi două unităţi petrochimice, în Ungaria, Slovacia, Croaţia şi Italia. Compania deţine, de asemenea, o reţea de peste 1.700 de beninării în Europa Centrală şi de Sud-Est, în 11 ţări.

    Grupul operează o reţea de conducte de gaze naturale de înaltă presiune de peste 5.800 km în Ungaria. MOL activează şi în comercializarea şi distribuţia de gaze naturale la nivel regional. în România, MOL deţine 137 de bezinării şi înregistrează performanţe pozitive şi pe segmentele de vânzări destinate companiilor, prin intermediul cardurilor de carburanţi şi soluţiilor en gros. Compania a semnat acorduri de concesiune cu Agentia Naţională pentru Resurse Minerale pentru 3 perimetre din vestul României, dintre care unul a fost ratificat de către toate autorităţile competente.

  • “BadNews” pentru milioane de utilizatori de android

    BadNews(„Veşti proaste”) a afectat milioane de utilizatori de telefoane cu android prin intermediul unor aplicaţiilor din Google Play, potrivit datelo colectate prin intermediul Bitdefender Mobile Security. Începând cu iunie 2012, virusul a fost raportat în repetate rânduri în China, dar a apărut şi în ţări precum Rusia, Germania şi Myanmar.

    Versiunea iniţială a ceea ce a primit denumirea de Android.Trojan.InfoStealer.AK nu trimitea actualizări false precum versiunea descoperită recent, dar ar putea fi o primă încercare de a testa un sistem de livrare de viruşi capabil să treacă de procesele de scanare din Google Play.

     ’’BadNews este un exemplu care arată că reclamele agresive introduse în aplicaţii pot descărca ulterior viruşi, astfel că pe lângă informaţiile confidenţiale pe care le colectează despre utilizator, acestea pot aduce şi pierderi financiare serioase. Dezvoltatorii de aplicaţii ar trebui să fie mult mai atenţi la comportamentul reclamelor pe care le acceptă în aplicaţiile lor. Deşi acestea sunt la limita legitimităţii pentru că adună cantităţi mari de date despre utilizatori cu scopuri neclare, încărcarea lor cu viruşi are efecte de-a dreptul dureroase. De asemenea procesul de scanare a aplicaţiilor din Google Play ar trebui să fie mult mai complex’’, potrivit spuselor lui Cătălin Coşoi, Chief Security Strategist la Bitdefender.

     Trei noi aplicaţii s-au adăugat celorlalte 32 cunoscute ca purtătoare ale virusului: ru.yoya.anekdot, com.hellow.world si zh.studio. Toate cele 35 de aplicaţii au fost descărcate de milioane de ori din Google Play.

     

     

     

     

  • Braşovenii de la Allview lansează telefonul Simply S5

    “Existenţa unui segment de consumatori care apreciază telefoanele mobile clasice ne-a determinat să dezvoltăm un nou terminal, înglobând in el specificaţii peste medie”, a declarat Lucian Peticila, manager general Allview.

    Telefonul are un ecran cu diagonala de 2,8 inci şi rezoluţie de 240 x 320 pixeli, cameră foto de 2 megapixeli, conectivitate Bluetooth, acces la internet prin browserul preinstalat. |n plus, prin portul microUSB, telefonul se conectează la PC iar astfel, transferul de poze sau melodii se realizeaza într-un mod facil.

    Simply S5 poate fi achiziţionat din magazinele partenere la preţul de 199 de lei.

  • Google s-a îndrăgostit

    Desigur, aplicaţiile standard Android – fie de la Google, fie de la terţi – funcţionează în continuare, dar rămâne totuşi senzaţia că Facebook a „deturnat„ sistemul de operare dezvoltat de Google. Iar cum Google concurează cu Facebook în zona reţelelor de socializare, toată lumea se întreba cum va reacţiona Google ca să-şi apere interesele.

    În fine, am aflat şi poziţia Google prin vocea preşedintelui Eric Schmidt, prezent zilele trecute la conferinţa „Dive into Mobile„ organizată de AllThingsD. Spre surprinderea (şi dezamăgirea) participanţilor, Schmidt s-a declarat mai mult decât încântat de aplicaţia rivalilor: „I think it’s fantastic – I love it„. Apoi a lăudat virtuţile filozofiei open source, care încurajează creativitatea şi experimentul. Un jurnalist de la Business Insider nu s-a mulţumit cu această declaraţie de dragoste şi a insistat, întrebându-l pe Schimdt ce-i va împiedica pe cei de la Google să îndepărteze aplicaţia din magazinul online Google Play dacă aceasta se va dovedi prea populară. Unii spun că întrebarea l-a deranjat (s-au poate l-a plictisit), dar răspunsul a fost cel aşteptat: „Ar fi contrar angajamentului nostru public şi religiei noastre„.

    Pare foarte clar, dar nu e atât de simplu. E posibil ca Google să nu se teamă prea mult de o eventuală popularitate a Facebook Home. Pe Google Play, aplicaţia a primit un scor sub-mediocru (2,2 din maximul 5) şi circa jumătate dintre cei care au notat-o i-au dat scorul minim. Criticile principale sunt două: ucide bateria şi este extrem de intruzivă. Părerea generală este că va fi instalată doar de cei mai „hardcore„ utilizatori ai Facebook. Pe de altă parte, chiar dacă ar câştiga popularitate, Google nu iese neapărat în dezavantaj, pentru că unele servicii de la Google nu au rival sau măcar un echivalent la Facebook. Utilizatorii vor folosi cu siguranţă motorul de căutare (care este principala sursă de venituri pentru Google), hărţile şi sistemul de navigaţie, YouTube şi chiar aplicaţiile de birotică reunite de Google Drive.

    Chiar şiîn privinţa concurenţei reţelelor de socializare, situaţia ar putea fi mai relaxată decât îşi închipuie lumea, pentru că nici Facebook, nici Google Plus nu-şi racolează utilizatorii prin aplicaţiile de pe mobile.
    Există însă şi un motiv mai ascuns pentru care Google arată atât de multă bunăvoinţă pentru Facebook Home: câtă vreme este acceptat pe Google Play, Facebook nu are niciun interes să adopte o linie de dezvoltare proprie (un „fork„) şi va prefera să meargă pe linia oficială de Android. Cu toate acestea, Jason Perlow de la Zdnet este convins că excluderea aplicaţiei de pe Play Store este inevitabilă.

    Mai devreme sau mai târziu, Facebook va încerca să o monetizeze, iar aceasta implică introducerea în Home a unui sistem de plăţi care ocoleşte Google Play. Dar această practică încalcă termenii de utilizare ai magazinului virtual. Chiar şi o politică mai agresivă în privinţa publicităţii ar conduce la acelaşi deznodământ. Odată exclus, Facebook îşi va desprinde propria linie de dezvoltare, exact cum au procedat Amazon şi B&N cu tabletele Kindle şi respectiv Nook, adică va avea o variantă de Android incompatibilă cu aplicaţiile standard. Simplu spus, platforma Android va deveni şi mai fragmentată decât este deja.

    Dar nu este sigur că Facebook şi-ar dori aşa ceva, pentru că ar intra în conflict cu fabricanţii. În primul rând, Samsung îşi apără propria interfaţă, Touchwiz, cu care îşi individualizează produsele. LG vrea să îşi menţină poziţia privilegiată în raport cu Google (pe linia Nexus), aşa că nu va accepta aplicaţia Facebook. De Motorola nu mai vorbesc, aşa că singurul prieten ar rămâne HTC, dar acesta nu prea se simte bine.
    Între timp, Android a atins 1,5 milioane de activări pe zi, iar Eric Schmidt estimează că vor trece limita de un miliard înainte de sfârşitul anului. Nu e exclus ca în curând Android să fie mai popular decât Facebook.

  • Băsescu se află la Constanţa, unde filmează un interviu pentru CNN în terminalul portuar

     “Domnul preşedinte acordă astăzi un interviu lui Becky Anderson de la CNN, pentru emisiunea «The Gateway», care prezintă Portul din Constanţa în seria de emisiuni despre hub-uri de transport internaţionale”, a precizat Bogdan Oprea, purtătorul de cuvânt al şefului statului.

    Emisiuni anterioare au fost dedicate Portului din Dubai, reţelei feroviare din Japonia şi Aeroportului din Singapore.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sistem de vot electronic pentru congres, cu buletine scanate pe cod de bare. Proiectul PSD

     Ponta a declarat la începutul şedinţei BPN al PSD de luni că secretarul general al partidului va prezenta sistemul de vot electronic pregătit pentru Congresul PSD din 19-20 aprilie.

    “Emoţiile la noi o să ţină destul de puţin (cu numărarea voturilor – n.r.), adică atunci când votează ultimul delegat o să ştim rezultatele, şi lucrul ăsta, dincolo de alte elemente de desfăşurare a congresului, vreau să arate că PSD rămâne în continuare principalul factor de modernizare a politicii româneşti, şi la nivel de doctrină, şi la nivel de proceduri, şi la faptul că suntem partidul cel mai unit şi cel mai responsabil în ceea ce face”, a declarat Ponta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cel mai nou model Vertu este disponibil şi în România. Cu ce sumă poate fi achiziţionat

     Acesta poate fi cumpărat cu 7.900 de euro. Noul terminal are o carcasă de titan polişat şi un display multitouch de 3,7 inch cu rezoluţie 480×800 pixeli, protejat de un ecran de cristal de safir.

    De asemenea, Vertu TI este dotat cu o cameră foto de 8MP capabilă de filmare full HD şi cu o alta frontală de 1,3 MP, dedicată apelurilor video.

    Telefonul are două difuzoare stereo, iar partea audio este realizată în colaborare cu Bang&Olufsen.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Măsuri luate la Otopeni după cazul japonezei ucise: Anunţuri care interzic abordarea şi preluarea clienţilor de către taximetrişti

    “Se interzice orice practică de abordare şi preluare a clienţilor în perimetrul aeroportuar de către taximetrişti sau interpuşi”. “Începând cu data de 10.09.2009 se interzice accesul autoturismelor taxi în parcările publice. În caz contrar se va proceda la blocarea roţilor autoturismului şi la ridicarea acestuia. Deblocarea autoturismului se va face după plata tarifelor de blocare şi depozitare”, menţionează cele dou anunţuri din incinta aeroportului.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Un român care a văzut 88 de ţări: “Pe Otopeni zici că ai ajuns în Africa”

    “De când zbor, din 1995, este această problemă la Otopeni. Este clar vorba de nişte şpăgi, dar nu ştiu până la ce nivel. Aeroportul arată bine până în zona în care îţi ridici bagaje, dar cum ieşi din uşile culisante, mai ales noaptea, zici că ai ajuns în Africa. Dacă pari descumpănit, este clar că atragi atenţia taximetriştilor piraţi. Zona de aşteptare de la sosiri internaţionale este luminată de nişte neoane ca cele pe care le-am văzut în Cairo în 2000 sau Delhi în 2003. Între timp, aceste aeroporturi s-au modernizat, dar al nostru nu”, spune Cezar Răzvan Dumitru.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Cât câştigă pe lună directorii de la aeroportul Otopeni, responsabili pentru dezastrul de la taxiuri, la terminalul “Sosiri”

    Ovidiu Toşa, şeful securităţii aeroportuare şi structurii de securitate de la Compania Naţională de Aeroporturi Bucureşti, are un venit anual de 144.376 lei (12.031 lei pe lună), potrivit declaraţiei de avere de pe site-ul aeroportului şi calculelor ZF. Cristian Alexe, directorul de siguranţă aeronautică, are un venit anual de 114.156 de lei (9.513 lei pe lună), arată aceeaşi sursă. Augustin Duţulescu, directorul de analiză financiară al Companiei Naţionale de Aeroporturi Bucureşti, are un venit anual de 177.904 lei (14.825 lei pe lună), potrivit declaraţiei de avere. Gabriel Schuster, directorul tehnic, are un venit anual de 159.845 lei (13.320 lei pe lună), potrivit declaraţiei de avere.

    Mai multe pe zf.ro