BusinessMagazin

Tag: terminal

  • Primul terminal AUTO care încurajează transportul cu METROUL, pus în funcţiune. Taxa de parcare: 1 leu/oră

    „Scopul construcţiei primului Terminal Multimodal din Bucureşti a fost acela de a îmbunătăţi condiţiile de mediu prin reducerea poluării şi decongestionarea traficului din capitală. Astfel, autovehiculele ce intră în capitală vor putea utiliza parcarea, pasagerii având acces direct şi rapid la transportul public orăşenesc (subteran şi suprateran) şi interurban pentru destinatiile din afara capitalei. Taxa de parcare este de 1 leu pe oră”, se subliniază într-un comunicat de presă transmis luni de Metrorex.

    Construcţia Depoului şi Terminalului Multimodal Străuleşti a fost finanţată de la bugetul de stat, iar costul a fost de aproximativ 363 de milioane de lei cu TVA, inclusiv amenajările de suprafaţă.

    Terminalul multimodal are un regim de înălţime P+3 etaje, iar alcătuirea cuprinde un parcaj pentru 660 de autovehicule, sală de aşteptare pentru călătorii transportului public orăşenesc şi interurban, precum şi autogară cu 11 locuri de parcare. Acesta este dotat cu lifturi de acces în parcajul suprateran, precum şi cu acces direct către staţia de metrou Străuleşti, prin intermediul unei galerii subterane dotate cu trotuare mobile şi luminatoare ce oferă lumină naturală.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Incă un oras din România primeste undă verde pentru construcţia unui nou AEROPORT

    Consiliul Judeţean Braşov va investi 22 mil. euro în realizarea terminalului de pasageri al viitorului aeroport internaţional Braşov-Ghimbav, care va avea o suprafaţă totală de 11.000 mp şi va fi construit pe trei niveluri, anunţă CJ Braşov.

    Scheletul va fi din beton armat, iar pereţii din sticlă. Subsolul va fi destinat fluxului de bagaje şi unor spaţii administrative (transformatoare, rezerve de apă, depo­zite), la parter va fi zona de check-in (cu 10 birouri) şi spa­ţii comerciale, iar la etaj vor fi patru fluxuri de securitate, zona de control paşapoarte, zona de îmbarcare şi spaţii comerciale. Conform arhitectului Dorin Ştefan, pentru realizarea proiectului tehnic va fi nevoie de aproximativ trei luni, iar pentru realizarea lucrărilor propriu-zise, de un an şi jumătate. Costul unui metru pătrat de construcţie este estimat la 2.000 de euro, ceea ce face ca întreaga investiţie în terminal să ajungă la 22 mil. euro, potrivit calculelor ZF.

    „În prezent sunt transmise la avizare documentele prin care sunt stabilite fluxurile din terminal. După avizarea acestora, vom pregăti caietul de sarcini pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor. Estimăm că în această toamnă vom lansa licitaţia şi că vom semna contractul. În cursul iernii ar urma să se elaboreze proiectul, iar anul viitor să înceapă lucrările“, a declarat Adrian Veştea, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov.

    Platforma de parcare va avea o capacitate de trei aeronave, ceea ce înseamnă că prin terminal vor putea trece 1 milion de pasageri în fiecare an.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum arată noul business lounge din Paris în care călătorii din România se simt ca la hotel. GALERIE FOTO – VIDEO

    O serie de scaune, fotolii şi canapele, la capătul cărora se găseşte un open bar şi un bufet complet te întâmpină în prima parte a business lounge-ului aflat în terminalul L de pe aeroportul parizian Charles de Gaulle − acestea nu reprezintă nimic atipic pentru un business lounge dintr-un aeroport. În stânga însă, lângă intrare, se deschide un coridor către a doua parte a acestui lounge, inaugurată în urmă cu două săptămâni.
    Aici, amprenta designerului francez de interior şi produse Mathieu Lehanneur se face resimţită în proiect prin piesa de rezistenţă a lounge-ului – Le Balcon (n.red.: Balconul) – un spaţiu utilizat drept bar-restaurant.

    De la podeaua în mijlocul căreia tronează un motiv care imită „le bleu de ciel” (n.red.: albastrul cerului), ce se reflectă în tavanul auriu de tip oglindă, cei 34.000 de metri pătraţi ai noului segment de lounge cuprind baruri, locuri de joacă pentru copii, o bucătărie cu show live de gătit, cel mai mare spaţiu de wellness din lounge-urile francezilor, de 550 de metri pătraţi, şezlonguri de dormit, două saune şi un spaţiu pentru tratamente de îngrijire corporală.

    „Vedem că produsele şi serviciile sunt importante atât în aeroport, cât şi în zbor. Investim în călătoria clienţilor. (…) Ştim că produsul de la sol este cheia pentru satisfacţia clienţilor, iar pentru clienţii de business, esenţial este să ai un business lounge”, descrie Anne Rigail, vicepreşedinte executiv pe segmentul de servicii clienţi în cadrul companiei Air France, cea mai recentă investiţie a operatorului francez de zboruri. 

    Lounge-ul de 16 milioane de euro face parte dintr-un plan strategic al companiei, în cadrul căruia Air France îşi propune să investească 900 de milioane de euro pentru a îmbunătăţi experienţa de zbor a clienţilor. Proiectul recent inaugurat din terminalul L de pe aeroportul Charles de Gaulles, în zona 2E, se adresează călătorilor din spaţii non-Schengen, precum Rusia, România, Bulgaria, Croaţia şi din multe zone din Asia.

    „Întreaga investiţie, de 900 de milioane de euro, se încadrează într-un plan de cinci ani, în perioada 2018-2022. Modernizăm cabinele de pasageri, business lounge-urile şi conectivitatea”, descrie Rigail principalele linii de investiţii ale companiei în perioada următoare. Business lounge-ul din zona 2E nu este singurul în care investeşte Air France.

    Pe lângă cel pe care îl construieşte compania în zona 2F şi cele şase lounge-uri din Charles de Gaulle, francezii modernizează facilităţile din Lyon, Bordeaux, JFK, Washington, San Francisco şi Los Angeles. Potrivit reprezentantei Air France, peste 6 milioane de pasageri trec prin business lounge-urile companiei din toată lumea.

    Accesul în acestea se realizează prin intermediul unui bilet de călătorie business class ori prin intermediul statutului de Elite Frequent Flyer pentru clienţii care circulă la economy class sau economy premium class. De asemenea, în baza locurilor disponibile, accesul se poate face şi prin plata unei taxe de 35 de euro.

    Alături de investiţiile în lounge-uri, compania pariază şi pe digitalizare, care, la fel ca în toate celelalte industrii, are un rol disruptiv şi în businessul operatorilor aerieni. Un pas făcut de Air France în acest sens se leagă, de pildă, de introducerea conexiunii Wi-Fi în toate aeronavele companiei în următorii ani. Nevoia conectivităţii, în special a internetului în avion, este una specifică „clientului nou”, spune Anne Rigail.

    „Putem vedea că oamenii călătoresc mai mult, schimbă mai des liniile aeriene şi trebuie să fii cel mai bun pentru fiecare parte a călătoriei. La nivel de aşteptări noi, clienţii vor totul instant, ca atunci când comanzi ceva de pe internet. Aceştia vor fluiditate la check-in, la boarding, la poarta de securitate, peste tot vor o experienţă fluidizată. (…) Dezvoltăm şi traseul digital al clientului, ceea ce înseamnă că aceştia pot avea pe site sau pe aplicaţie toate informaţiile. Când vine vorba de lounge, aceştia pot vizualiza harta lounge-ului şi lista de servicii şi chiar pot face rezervări la activităţi precum experienţa tratamentelor cosmetice sau duşurile”, explică Rigail.

    În aşteptările clienţilor de astăzi, totul este digital, spune ea. „Dezvoltăm toate canalele de comunicare cu clienţii. Dacă vrei să îţi primeşti cartea de îmbarcare pe Facebook, pe Messenger, o ai acolo, dezvoltăm soluţii şi pe WhatsApp, WeChat şi toate canalele de social media, acolo unde sunt oamenii. Spre exemplu, chinezii nu stau pe aceleaşi platforme pe care stau francezii sau americanii. Dezvoltăm parteneriate şi cu servicii de tip asistent vocal, precum Alexa; serviciul a fost deja implementat în sistem. Dacă o întrebi pe Alexa informaţii despre zboruri, ea îţi va răspunde la întrebări. Încercăm să dezvoltăm această excursie digitală în paralel cu excursia fizică.”

    Aceste îmbunătăţiri nu se vor reflecta şi în preţul biletelor, spune reprezenta Air France. „În acest moment nu am operat nicio creştere în preţul biletelor pentru că vrem să îmbunătăţim experienţa clientului. Este doar o necesitate (investiţiile derulate − n.red.) într-un sens competitiv, pentru a rămâne atractivi pentru clienţi.”

    Potrivit platformei GlobeNewswire, grupul Air France-KLM, din care face parte operatorul Air France, a înregistrat în 2017 o cifră de afaceri de 25,7 miliarde de euro, în creştere cu 3,8% faţă de anul anterior, şi are peste 84.000 de angajaţi. Aeroportul Charles de Gaulle este al zecelea din lume ca mărime şi al doilea din Europa, după Heathrow din Londra, cu 70 de milioane de pasageri în 2017, în creştere faţă de 66 de milioane de pasageri în anul precedent. În total, aeroportul a gestionat peste 475.000 de zboruri anul trecut, potrivit datelor oficiale ale companiei.

    Operatorii tradiţionali de zboruri investesc de decenii în lounge-urile de la sol. În Zürich, de pildă, Swiss a inaugurat un spaţiu vast pentru pasagerii claselor business şi premium – cu secţiuni separate pentru fiecare dintre acestea, la fel ca în aer; lounge-ul elveţienilor este prevăzut cu o terasă ce oferă priveliştea Alpilor elveţieni. Turkish Airlines a investit în extinderea spaţiului lounge-ului CIP din Istanbul în 2014, iar în prezent acesta se întinde pe o suprafaţă de 6.000 de metri pătraţi şi are un concept ce se bazează pe autenticitatea culturală, incluzând în ofertă preparatele tradiţionale turceşti.

    Pe meniuri inedite au pariat şi alţi operatori aerieni: unul dintre lounge-urile Cathay Pacific din Hong Kong este dotat cu un bar de noodles; iar operatorul australian Qantas oferă pizza gourmet şi chiar şi un grătar în aer liber, potrivit Financial Review.
    De asemenea, şi operatori precum Qantas, Emirates, Etihad şi Thai Airways oferă clienţilor claselor premium masaje gratuite în lounge-urile lor.
    Lufthansa pune la dispoziţia pasagerilor de clasa I un terminal privat, în Frankfurt: după ce sosesc la aeroport, pasagerii au parte de un asistent personal, dormitoare şi băi private.

    Potrivit CNN, nu doar operatorii aerieni investesc în lounge-uri: jucători independenţi deschid accesul celor care nu ar putea avea altfel experienţa unui astfel de spaţiu de relaxare şi investesc în lounge-uri destinate călătorilor în scopuri de business care zboară în regim economy, dar au în continuare nevoie de linişte. Spre exemplu, Plaza Premium, companie fondată în urmă cu aproximativ două decenii de un vicepreşedinte de bancă pe nume Song Hoi-see, are peste 100 de locaţii în toată lumea; clienţii plătesc pentru a beneficia de serviciile acestora între 35 şi 50 de dolari. În ceea ce priveşte digitalizarea serviciilor de zbor, şi aceasta reprezintă o regulă din noul model de business al operatorilor aerieni: spre exemplu, grupul Lufthansa a anunţat investiţii de peste 500 de milioane de euro în digitalizare în intervalul 2017-2020, potrivit Reuters. Nici operatorii low-cost nu stau deoparte la capitolul investiţii în această direcţie:
    Ryanair, de pildă, a anunţat investiţii în diverse proiecte digitale, cum ar fi o aplicaţie de 3 milioane de euro pentru călători.  

  • Cum arată noul business lounge din Paris în care călătorii din România se simt ca la hotel. GALERIE FOTO

    O serie de scaune, fotolii şi canapele, la capătul cărora se găseşte un open bar şi un bufet complet te întâmpină în prima parte a business lounge-ului aflat în terminalul L de pe aeroportul parizian Charles de Gaulle − acestea nu reprezintă nimic atipic pentru un business lounge dintr-un aeroport. În stânga însă, lângă intrare, se deschide un coridor către a doua parte a acestui lounge, inaugurată în urmă cu două săptămâni.
    Aici, amprenta designerului francez de interior şi produse Mathieu Lehanneur se face resimţită în proiect prin piesa de rezistenţă a lounge-ului – Le Balcon (n.red.: Balconul) – un spaţiu utilizat drept bar-restaurant.

    De la podeaua în mijlocul căreia tronează un motiv care imită „le bleu de ciel” (n.red.: albastrul cerului), ce se reflectă în tavanul auriu de tip oglindă, cei 34.000 de metri pătraţi ai noului segment de lounge cuprind baruri, locuri de joacă pentru copii, o bucătărie cu show live de gătit, cel mai mare spaţiu de wellness din lounge-urile francezilor, de 550 de metri pătraţi, şezlonguri de dormit, două saune şi un spaţiu pentru tratamente de îngrijire corporală.

    „Vedem că produsele şi serviciile sunt importante atât în aeroport, cât şi în zbor. Investim în călătoria clienţilor. (…) Ştim că produsul de la sol este cheia pentru satisfacţia clienţilor, iar pentru clienţii de business, esenţial este să ai un business lounge”, descrie Anne Rigail, vicepreşedinte executiv pe segmentul de servicii clienţi în cadrul companiei Air France, cea mai recentă investiţie a operatorului francez de zboruri. 

    Lounge-ul de 16 milioane de euro face parte dintr-un plan strategic al companiei, în cadrul căruia Air France îşi propune să investească 900 de milioane de euro pentru a îmbunătăţi experienţa de zbor a clienţilor. Proiectul recent inaugurat din terminalul L de pe aeroportul Charles de Gaulles, în zona 2E, se adresează călătorilor din spaţii non-Schengen, precum Rusia, România, Bulgaria, Croaţia şi din multe zone din Asia.

    „Întreaga investiţie, de 900 de milioane de euro, se încadrează într-un plan de cinci ani, în perioada 2018-2022. Modernizăm cabinele de pasageri, business lounge-urile şi conectivitatea”, descrie Rigail principalele linii de investiţii ale companiei în perioada următoare. Business lounge-ul din zona 2E nu este singurul în care investeşte Air France.

    Pe lângă cel pe care îl construieşte compania în zona 2F şi cele şase lounge-uri din Charles de Gaulle, francezii modernizează facilităţile din Lyon, Bordeaux, JFK, Washington, San Francisco şi Los Angeles. Potrivit reprezentantei Air France, peste 6 milioane de pasageri trec prin business lounge-urile companiei din toată lumea.

    Accesul în acestea se realizează prin intermediul unui bilet de călătorie business class ori prin intermediul statutului de Elite Frequent Flyer pentru clienţii care circulă la economy class sau economy premium class. De asemenea, în baza locurilor disponibile, accesul se poate face şi prin plata unei taxe de 35 de euro.

    Alături de investiţiile în lounge-uri, compania pariază şi pe digitalizare, care, la fel ca în toate celelalte industrii, are un rol disruptiv şi în businessul operatorilor aerieni. Un pas făcut de Air France în acest sens se leagă, de pildă, de introducerea conexiunii Wi-Fi în toate aeronavele companiei în următorii ani. Nevoia conectivităţii, în special a internetului în avion, este una specifică „clientului nou”, spune Anne Rigail.

    „Putem vedea că oamenii călătoresc mai mult, schimbă mai des liniile aeriene şi trebuie să fii cel mai bun pentru fiecare parte a călătoriei. La nivel de aşteptări noi, clienţii vor totul instant, ca atunci când comanzi ceva de pe internet. Aceştia vor fluiditate la check-in, la boarding, la poarta de securitate, peste tot vor o experienţă fluidizată. (…) Dezvoltăm şi traseul digital al clientului, ceea ce înseamnă că aceştia pot avea pe site sau pe aplicaţie toate informaţiile. Când vine vorba de lounge, aceştia pot vizualiza harta lounge-ului şi lista de servicii şi chiar pot face rezervări la activităţi precum experienţa tratamentelor cosmetice sau duşurile”, explică Rigail.

    În aşteptările clienţilor de astăzi, totul este digital, spune ea. „Dezvoltăm toate canalele de comunicare cu clienţii. Dacă vrei să îţi primeşti cartea de îmbarcare pe Facebook, pe Messenger, o ai acolo, dezvoltăm soluţii şi pe WhatsApp, WeChat şi toate canalele de social media, acolo unde sunt oamenii. Spre exemplu, chinezii nu stau pe aceleaşi platforme pe care stau francezii sau americanii. Dezvoltăm parteneriate şi cu servicii de tip asistent vocal, precum Alexa; serviciul a fost deja implementat în sistem. Dacă o întrebi pe Alexa informaţii despre zboruri, ea îţi va răspunde la întrebări. Încercăm să dezvoltăm această excursie digitală în paralel cu excursia fizică.”

    Aceste îmbunătăţiri nu se vor reflecta şi în preţul biletelor, spune reprezenta Air France. „În acest moment nu am operat nicio creştere în preţul biletelor pentru că vrem să îmbunătăţim experienţa clientului. Este doar o necesitate (investiţiile derulate − n.red.) într-un sens competitiv, pentru a rămâne atractivi pentru clienţi.”

    Potrivit platformei GlobeNewswire, grupul Air France-KLM, din care face parte operatorul Air France, a înregistrat în 2017 o cifră de afaceri de 25,7 miliarde de euro, în creştere cu 3,8% faţă de anul anterior, şi are peste 84.000 de angajaţi. Aeroportul Charles de Gaulle este al zecelea din lume ca mărime şi al doilea din Europa, după Heathrow din Londra, cu 70 de milioane de pasageri în 2017, în creştere faţă de 66 de milioane de pasageri în anul precedent. În total, aeroportul a gestionat peste 475.000 de zboruri anul trecut, potrivit datelor oficiale ale companiei.

    Operatorii tradiţionali de zboruri investesc de decenii în lounge-urile de la sol. În Zürich, de pildă, Swiss a inaugurat un spaţiu vast pentru pasagerii claselor business şi premium – cu secţiuni separate pentru fiecare dintre acestea, la fel ca în aer; lounge-ul elveţienilor este prevăzut cu o terasă ce oferă priveliştea Alpilor elveţieni. Turkish Airlines a investit în extinderea spaţiului lounge-ului CIP din Istanbul în 2014, iar în prezent acesta se întinde pe o suprafaţă de 6.000 de metri pătraţi şi are un concept ce se bazează pe autenticitatea culturală, incluzând în ofertă preparatele tradiţionale turceşti.

    Pe meniuri inedite au pariat şi alţi operatori aerieni: unul dintre lounge-urile Cathay Pacific din Hong Kong este dotat cu un bar de noodles; iar operatorul australian Qantas oferă pizza gourmet şi chiar şi un grătar în aer liber, potrivit Financial Review.
    De asemenea, şi operatori precum Qantas, Emirates, Etihad şi Thai Airways oferă clienţilor claselor premium masaje gratuite în lounge-urile lor.
    Lufthansa pune la dispoziţia pasagerilor de clasa I un terminal privat, în Frankfurt: după ce sosesc la aeroport, pasagerii au parte de un asistent personal, dormitoare şi băi private.

    Potrivit CNN, nu doar operatorii aerieni investesc în lounge-uri: jucători independenţi deschid accesul celor care nu ar putea avea altfel experienţa unui astfel de spaţiu de relaxare şi investesc în lounge-uri destinate călătorilor în scopuri de business care zboară în regim economy, dar au în continuare nevoie de linişte. Spre exemplu, Plaza Premium, companie fondată în urmă cu aproximativ două decenii de un vicepreşedinte de bancă pe nume Song Hoi-see, are peste 100 de locaţii în toată lumea; clienţii plătesc pentru a beneficia de serviciile acestora între 35 şi 50 de dolari. În ceea ce priveşte digitalizarea serviciilor de zbor, şi aceasta reprezintă o regulă din noul model de business al operatorilor aerieni: spre exemplu, grupul Lufthansa a anunţat investiţii de peste 500 de milioane de euro în digitalizare în intervalul 2017-2020, potrivit Reuters. Nici operatorii low-cost nu stau deoparte la capitolul investiţii în această direcţie:
    Ryanair, de pildă, a anunţat investiţii în diverse proiecte digitale, cum ar fi o aplicaţie de 3 milioane de euro pentru călători.  

  • Ce a păţit o tânăra după ce şi-a minţit părinţii că are cancer, pentru a primi bani de la ei

    Hanna Dickenson, în vârstă de 24 de ani, a primit suma de 42.000 de dolari, după ce le-a spus părinţilor că are nevoie de tratament medical peste hotare.
     
    Părinţii ei au primit mare parte din bani din donaţii de la prietenii lor, iar tânăra i-a cheltuit o în concedii. Judecătorii au numit această înselătorie ”mizerabilă”, scrie BBC.
     
    În faţa instanţei, tânăra a pledat vinovată în faţa a 7 acuzaţii de obţinere de bunuri prin înşelăciune.
     
    ”Dorinţa oamenilor de a ajuta şi încrederea socială a fost încălcată. Aceşti oameni au muncit din greu şi au dat din buzunarele lor”, a spun un judecător.

  • Povestea extraordinară a omului pentru care ACASĂ înseamnă, de 10 ani, un aeroport

    Potrivit Daily Mail, un chinez în vârstă de 53 de ani trăieşte de aproape 10 ani acolo, printre terminale. Bărbatul s-a certat în 2008 cu soţia, a plecat de acasă şi de atunci s-a mutat în aeroportul din Beijing. El are o bucătărie, pături şi aproape orice îi este necesar. Agenţii de pază au încercat să îl evacueze de multe ori, dar nu au avut succes.

    Wei nu este prima persoană care şi-a făcut casă într-un terminal de aroport. Având aproape 10 ani de când s-a ,,mutat”, nu este nici măcar deţinătorul recordului pentru cea mai lungă perioadă trăită într-un aeroport. Refugiatul iranian Mehran Kirimi Nasseri a trăit 18 ani în Terminalul 1 al Aeroportului Charles de Gaulle din Paris. Acesta a fost forţat să rămână în aeroport după ce a fost trimis în Franţa de autorităţile britanice, dar nici guvernul de la Paris nu i-a permis şederea. În acest fel, a rămas blocat în aeroportul care i-a devenit casă din 1988 până în 2006.

    Povestea lui Nasseri a inspirat celebrul film american Terminalul, în care Tom Hanks trăieşte pe Aeroportul J.F. Kennedy din New York.

  • Povestea extraordinară a omului pentru care ACASĂ înseamnă, de 10 ani, un aeroport

    Potrivit Daily Mail, un chinez în vârstă de 53 de ani trăieşte de aproape 10 ani acolo, printre terminale. Bărbatul s-a certat în 2008 cu soţia, a plecat de acasă şi de atunci s-a mutat în aeroportul din Beijing. El are o bucătărie, pături şi aproape orice îi este necesar. Agenţii de pază au încercat să îl evacueze de multe ori, dar nu au avut succes.

    Wei nu este prima persoană care şi-a făcut casă într-un terminal de aroport. Având aproape 10 ani de când s-a ,,mutat”, nu este nici măcar deţinătorul recordului pentru cea mai lungă perioadă trăită într-un aeroport. Refugiatul iranian Mehran Kirimi Nasseri a trăit 18 ani în Terminalul 1 al Aeroportului Charles de Gaulle din Paris. Acesta a fost forţat să rămână în aeroport după ce a fost trimis în Franţa de autorităţile britanice, dar nici guvernul de la Paris nu i-a permis şederea. În acest fel, a rămas blocat în aeroportul care i-a devenit casă din 1988 până în 2006.

    Povestea lui Nasseri a inspirat celebrul film american Terminalul, în care Tom Hanks trăieşte pe Aeroportul J.F. Kennedy din New York.

  • Explozie majoră la un terminal de gaze naturale în apropiere de Viena: Cel puţin un mort şi 18 răniţi

    Poliţia austriacă a închis accesul în zona terminalului de la Baumgarten an der March, la est de Viena, unde a avut loc o explozie ,marţi dimineaţa, în jurul orei locale 8.45 (9.45, ora României). În urma exploziei a izbucnit şi un incendiu.

    Potrivit agenţiei Austria Press, o persoană a decedat, iar alte 18 au fost rănite. Există informaţii neconfirmate că numărul răniţilor s-ar ridica la aproximativ 60, în timp ce un oficial al Gas Connect Austria a confirmat rănirea a doar patru persoane.

    Autorităţile nu au stabilit până în acest moment cauza producerii exploziei.

    Citeşte continuarea pe www.mediafax.ro

  • Se anunţă cea mai mare investiţie de infrastructură din România: aproape un miliard de euro pentru extinderea Aeroportului Otopeni

    “Proiectul de extindere a Aeroportului Otopeni va avea două faze şi va necesita o investiţie de 818,5 milioane de euro. În 2022 vom începe lucrările, iar conform studiilor de fezabilitate, fiecare fază va dura trei ani” au spus reprezentanţii CNAB în cadrul unei eveniment organizat de Fondul Proprietatea. 

     Reprezentanţii CNAB au mai precizat faptul că investiţia de 818 mil. de euro nu include şi taxele de expropiere care vor fi necesare. De asemenea, ei au mai spus şi că sunt în căutare de investitori şi că vizează companiile şi băncile străine.

  • Aeroportul Oradea ia un credit de 6,7 milioane de lei pentru construirea unui nou terminal

    Consiliul Judeţean Bihor a aprobat, marţi, un proiect de hotărâre privind aprobarea garantării unei linii de finanţare în valoare de 6,7 milioane de lei pentru finanţarea obiectivului de investiţii “Construire, extindere şi modernizare terminale de pasageri la Aeroportul Oradea”.

    Hotărârea vine după ce, în urma unei decizii a Consiliului de Administraţie al Aeroportului Oradea de la începutul lunii august, s-a aprobat contractarea unei linii de credit pentru finanţarea investiţiilor la aeroport pe o perioadă de 15 ani.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro