BusinessMagazin

Tag: televizor

  • 2016: Anul regizat de Tarantino

    Lumea de azi e presărată cu conflicte, lupte între ideologii şi religii sau lideri care vor să modeleze societatea după chipul lor; tabloul prezentului prezintă o imagine sângeroasă, aşa cum sunt scenele regizate de Quentin Tarantino. Titlul pe care l-am dat nu se vrea a fi ironic; acest material, la fel ca majoritatea filmelor regizate de Tarantino, descrie în mai multe segmente transformările profunde prin care trece lumea în prezent şi impactul acestora asupra României.

    Pe Facebook a circulat o glumiţă, cum că 2016 arată ca un film de Tarantino. La o privire de ansamblu, la nivel global, expresia nu mai are niciun iz glumeţ. Alianţe se rup, altele se leagă între superputeri. Atentate, acţiuni teroriste, atacuri sunt subiecte zilnice ale jurnalelor de ştiri. Pretenţii teritoriale învrăjbesc ţări din Marea Chinei, radicalii şi extremiştii găsesc noi adepţi. Întregul glob pare un butoi cu pulbere în jurul căruia gravitează numeroase flăcări.

    Pulp Fiction (Despre Brexit şi mişcările antisistem)

    Mişcările antisistem sunt în creştere, iar liderii politici văzuţi ca „alternative“ beneficiază de tot mai mult suport – de la Donald Trump sau Bernie Sanders în Statele Unite până la Marine Le Pen şi al său Front Naţional în Franţa, Lega Nord în Italia sau Syriza în Grecia; ieşirea surprinzătoare a Marii Britanii din Uniunea Europeană se încadrează perfect în această categorie.

    Care sunt însă cauzele care au dus la aceste sentimente antisistem? Ei bine, cea mai importantă pare a fi inegalitatea.

    „Brexitul este de departe cel mai virulent răspuns la această senzaţie de inegalitate“, comenta recent Michael Hartnett de la Bank of America. Iar această senzaţie se datorează faptului că revenirea economică de după criza din 2008 a fost una care a favorizat anumite segmente ale populaţiei, adaugă el. Ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană reprezintă un eşec al politicii regionale şi ar putea reprezenta sfârşitul pentru Regatul Unit, remarcă şi Cristian Pîrvulescu, profesor universitar: „Contrar a ceea ce se spune, Uniunea Europeană şi-a dovedit viabilitatea. Pentru că se vede astăzi că singurul lucru care a ţinut în comun diferitele părţi ale Regatului Unit a fost Uniunea Europeană; nu ştim dacă Regatul Unit va mai exista în forma actuală, după acest referendum.“ Scoţia şi-ar putea declara independenţa, spune Pîrvulescu, un referendum în acest sens având, de această dată, sorţi de izbândă.

    Omul de rând ştie că nivelul său de trai a scăzut, costurile de zi cu zi au crescut, iar şansele unui job bun sunt tot mai mici. El aude că economia merge bine, dar vede o cu totul altă realitate – o diminuare a încrederii şi stagnare a economiei, crede şi Peter Schiff, analist al Euro Pacific Capital. Toate aceste frustrări alimentează practic sentimentele antisistem şi ajută partidele care marşează în această direcţie.

    „Brexitul are mai multe componente – dar câteva sunt fundamentale – legi venite de la Bruxelles pe care nu le înţeleg şi nu le acceptă şi mai ales o chestie nespusă, ideea de a fi conduşi de Franţa sau Germania – cum să accepte ei să fie conduşi de ţara pe care au învins-o în război sau de cea pe care au eliberat-o? Din nou istoria se repetă şi e vorba de cine pe cine“, spune Cătălin Olteanu, director general al firmei de logistică FM România. Chiar dacă nu înţelege neapărat contextul economic actual, omul de pe stradă înţelege că ceva nu este în regulă. Şi chiar dacă partidele antisistem nu câştigă neapărat alegerile, ele duc dezbaterea publică într-o anumită direcţie; în cele din urmă, acest lucru s-ar putea însă să fie benefic.

    Există, evident, mai mulţi factori care au dus la ridicarea acestor mişcări, majoritatea fiind rezultatul indirect al procesului de globalizare. Externalizarea locurilor de muncă, politicile privind refugiaţii şi chiar automatizarea anumitor procese (fapt ce duce la dispariţia unor locuri de muncă) sunt doar câteva exemple în acest sens. Unii analişti consideră însă că principala cauză ar fi politicile monetare adoptate de state, aşa cum este cazul Marii Britanii: „Votul din Anglia ilustrează perfect ineficacitatea politicilor implementate de principalele instituţii financiare ale lumii“, crede Peter Schiff. Relaxarea cantitativă adoptată de băncile centrale din Europa, Statele Unite sau Japonia a dus la creşterea inflaţiei, iar fenomenul în cauză i-a ajutat, aşa cum se întâmplă de obicei, pe acei câţiva care constituie aşa-numita pătură superioară a societăţii.

    Efectul a fost unul previzibil: în vreme ce bursele şi-au revenit iar acţiunile au crescut, oamenii de rând au suportat numeroase măsuri de austeritate; iar acest scurtcircuit a dat un nou suflu mişcărilor antisistem.

  • Ce planuri are chef-ul care a readus România în bucătărie cu televizorul

    Cătălin Scărlătescu întârzie. Cătălin Scărlătescu înjură. Lui Cătălin Scărlătescu nu-i place să-i spui „domnule Scărlătescu“. În rest, chiar nu îi pasă. Când toată lumea vorbeşte de gastronomie ca de artă, iar în unele cazuri nefericite platingul a devenit mai important decât conţinutul, chef-ul care a readus România în bucătărie cu televizorul spune cu toată forţa staturii sale că gătitul este ştiinţă. 16 grame de sare pe litrul de ciorbă şi ai rezultatul perfect. Restul sunt detalii.

    „La capătul unei tigăi, acolo am început să gătesc. Nu mai suport întrebarea asta“, îmi spune Cătălin Scărlătescu. Pe de o parte înţeleg, dar pe de altă parte eu aveam nevoie de background, adică de o bază pentru materialul pe care îl pregăteam. Exact ca la un fel de mâncare, îţi sunt necesare mai multe ingrediente. Îmi spune totuşi că una dintre influenţe a fost bunica sa, o femeie care le-a prins pe toate, şi război, şi foamete, astfel că a învăţat să facă din nimic minuni.

    „Este uşor să fii mare chef când ai toată piaţa la dispoziţie, dar ia descurcă-te cu o ceapă, cu un usturoi şi cu nişte leuştean. Da, eu mă descurc şi cu astea trei.“

    Întârziase un pic la interviul stabilit la Chefs Experience, restaurantul unde Cătălin Scărlătescu are propria reţetă de scoici, pentru că, la rândul său, avea un „material“ de scris

    Cititi mai multe pe www.da.zf.ro

  • Ce fac angajaţii din România după serviciu

    După o zi de muncă, 21% dintre angajaţii din România petrec cel puţin o oră  navigând pe internet, potrivit studiului despre calitatea vieţii la locul de muncă realizat de IRES la cererea companiei de produse şi servicii pentru motivarea şi fidelizarea angajaţilor Up România.

    63% dintre intervievaţi spun că fac mişcare, 48% că practică un hobby, iar 81%  că se uită la televizor, 40% dintre aceştia alocând însă mai puţin de o oră pentru această activitate.

    Cei mai mulţi dintre angajaţii care au fost chestionaţi (48%) alocă zilnic responsabilităţilor familiale între 1 şi 3 ore, iar peste un sfert alocă între 4 şi 6 ore, conform propriilor declaraţii.

    Angajaţii din România susţin că au mai degrabă un orar flexibil (47% vs. 42% care declară că au un orar inflexibil), iar bărbaţii (50%) şi angajaţii din mediul privat (49%) afirmă acest lucru într-o proporţie mai mare decât femeile (42%) şi angajaţii din sectorul public (43%).

    Cei mai mulţi dintre angajaţii participanţi la cercetare afirmă că dorm zilnic între 6 şi 7 ore (34%), un procent important de angajaţi dormind mai mult de 7 ore (32%), precum şi mai puţin de 6 ore (30%).

    Jumătate dintre persoanele chestionate estimează că menţin în echilibru fără probleme viaţa personală şi viaţa profesională la actualul loc de muncă, în timp ce 14% menţin acest echilibru cu dificultăţi, iar 8% abia reuşesc să le menţină.

     

     

     

  • Cum să prosperi într-un mediu perturbator

    Parcă am mai spus odată: din când în când nu poţi să nu fii de acord că în engleză anumiţi termeni sună mai bine, mai inteligibil decât în română; este cazului „Deep Work Rules for Focused Success in a Distracted World“, de Cal Newport, care apare în româneşte cu titlul „Concentrat. Cum să prosperi prin muncă profundă într-un mediu perturbator“.

    „Deep Work“ este ceva destul de greu de obţinut în ziua de azi, în care telefonul, smartwatch-ul, laptopul, computerul, televizorul, copiii, colegii, şeful, taximetristul, administratorul blocului sau vecinul cu bormaşină încep să dinguie/clicăie/vibreze/huruie/vorbească tocmai în momentul în care vă gândiţi la Cel Mai Important Lucru din Lume pentru slujba voastră.

    Unii s-au retras în turnuri de fildeş, la propriu sau la figurat, pentru a munci cu spor. Alţii, cum este Woody Allen, au refuzat binefacerile tehnologiei moderne: regizorul a folosit de-a lungul a 44 de ani şi 44 de filme doar o maşină de scris nemţească şi niciun alt gadget electronic; un laureat de premiu Nobel pentru fizică munceşte atât de izolat, încât nu a fost de găsit nici după anunţul decernării permiului; iar Bill Gates este un fan al gadgeturilor, dar de două ori pe an se retrage din lumea reală undeva pe malul unui lac, unde rămâne doar cu cărţile şi gândurile sale.

    Avem câte ceva de învăţat de la fiecare dintre aceştia, în vremuri în care ajungi să te comporţi, fie că vrei, fie că nu vrei, ca un suferind de ADHD, tocmai pentru că vrei să răspunzi telefonului, smartwatch-ului, laptopului, computerului, televizorului, copiilor, colegilor, şefului, taximetristului şi administratorului de bloc.

    Cal Newport, asistent universitar şi blogger, încearcă să vă convingă că, unu, mama reuşitei este concentrarea şi doi, încearcă să vă antreneze mintea şi să vă transforme obiceiurile pentru a atinge acest obiectiv. Desigur, asta până începe vecinul cu bormaşină.

  • Ce fac românii în timpul pauzelor publicitare

    Consumatorii români evită reclamele de la televizor, 80% dintre aceştia schimbând canalul în timpul pauzei publicitare, arată un studiu realizat de compania iSense Solutions.

    Principalul motiv pentru care românii nu sunt interesaţi de reclamele de la televizor este faptul că le consideră plictisitoare şi repetitive. În acelaşi timp, 2 din 10 români au instalate programe de Ad Block pentru publicitatea online.

    În timpul pauzei publicitare, 5 din 10 români mănâncă sau fumează, ceea ce arată o axare a consumatorului pe plăceri şi pe propria persoană. De asemenea, consumatorii sunt multiscreen în timpul reclamelor de la TV, 60% utilizând în mod obişnuit smartphone-ul şi 56% laptopul sau PC-ul. Sunt preferate activităţile de relaxare – aceştia accesează social media (66% de pe smartphone şi 70% de pe laptop/PC) sau se joacă diverse jocuri (46% pe smartphone, 47% pe laptop/PC).

    „Datele noastre confirmă că brandurilor le este din ce în ce mai dificil să ajungă la un consumator care nu mai are răbdare, care este multiscreen şi multitasking şi care nu mai este dispus să-şi piardă timpul sau să accepte mesaje cu care nu rezonează. Acest trend va reconfigura industria de marketing şi publicitate, întrucât brandurile vor fi nevoite să se concentreze pe conţinut relevant, adaptat nevoilor şi aşteptărilor publicului pe care îl targetează”, a declarat Traian Năstase, Managing Partner iSense Solutions.

    Totodată, 7 din 10 consumatori vorbesc cu alte persoane, pe parcursul reclamelor TV, iar principalele canale digitale prin care ei comunică sunt: email-ul (64% utilizat de pe smartphone, iar 76% de pe laptop/PC) şi messenger-ul (49% – smartphone, 49% –  laptop/PC), în timp ce 69% dintre  aceştia vorbesc la telefon şi 50% trimit sms-uri.

    Studiul mai arată că, în timpul pauzei publicitare de la televizor, consumatorii caută informaţii diverse pe smartphone (65%) sau pe laptop/PC (72%). Cele mai căutate informaţii online sunt cele referitoare la vreme (46%), reduceri/promoţii (36%), sănătate şi medicină (34%), sport (29%), bancuri/horoscop (27%), călătorii şi vacanţe (25%).

    Studiul a fost realizat online de către compania iSense Solutions, special pentru Digital Marketing Forum, pe un eşantion de 500  de respondenţi, membri ai Panelului ResearchRomania.ro. Datele sunt reprezentative pentru persoanele cu vârsta intre 18-65 ani, din mediul urban din România, iar culegerea datelor a fost realizată în luna februarie 2016. Rezultatele au un grad de eroare de +/-4,3%, la un nivel de încredere de 95%.

    Infografic:

     

  • Interviul informational: un puternic instrument de cariera pentru studenti

    Fiecare student ori absolvent viseaza la o cariera. Poate te numeri si tu printre acestia. Te gandesti deja la ce domeniu ti-ar aduce mai multa satisfactie profesionala si personala. Vorbesti cu persoane din domeniu, si asta este un lucru bun, insa majoritatea studentilor nu fac asta.

    Ai incredere in profesori, manuale sau notiuni despre profesii spicuite de la televizor sau filme. Totusi, ceea ce ar trebui sa iei in considerare pentru completarea cunostintelor este intervievarea informationala.

    Unul dintre lucrurile cele mai pozitive pe care studentii le primesc din cadrul interviurilor informationale cu oameni din domeniile care ii intereseaza, este de a vedea cum este o cariera de la cineva care chiar are o astfel de cariera.

    Intervievarea informationala este exact ceea ce pare ca este- intervievare conceputa pentru a obtine informatiile de care ai nevoie pentru a alege o cariera si pentru a afla daca ai ceea ce este necesar pentru a reusi. Este o conversatie bine focalizata cu persoane din domeniul carierei tale, care iti poate oferi informatii esentiale de care ai nevoie pentru a-ti lansa cariera visata.
    Pentru ca interviurile informationale sunt deosebit de eficiente pentru studenti, acestea le pot ilumina calea spre cariera in mai multe moduri:

    – In cadrul unui astfel de interviu poti afla despre realitatile pietii muncii si la ce sa te astepti. Dupa discutii vei putea avea o imagine mai buna despre incercarile si triumfurile implicate.
    – Poti descoperi oportunitatile care sunt disponibile intr-un anumit domeniu, inclusiv locuri de munca si cariere de care posibil sa nu fi stiut ca exista.
    – Cariera ta de vis poate prinde aripi dovedindu-se a fi tot ceea ce ai crezut ca ar putea fi
    – Pe de alta parte, cariera pe care ai dorit-o intotdeauna se poate dovedi a fi gresita sau nepotrivita pentru tine. Multi candidati la locuri de munca afla prin intermediul interviurilor informationale ca programul de lucru, salariile, conditiile sau oportunitatile de munca nu sunt asa cum si-au imaginat.
    – Daca nu esti sigur cu privire la ce cariera sa urmezi poti obtine informatiile de care ai nevoie pentru a alege. Sau ai putea restrange un camp larg pana la o anumita nisa.
    – Poti culege informatiile si strategiile de care ai nevoie pentru a intra in cariera aleasa. Acest instrument creativ inca extrem de simplu iti ofera informatii pe care la un interviu obisnuit nu le-ai fi putea afla.
    – Ai avea acces la informatii la care alti candidati entry-level nu au. Vei fi cu un pas inaintea altora.
    – In cadrul unui interviu informational poti crea legaturi puternice si memorabile cu intervievatorii care investesc in cariera ta si sunt dornici si nerabdatori sa auda despre progresul tau profesional.

    Atmosfera interviului informational este relativ relaxata, comparativ cu cea a unui interviu de angajare, astfel ca iti poti sustine cu incredere punctul de vedere.

    Ofertele de locuri de munca si internship-urile sunt adesea rezultatul interviurilor de informare, chiar daca obtinerea ofertelor nu este scopul lor initial.

    Interviurile informationale sunt o strategie „win-win”, astfel are de castigat si candidatul, care poate afla mai multe despre compania la care doreste sa lucreze si despre domeniul in care doreste o cariera dar si societattile care cauta date despre un anumit candidat.
     

  • S-a terminat cu reclamele la medicamente la radio şi la TV

    Publicitatea explicită la televizor şi la radio pentru medicamente va fi interzisă, fiind permisă în alte medii la medicamente eliberate fără prescripţie medicală, cu aprobarea Agenţiei Naţionale a Medicamentului, potrivit unui proiect de lege votat luni de Senat, în calitate de cameră decizională.

    Anul acesta, investiţiile în publicitatea pentru medicamente şi serviciile medicale sunt estimate la 36 mil. euro, potrivit Initiative database, citată de Media Factbook Romania 2015.

    Propunerea legislativă, adoptată în plen cu 100 de voturi “pentru” şi şapte voturi “împotrivă”, a primit raport comun de respingere de la Comisia pentru cultură şi Comisa pentru sănătate publică pentru că iniţiativa “impune restricţii excesive şi nejustificate care încalcă dispoziţiile constituţionale şi, pe de altă parte, contravine unor directive europene”.

    Proiectul de lege, iniţiat de senatorul UDMR Alexandru Vegh, stipulează că “pot face obiectul publicităţii destinate publicului larg, pe altă cale decât prin programe de televiziune/radiodifuziune, acele medicamente care prin compoziţia şi obiectivul lor sunt destinate şi concepute pentru a fi utilizate fără intervenţia unui medic în ceea ce priveşte diagnosticul, prescrierea sau urmărirea tratamentului, la nevoie cu recomandarea farmacistului.”

    De asemena, iniţiativa legislativă mai prevede interzicerea publicităţii pentru farmacii la televizor sau radio de natură a “induce ideea că farmacia respectivă reprezintă un model sau etalon pentru celelalte farmacii, precum şi publicitatea mascată la farmacii care reprezintă publicitate mascată la medicamente.”

    Potrivit proiectului de lege, sunt interzise inclusiv comunicările comerciale audiovizuale destinate produselor şi tratamentelor medicale.

    “Se interzice plasarea de ţigări ori alte produse din tutun sau de produse ale unor operatori economici al căror obiect principal de activitate îl constituie fabricarea ori vânzarea unor astfel de produse, precum şi plasarea de produse sau tratamente medicale”, se arată în proiectul de act normativ.

    Iniţiativa legislativă a fost adoptată tacit de Camera Deputaţilor şi are caracter organic. Senatul urmează să transmită legea spre promulgare preşedintelui Klaus Iohannis.
     

  • STUDIU: Un copil petrece aproape 23 de ore pe săptămână în faţa calculatorului sau televizorului

    “În România, un copil petrece circa 22,7 ore pe săptămână în faţa unui ecran (calculator sau televizor), în vreme ce în Olanda şi Belgia timpul petrecut este de circa 15 ore. Ţara noastră este surclasată doar de Bulgaria, cu 25 de ore. Timpul petrecut în faţa calculatorului este monitorizat egal la nivelul grupurilor socio-economice ţintă: 50 la sută dintre părinţi controlează timpul petrecut de copiii lor în faţa ecranului”, arată rezultatele studiului, realizat în cadrul proiectului EPHE, implementat în România de Fundaţia Prais.

    Iniţiatorii studiului au stabilit că este important controlul parental în ceea ce priveşte timpul petrecut de copil în faţa unui ecran, iar existenţa unui televizor în dormitorul copilului sau urmărirea programelor TV în timpul meselor în familie au fost identificate ca factori determinanţi.

    Potrivit studiului, situaţia economică şi educaţională a familiei poate fi asociată cu aproximativ 25 la sută din prevalenţa obezităţii la bărbaţi şi 50 la sută la femei.

    Populaţiile defavorizate nu au acces, în suficientă măsură, la metodele de prevenţie tradiţională, din cauza ratei reduse de participare sau a nivelului de înţelegere scăzut, astfel copiii născuţi într-o familie cu o situaţie socio-economică scăzută se află într-o poziţie dezavantajată în ceea ce priveşte prevalenţa obezităţii.

    “Mediul parental în care se naşte şi se dezvoltă un copil este esenţial. Inegalităţile în sănătate apar şi din cauza condiţiilor economice şi al nivelului de educaţie al familiilor. Modificarea percepţiilor şi a comportamentelor necesită mult timp. Studiul EPHE arată că, odată ce obiceiurile bune sunt încorporate în practica zilnică a familiei, acestea pot fi durabile – un semnal pozitiv pentru o abordare bazată pe familie şi pe comunitate în ceea ce priveşte prevenirea obezităţii din copilărie şi în rândul populaţiilor”, arată preşedintele Fundaţiei Prais, Silvia Bucur.

    Studiul a mai arătat că accesul constant la informare, educaţie şi activare de la vârste fragede în schimbarea obiceiurilor de stil de viaţă, precum şi crearea unui mediu favorabil pentru starea de sănătate generală a familiilor sunt benefice, iar prin intermediul unor acţiuni directe în mediul şcolar şi în comunitate, practicile parentale de acasă se pot îmbunătăţi.

    Sondajul EPHE este o analiză de explorare şi identificare a inegalităţilor de comportament şi a factorilor determinanţi ai acestora, la nivelul unor categorii socio-economice selectate, aplicând acelaşi chestionar în fiecare an pe acelaşi eşantion. În total, 1.266 de copii şi familiile lor din şapte ţări au fost chestionaţi, respectiv 631 de băieţi şi 635 de fete, cu o medie de vârstă de 7-9 ani.

    Sondajul a fost făcut în cadrul proiectului “EPODE pentru promovarea egalităţii în ceea ce priveşte starea de sănătate” (EPHE), implementat în România de Fundaţia Prais. Au fost monitorizate metodologiile şi rezultatele implementării proiectului educaţional extracurricular SETS pe un eşantion reprezentativ de 180 de familii din oraşul Otopeni. Simultan, aceeaşi cercetare s-a făcut în alte şase comunităţi similare din Belgia, Franţa, Olanda, Portugalia, Grecia şi Bulgaria, evaluându-se eficienţa intervenţiilor bazate pe comunitate, pentru a reduce decalajul legat de sănătate, respectiv prevenirea obezităţii infantile în rândul populaţiilor defavorizate.

  • Ţara care dă televizoare noi pe gratis. 10 milioane de oameni vor beneficia de pe urma programului

    Mexicul trebuie să treacă de la televiziunea analogică la cea digitală până pe 31 decembrie, astfel încât guvernul a decis să dea gratis peste 10 milioane de televizoare cu ecran plat, estimate la 145 de dolari bucata.

    Deşi mexicanii sunt evident entuziasmaţi de decizia autorităţilor locale, mai mulţi critici ai guvernului spun că aceasta ascunde fapte grave de corupţie. Aceştia se întreabă de ce guvernul preşedintelui Enrique Pena Nieto a ales să dea gratis televizoare de 24 de inci când ar fi putut să meargă pe soluţia aleasă de Statele Unite în 2009, respectiv oferirea unor decodoare de 40 de dolari bucata care permit recepţia transmisiei digitale pe televizoarele vechi. Costul total suportat de autorităţile mexicane este de peste 1,6 miliarde de dolari, scriu cei de la mcclatchydc.com.

    Răspunsul autorităţilor a venit prin Javier Lizarraga Galindo, un consultant angajat de guvern pentru acest proiect. “Un televizor vechi consumă între 320 şi 340 de waţi, iar decodorul adaugă încă 9 waţi”, a explicat Galindo. “Televizoarele pe care le oferim consumă doar 40 de waţi, iar acest lucru se va simţi atât în buzunarele beneficiarilor cât şi în impactul asupra mediului.”

    “Sunt fericită, ne doream de mult un televizor digital”, a spus Tonasa Lopez, o îngrijitoare din Mexico City. “Copiii pot să se uite acum la desene animate.”

    Şi alte state, precum Argentina, au desfăşurat un astfel de program, înă nu la o scală atât de mare precum Mexicul.

    Aproape 5 milioane de televizoare au fost deja livrate, beneficiarii fiind mexicani cu venituri mici sau cei care primesc diverse forme de ajutoare sociale. Cu toate acestea, autorităţile trebuie să dubleze numărul de televizoare livrate săptămânal (aproximativ 40.000) pentru a putea respecta termenul limită impus.

  • Tânărul care vă oferă posibilitatea de a vă construi propriul televizor. Sau laptop. Sau orice aparat electronic

    La începutul lunii iulie proiectul Visionbot, un robot creat de studenţii  Ionuţ Budişteanu şi Ane Mari Androniceanu, a obţinut CISCO Systems Technopreneurship Award, în cadrul concursului European Enterprise Challenge 2015. Ionuţ Budişteanu este, la doar 21 de ani, unul dintre cei mai apreciaţi tineri din lume, care a câştigat premii atât în Europa cât şi în Statele Unite, iar invenţiile sale au ajuns pe paginile celor mai importante reviste din lume. Acum vrea să ofere oamenilor posibilitatea să îşi construiască singuri, cu ajutorul Visionbot, propriile aparate electronice, de exemplu televizorul.

    Cel mai recent proiect al lui Ionuţ Budişteanu, VisionBot, este un robot de asamblare a produselor electronice. Ideea i-a venit în timp ce căuta o companie care să îi producă piese pentru maşina autonomă. „Anul trecut am încercat să colaborez cu trei fabrici din Shenzhen pentru a produce sistemul Lidar de la maşina fără şofer într-un volum de 200-300 de bucăţi. Pentru mine era o investiţie uriaşă, în jur de 40.000 de euro, dar am fost refuzat pentru motivul că este un volum nesemnificativ pentru ei”, povesteşte tânărul antreprenor. „Ulterior, noi am dorit achiziţionarea roboţilor de asamblare a produselor electronice, dar aceştia costă foarte mult, pot ajunge şi la costuri de peste 100.000 de dolari. Aşa că am căutat informaţii despre cum funcţionează şi ne-a venit ideea de a folosi tehnologia de la imprimantele 3D pentru a realiza roboţi de asamblare a plăcilor electronice. Există milioane de ingineri în electronică, inventatori, start-up-uri şi companii mici şi mijlocii care se lovesc de problema de a transforma un prototip electronic într-un produs. Noi încercăm să oferim o soluţie integrată de asamblare a dispozitivelor electronice acasă sau în propriul garaj.”

    ÎN 2013, IONUŢ BUDIŞTEANU A PARTICIPAT LA INTEL INTERNATIONAL SCIENCE AND ENGINEERING FAIR (ISEF) cu un proiect al unei maşini care se conduce singură. Deşi nu era ceva neapărat nou, audienţa a fost captivată de modul în care un tânăr de 19 ani a reuşit să dezvolte un concept similar cu cel lansat de Google, la un preţ mult mai mic. Maşina autonomă gândită de Budişteanu ar fi costat 4.000 de dolari; prototipul Google are un preţ de aproape 100.000 de dolari.  În loc să se folosească de sistemul Lidar (responsabil de detectarea obstacolelor din trafic), Ionuţ Budişteanu a folosit patru laptopuri şi o cameră pentru a analiza traficul şi a detecta obiectele din apropiere. Această metodă i-a convins pe membrii juriului să îi acorde marele premiu Gordon E. Moore şi un cec în valoare de 75.000 de dolari. A urmat recunoaşterea internaţională, Budişteanu fiind numit de către revista Time unul dintre cei mai influenţi adolescenţi din lume.

    PROIECTUL VISIONBOT A ÎNCEPUT ÎN AUGUST 2014, iar dezvoltarea prototipului a început în noiembrie. Investiţia de până acum a fost relativ mică, iar Budişteanu preferă să nu apeleze la finanţări. “Până acum am investit în jur de 1.500 de dolari pentru a realiza primul prototip. Acum lucrăm la a finaliza cel de‑al doilea prototip. De asemenea, luna aceasta o să achiziţionăm şi echipamentele necesare ce ne vor permite să producem roboţii VisionBot într-un volum mai mare. Investiţia nu o să fie mare, până în 5.000 de dolari. Am primit şi oferte de investiţii, dar am încercat să stăm independenţi şi cât mai departe de investitori. Cel mai important lucru este că la fiecare 2-3 zile primim câte un e-mail de la cineva care doreşte să îl cumpere. Succesul de până acum ne-a forţat şi ne-a dat încrederea să mergem mai departe.”

    Primele prezentări publice au adus şi primele premii: VisionBot a câştigat premiul pentru impact social în cadrul Impact Hub Bucureşti, premiul Junior Achievement şi un cec de 10.000 de euro din partea Hyundai, pentru ca ulterior să obţină CISCO Systems Technopreneurship Award. Compania BIT Technologies, fondată de Budişteanu, a primit invitaţii în cadrul unor evenimente din San Francisco şi Silicon Valley. „Dacă imprimantele 3D au început o revoluţie în prototipare, credem că VisionBot poate crea o revoluţie în domeniul automatizării şi producţiei electronice industriale.  Potenţialul este foarte mare. Există câteva milioane, chiar şi zeci de milioane de potenţiali cumpărători. Orice produs electronic cu care interacţionăm, telefon mobil, laptop, calculator, aparatură electronică dintr-o maşină, televizorul, sunt produse în fabrici uriaşe. Aceste fabrici au costat zeci, sute de milioane de dolari. Noi încercăm să oferim posibilitatea oricui să îşi asambleze acasă propriile produse electronice cu o investiţie de până în 3.000 de dolari.”