BusinessMagazin

Tag: Terapia Cluj

  • Dragoş Damian, Terapia Cluj: Marcel Boloş, noua schemă de ajutor de stat este foarte bună pentru industria farmaceutică. Mai rămâne să convingem funcţionarii din Ministerul Sanătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate să nu mai urască medicamentele generice

    Pentru toti care inca nu sunt la curent cu noua schema a Ministerului Finantelor Publice privind stimularea investitiilor cu impact in economie sau pentru cei care injura Guvernul ca lasa pacientii fara medicamente mai sus este linkul noii scheme, poate decid unii sau altii sa construiasca o fabrica in Romania – asadar, in loc sa atace sau sa critice Guvernul prin campanii media foarte scumpe mai bine de aceeasi bani la care adauga ajutorul de stat din noua schema a lui Marcel Bolos se pun pe treaba si construiesc o fabrica de medicamente.

    Oricum, schema este un pas inainte fata de 807 si 959, prima data in istoria post-decembrista se garanteaza o directie strategica pentru industria farmaceutica printr-o intensitate mai mare a ajutorul de stat si prin punctarea seminificativa a activitatilor de tehnologizare si diversificare.

    Doua comentarii, cu specificitate.

    1. Era utila o valoare minima a investitiei mai mica de 50 de milioane Ron (fara TVA) – o valoare asa mare insemand de fapt o unitate noua de productie. Daca valoarea era mai mica atunci era posibila accesarea si pentru echipamente individuale – de exemplu, o masina de ambalare produse solide orale ultrarapida costa circa 15 milione Ron (fara TVA), nu va fi eligibila chiar daca veniturile rezultate s-ar incadra in restul prevederilor schemei. O linie de umplere produse injectabile costa sub 15 milioane Ron (fara TVA), din nou, aceeasi problema.

    2. Era utila o conditionare a investitiei, o intensitate mai mare data catre cei care vor investi in productia de medicamente strategice. Austria a dat bani tintit pentru antibiotice iar Franta pentru paracetamol. Astfel incat daca, sa spunem, vine un investitor pentru a fabrica sau doar impacheta imunoglobuline, chimioterapice, antidiabetice, injectabile de urgenta, etc., adica medicamente deficitare, intensitatea schemei de ajutor sa fie mai mare decat 40%. A mai dat Romania ajutor de stat pentru fabricarea unor produse pentru care deja exista capacitati de productie sau pentru unitati de impachetare produse orale care nu aduc valoare adaugata in sistemul sanitar. Conditionarea este un fel de “cine da banii de petrecere pune muzica”.

    Era utila si o schema de off-set intre investitiile industriale si taxa clawback, nici acum nu este tarziu pentru o astfel de abordare.

    Productia industriala din Romania si din Uniunea Europeana au picat in ultimii ani din cauza competitiei producatorilor asiatici si americani iar in urmatorii ani se va adauga complexitate din cauza perturbarilor lanturilor de aprovizionare. Toate tarile se vor bate pentru atragerea de investitii industriale in mancare, medicamente, energie si aparare, va conta cine muta foarte rapid.

    Noua schema, daca ar include cele doua observatii de mai sus ar fi aproape perfecta, dar chiar si asa sper ca cele mai importante companii locale si internationale sa aplice proiecte si banii sa se consume doar pentru fabricarea medicamentelor. Sigur, avem un deficit in formarea de specialisti in industria farmaceutica dar consortiile de invatamant dual vor intelege oportunitatea schemei tintite de ajutor si se vor pune pe treaba.

    Acum, cum spuneam in titlu, a mai ramas sa convingem Ministerul Sanatatii si Casa Nationala de Asigurari de Sanatate sa inceteze sa urasca medicamentele generice, adica exact cele care ar putea fi fabricate in Romania. Nu este o observatie tip cultul personalitatii, insa, si am mai spus-o si anul trecut, daca nu erau Nicolae Ciuca, Marcel Ciolacu si Alexandru Rafila nimeni nu aducea niciodata atentia asupra acestui sector economic si probabil schema despre care vorbim aici nu ar fi existat nici acum. Teama mea cea mai mare este ca dupa ce Alexandru Rafila va pleca din pozitia pe care o detine functionarii de la Ministerul Sanatatii si Casa Nationala de Asigurari de Sanatate vor incepe din nou sa-si bata joc de producatorii industriali de medicamente din Romania si de medicamentele generice la modul general, asa cum au facut-o cu maxima eficienta pana in urma cu doi ani.

  • România, în top trei cele mai mari creşteri ale cheltuielilor cu medicamentele per capita, plus 6% într-un deceniu

    ♦ România consumă pe medicamente circa 250 euro per capita, sub media Uniunii Europene ♦ În zece ani, cheltuielile cu medicamentele au crescut cu 6%, potrivit datelor OECD.

    Alături de alte produse al căror preţ s-a majorat, şi la medicamente piaţa a resimţit o creştere, astfel că în ultimii zece ani, cheltuielile per capita cu medicamentele destinate diferitelor afecţiuni au crescut cu peste 6%. Datele sunt cuprinse într-o analiză a OECD, care acoperă cheltuielile pe medicamente cu prescripţie şi fără reţetă.

    Acest ritm este printre cele mai accelerate dintr-un total de 33 de ţări, plasând România pe locul al treilea după procentul de evoluţie.

    „România are una dintre cele mai mari alocări financiare pentru decontarea medicamentelor ca procent din totalul cheltuielor în sănătate din UE, se poate interpreta fie ca un exemplu de politici publice nesustenabile, fie ca alocări insuficiente în sănătate în general, ceea ce face ca în aparenţă decontarea medicamentelor să consume mult din bugetul sănătăţii”, a explicat Dragoş Damian, CEO al producătorului de medicamente Terapia Cluj.

    Astfel, el a precizat că piaţa medicamentelor din România este încă la o bază joasă în comparaţie cu alte ţări din Uniunea Europeană, ceea ce duce la creştere spectaculoasă, la suprafaţă. Circa 255 euro per capita este cheltuiala medie pentru medicamente pe piaţa locală, mai adaugă executivul, sub media europeană.

    „Totusi, piaţa a crescut în valoare absolută de la 16 miliarde de lei în 2019 la 26 de miliarde de lei în 2023, o creştere foarte mare atribuibilă în totalitate introducerii de medicamente noi în protocoalele terapeutice”, a mai adăugat Dragoş Damian.

    La 1 august 2023, ministerul Sănătăţii a realizat o ajustare a preţurilor la medicamentele cu prescriptţie medicală, aşteptată de către piaţă, de producători, în special pentru medicamentele ieftine, sub 50 de lei. Acest lucru a dus la creşterea preţurilor la unele medicamente, cu scopul de a le păstra în continuare pe liniile de producţie.

    „Până ce ministerul Sănătăţii nu va reforma şi metodologia de evaluare a tehnologiilor medicale şi sistemul de decontare al medicamentelor scumpe, care trebuie sa fie în totalitate condiţionate de anumiti parametri, galopul de consum şi preferinţa de consum a medicamentelor scumpe va continua de o manieră nesustenabilă”, consideră Dragoş Damian.

    Valoarea medicamentelor eliberate către pacienţi în România în perioada octombrie 2022 – septembrie 2023 a fost de 28,7 miliarde lei cu 16% mai mult fată de perioada similară anterioară, potrivit datelor Cegedim. În volum, piaţa de medicamente a fost de 718,9 milioane cutii, în creştere cu 1,8% faţă de consumul din perioada octombrie 2021 – septembrie 2022.

     

     

    Creştere la cheltuieli

    Rata de creştere a cheltuielilor per capita cu medicamentele în ultimii 10 ani în Europa

    Ţara       Media de creştere pe 10 ani (%)

    Letonia            6,5

    Cipru               6,4

    România         6,3

    Lituania           5,6

    Estonia            5,2

    Luxemburg      5,1

    Germania        4,8

    Elveţia             4

    Austria            3,6

    Slovenia          3,4

    Sursă: universaldrugstore.com, pe baza datelor OECD

     

  • În plin sezon al infecţiilor respiratorii, în farmacii se găsesc cu greu sau chiar deloc antibioticele pentru copii

    ♦ Asociaţia Farmaciilor Independente Ethica: Situaţia este fără precedent. Autorităţile nu se implică pentru a rezolva această criză ♦ Statul să îşi facă stocuri pentru medicamentele de bază, autorităţile nu au nicio reacţie şi nici nu ştiu consumul real.

    În plin sezon al infecţiilor respiratorii acute, în farmacii cu greu se găsesc antibiotice pentru copii, iar unele suspensii au dispărut complet, potrivit Asociaţiei Farmaciilor Inde­pen­dente Ethica (AFIE). Statul ar trebui să ia măsuri rapide pentru a rezolva criza lipsei de medicamente.

    „Odată cu începerea şcolii şi întoarcerea copiilor în colectivităţi, suprapuse peste sezonul rece, infecţiile respiratorii acute sunt din ce în ce mai întâlnite şi realitatea cruntă este că nu avem cu ce să tratăm copiii care au nevoie de antibiotic. Vorbim de cazuri concrete de copii care se recuperează foarte greu sau necesită internare pentru că banalele antibiotice, în special siropuri sau suspensii orale de uz pediatric, nu se găsesc. Este o situaţie extrem de gravă, iar noi ca farmacişti ne vedem neputincioşi în a o rezolva“, a declarat farmacista Cristina Pavel, preşedinte al Asociaţiei Farmaciilor Independente Ethica (AFIE).

    ZF nu a primit niciun răspuns de la Ministerul Sănătăţii şi nici de la Agenţia Naţională a Medicamentului până la închiderea ediţiei print.

    Pe lista medicamentelor care nu  se găsesc sau  sunt în farmacii în cantităţi insuficiente (în special sub formă de sirop sau suspensie orală pentru copii) se află amoxicilină cu acid clavulanic, cefuroximă, cefaclor, cefalexină, claritro­micină, fenoximetilpenicilină, chiar şi ibuprofen sirop, potrivit AFIE.

    „Primim cantităţi foarte mici, dacă vin 10  reţete într-o zi pentru antibiotice de copii rămânem fără aceste cutii, sunt medicamente de import“, a spus pentru ZF o farmacistă dintr-un lanţ local.

    Criza de medicamente ţine de faptul că statul nu asigură stocuri la medicamentele de bază. Mai mult, tot mai multe medicamente ieftine dispar de pe piaţă.

    „Lipsa reacţiilor autorită­ţilor este de ani de zile. Statul nu îşi asumă să facă stocuri pentru medicamentele esen­ţiale şi nici nu ştie de fapt ce con­sum avem la aceste medica­mente, nici la copii şi nici la adulţi, deşi ar putea să aibă o situaţie de la Casa de Sănătate, care decontează aceste antibio­tice. Autorităţile nu au luat nicio măsură preventivă pentru a se pregăti pentru acest sezon, începe sezonul virozelor după doi ani de pandemie“, a spus pentru ZF Dragoş Damian, CEO al producă­torului  de medicamente Terapia Cluj.

    El mai spune că la nivel inter­naţional producătorii de medi­camente au redus can­tităţile produse în pande­mie, iar acum nu mai fac faţă solicitărilor. 

    „Copiii s-au dus în comunitate acum şi nevoia de medicamente a crescut, statul nu a luat nicio măsură preventivă, vedem furtuna perfectă. Vedem discontinuitatea unor medicamente în România şi pe fondul politicii preţului cel mai mic tot mai multe medicamente ieftine dispar de pe piaţă“, a mai spus Damian.

    Farmaciile fac constant eforturi pentru a se aproviziona corespunzător cu medicamentele necesare,  „prin eforturi înţelegem faptul că o foarte mare parte a timpului unui farmacist este ocupată cu procurarea de medicamente – fie discutând cu fiecare distribuitor în parte, fie direct cu producătorii, fie întrebând alţi colegi farmacişti, fie chiar prin sesizări către Agenţia Naţională a Medicamentului. Cu toate acestea, nu de puţine ori se întâmplă ca anumite produse să nu se găsească pentru o perioadă de timp mai lungă sau în anumite regiuni geografice“, potrivit oficialilor AFIE.

    Pacienţii sau aparţinătorii de foarte multe ori sunt nevoiţi să se întoarcă la medic pentru a li se schimba tratamentul din cauza lipsei produselor sau sunt nevoiţi să parcurgă zeci de kilometri în speranţa că vor găsi medicamentele necesare pe stocul vreunei farmacii. „Probabil, dacă situaţia nu se rezolvă, vom vedea mult mai multe cazuri agravate, mult mai mulţi copii la urgenţe sau internaţi în spital pentru afecţiuni care puteau fi tratate acasă. Autorităţile trebuie să fie informate şi trebuie să ia măsuri pentru minimizarea efectelor acestei crize şi pentru a readuce pe piaţa din România cantităţile necesare de antibiotice“, a mai declarat Cristina Pavel, preşedinte al Asociaţiei Farmaciilor Independente Ethica.

    Este nevoie de o  reformă reală dar şi de politici publice în domeniul medicamentelor pentru sănătatea publică şi individuală a fiecărui pacient, potrivit AFIE..

    „Asociaţia Farmaciilor Independente Ethica face un apel public prin care solicită autorităţilor, Ministerului Sănătăţii şi Agenţiei Naţionale a Medicamentului, să rezolve această situaţie gravă cu care părinţii copiilor se confruntă şi care poate să aibă efecte importante în sănătatea acestor copii pe termen lung“

    Mai mult, discontinuităţi ale altor medicamente, în special a celor ieftine, sunt din nou anunţate de către producătorii de medicamente, ceea ce pune o şi mai mare presiune asupra farmaciilor pentru a se aproviziona, au mai transmis oficialii AFIE.

    „Astăzi însă tragem un semnal public de alarmă deoarece situaţia din această toamnă este fără precedent în ţara noastră şi autorităţile nu se implică în rezolvarea acestei crize. În plin sezon rece, în România lipsesc antibioticele, în special cele pentru copii“

     Un alt produs care lipseşte în ultima perioadă, cu un impact semnificativ asupra persoanelor care suferă de afecţiuni din sfera neurologică sau psihiatrică, este carbamazepina. Chiar dacă în ultima lună, produsul a început să reapară în stocuri, din păcate cantităţile sunt insuficiente pentru nevoia pacienţilor, iar de multe ori farmaciile sunt condiţionate de achiziţionarea a altor produse pentru a putea procura carbamazepina, potrivit AFIE.

     

  • Dragoş Damian, Terapia Cluj: Garsoniera de 11 metri, G11, un uimitor efect secundar al dezindustrializarii

    Nu este deloc exclus ca celebra G11 din Cluj-Napoca care a facut inconjurul internetului sa fie de fapt o camera din caminele fabricilor sau din internatele liceelor industriale unde erau cazati angajatii nefamilisti, tinerii familisti sau respectiv copiii care veneau la oras sa munceasca sau sa invete, de la caz. Vorbim de constructii de dinainte de 1990.

    Si chiar daca G11 nu este parte dintr-un astfel de camin, sa ne amintim despre ce este vorba. Camerele de 10 metri erau in camine tip bloc construite de si aflate in proprietatea fabricilor si liceelor industriale. Primeai cazare acolo pe gratis, daca erai din afara orasului si munceai la fabrica, respectiv invatai la liceu. Imginati-va un spatiu cam de doua ori inaltimea unui om obisnuit, pe lungime si latime, in care dupa un hol mic adapostind un dulap si o chiuveta se intra intr-o incapare in care erau intre doua si patru paturi. Dusurile si vasele de toaleta erau la comun, pe hol, una sau doua incaperi pe etaj. Studentii care stau in caminele de dinainte de 1990 stiu foarte bine despre ce este vorba. Si ca sa ne facem o idee, au dimensiunile containerelor modulare care costa maximum 10 mii Euro, de vanzare pe toate online-urile.

    Dupa 1990, mai ales in perioada in care a inceput marea destructurare industrial de dupa 2000, fabricile incepusera sa se inchida iar caminele de nefamilisti, familisti sau liceeni sa isi piarda utilitatea. Astfel incat, acestea incepusera sa fie vandute unor intreprinzatori imobiliari, care le-au transformat in te miri ce – camine de studenti, case pentru seniori si desigur, blocuri de locuit, etc., inghesuind in spatiul mic chicineta, o cabina de dus si vasul de toaleta. Altii au fost mai darnici si au alipit doua camere transformandu-le intr-o garsoniera, sa-i spunem normala. Interesant este ca astfel de “incaperi” au putut fi intabulate si receptionate, iar acum, iata, se inchireaza sau se vand.

    Nu cred ca vreo alta tara – nu doar in Europa, ci in lume – a putut sa-si faca atata rau inchizand mii de fabrici si ajungand sa stea cu mana intinsa pentru orice, incepand cu utilitatile, mancarea, materialele sanitare, bunurile de larg consum si terminand cu, iata, apararea: daca incepe un razboi trebuia sa aducem din import absolut orice.

    Chiar daca in ultima instanta G11 nu este mai mult decat un subiect amuzant, faptul ca nu mai avem industrie de manufactura si oameni calificati pentru acest domeniu nu este deloc o gluma. G11 este un uimitor efect secundar al destructurarii industriale si un memento al unei tari cu o economie precara, care a pierdut industria dar este foarte tare in imobiliare. Sa ne mai gandim la asta.

  • Cererea pentru paracetamol a crescut şi cu 20% în primele opt luni din acest an

    Criza sanitară generată de COVID-19 se vede şi în creşterea cererii pentru paracetamol, un medicament inclus în protocolul terapeutic pentru cazurile uşoare. De exemplu, în cazul Zentiva, în primele opt luni din 2021 cererea pentru paracetamol a fost cu 20% mai mare chiar faţă de aceeaşi perioadă din 2020.

    „Creşterea în volume, pentru paracetamol, considerăm că se întâmplă în context pandemic – para­cetamolul ca medicament în protocolul de tratare a COVID-19, dar şi în răceli“, au transmis reprezentanţii Zentiva. Iar anul trecut, în plină pandemie, Zentiva a avut un ritm spectaculos de creştere privind volumul solicitărilor de paracetamol în perioada ianuarie-august 2020, de 117% creştere faţă de acelaşi interval din anul anterior. O creştere spectaculoasă a avut-o şi Antibiotice Iaşi, care a reintrodus în portofoliu paracetamolul din martie 2020, odată cu debutul pandemiei de COVID. În ceea ce priveşte cererea din fabrica Terapia Cluj, în aceeaşi perioadă de opt luni din 2021 vânzările au revenit la nivelul anului 2019.

  • Dragoş Damian, CEO al Terapia Cluj: „Criza medicală şi nici cea economică nu se vor sfârşi odată cu alegerile. Vaccinaţi-vă acum, măcar e gratis“

    Primele măsuri pe care trebuie să le ia vii­to­rul guvern sunt legate de continuarea fi­nanţării crizei medicale şi a celei economice – ambele vor continua în 2021, chiar şi cu o campanie de vaccinare în masă încununată de succes, spune Dragoş Damian, CEO al Terapia Cluj. „Ca măsuri imediate, nu cred că se poate face mai mult decât s-a făcut în 2020, eventual alocarea diferită de sume pentru a meţine la suprafaţă mai multe domenii economice identificate ca rămânând sustenabile pe termen lung şi aducând valoare adaugată.“

    Pe termen lung, afirmă Damian, avem aceleaşi probleme care trebuie adresate, în ce ordine şi prin ce modalităţi vor politicienii, dar chiar adresate: evaziunea fiscală, munca la negru, deficitul de forţă de muncă, aparatul public supradimensionat şi supraremunerat, furtul din sistemul sanitar, încetineala în atragerea de fonduri europene. La care se adaugă supraîndatorarea de anul acesta şi cea care urmează în 2021, cauzate de criza sani­tară şi de cea economică, precum şi de „po­me­­nile electorale“, care vor veni cu o sca­den­ţă teribilă. „Eu, personal, aş merge, pentru a re­duce îndatorarea, pe soluţionarea proble­mei deficitului balanţei comerciale, investiţii în domeniile de unde apare deficitul. Nu apare deficit de balanţă comercială pentru că nu avem infrastructură, ci pentru că clădim infrastructură folosind totul din import.“ „Apropo, pe subiectul de prima pagină din toată media, vaccinarea, cred că cititorii ZF realizează deja că vaccinarea devine indirect obligatorie, pentru că nu ne vom pu­tea angaja, călători şi, în general, angrenarea în cele mai mici activităţi care necesită socializare va fi condiţionată de dosarul de vaccinare. Aşa că dau cel mai neobişnuit şi practic îndemn la vaccinare: mai bine ne vaccinăm acum, măcar este gratis.“