BusinessMagazin

Tag: studii

  • Mai avem apetit pentru risc?

    OTP Asset Management anuntase inca de acum cateva luni ca in acest an mizeaza pe o carte mai putin obisnuita pentru piata romaneasca – doua sau chiar trei fonduri inchise de investitii cu capital garantat, care vor fi listate la Bursa de Valori. Acum a venit momentul pentru primul: fondul OTP WiseRo va fi lansat direct printr-o oferta de vanzare de titluri in valoare de 6 milioane de lei (1,4 milioane de euro) derulata prin Bursa de Valori, in perioada 29 iunie – 24 iulie.

    OTP WiseRo va fi al 12-lea fond inchis de investitii pe o piata unde prima (si singura) listare la bursa a unui fond inchis a fost cea a STK Emergent anul trecut. STK, fond de actiuni si investitii imobiliare administrat de STK Financial, a strans atunci 21,4 milioane de lei, prin oferta publica initiala la care investitorii au subscris mai putin de jumatate din titlurile oferite, intr-o perioada cand piata devenise deja nefavorabila pentru investitii noi. Ulterior, scaderea actiunilor din portofoliu si evolutia pietei imobiliare si-au spus cuvantul, astfel incat de la un profit de aproape 15 milioane de lei in 2007, fondul a ajuns la pierderi de 2,8 milioane anul trecut. Nici fondurile administrate de OTP Asset Management n-au scapat de criza.

    Societatea ungara administreaza in prezent trei fonduri deschise de investitii, lansate in primavara trecuta – Avantis (fond de actiuni care a incheiat anul trecut cu o pierdere de 45,1%), OTP Balansis (fond diversificat, care a avut anul trecut o pierdere de 22,8%) si OTP Comodis (fond monetar, singurul cu castig, respectiv de 6,7%). Vara trecuta, societatea a lansat primul sau fond inchis cu capital garantat, OTP Garantis. Functionarea acestuia se bazeaza pe combinatia intre plasamentul initial in depozite bancare si plasarea dobanzilor din depozite in contracte derivate de tip equity swap, la schimb cu actiunile a 20 de banci si companii. Investitorului i se ofera garantia ca la maturitatea fondului, adica in trei ani, isi recupereaza integral investitia, plus o cota de 12% in primul an si intre 12% si 15% in urmatorii doi ani.

    Acum, noul fond ar urma sa functioneze dupa acelasi principiu – plasament in depozite si contracte swap, diferenta fiind ca OTP WiseRo se raporteaza nu la performanta mai multor companii din mai multe tari, inclusiv din Romania, ci la evolutia indicelui S&P 500 al celor mai mari si mai lichide 500 de actiuni americane cotate. Activele vor fi plasate in cinci banci din Romania si restul Uniunii Europene, iar o parte din suma incasata de fond din dobanzi va fi plasata in contractele de tip index swap – e vorba de activele incluse in indicele SGI Wise US Long/Short Vol Target, dezvoltat de Société Générale Corporate & Investment Banking (SGCIB). Suma incasata de fond din dobanzi va fi platita deci catre SGCIB, care administreaza indicele. Fiecare dintre cele 500 de actiuni este evaluata in functie de 12 criterii legate de performanta, profitabilitate sau lichiditate. “In urma analizelor realizate de SGCIB, pe cele mai performante 10% dintre actiunile incluse in S&P500 se vor initia pozitii long (de cumparare), pentru a castiga din cresterea de pret, iar pe cele 10% care au avut evolutii negative sau reduse fata de medie se vor adopta pozitii short (de vanzare), pentru a castiga din scaderea de pret”, spune Dan Popovici, director de investitii la OTP Asset Management.

    OTP WiseRo va garanta investitia initiala printr-o scrisoare de garantie bancara eliberata de OTP Bank Ungaria. Este principalul motiv pentru care OTP sustine ca WiseRo este un produs adaptat crizei. Capitalul investitorului este garantat la maturitatea fondului, adica peste trei ani, deci investitorul isi va primi inapoi cel putin investitia de inceput, indiferent de evolutia indicelui SGI Wise. In plus, administratorul spune ca volatilitatea indicelui este scazuta. “Volatilitatea indicelui este fixata la 8%, iar ajustarea se face lunar. Valoarea unitatii activului net va fi publicata lunar. Nu vom putea face acest lucru zilnic, pentru ca Depozitarul Central certifica aceste valori doar o data pe luna”, spune Popovici. Investitorii primesc anual o dobanda egala cu performanta indicelui SGI Wise, dar nu mai mult de 40% peste investitia initiala. Nu se percep comisioane de achizitie si rascumparare, iar comisionul de administrare este de 1,1% pe an. Randamentul indicelui lansat de SGCIB in 1997 a fost, in tot acest timp, de peste 17%.

    In ciuda sofisticarii instrumentului de investitie, societatea ungara mizeaza deci pe apetitul scazut de risc al investitorilor in perioada actuala, propunandu-le garantarea investitiei initiale, o volatilitate controlata a indicelui si un cos de actiuni mai atractive decat cele romanesti. Razvan Pasol, directorul general al societatii de brokeraj Intercapital Invest, care intermediaza oferta de vanzare si listare a unitatilor de fond, se declara increzator ca daca oferta OTP WiseRo va avea succes si fondul va fi listat la bursa, vor prinde si altii curaj si vom vedea mai multe listari la bursa ale fondurilor de investitii. “Sunt convins ca vom vedea mai multe fonduri de investitii listate la bursa romaneasca. In urmatorii trei-patru ani am putea avea peste cinci sau sase astfel de fonduri”, spera Pasol.
    Valoarea ofertei de vanzare pentru OTP WiseRo este de 6 milioane de lei, corespunzator unui numar de 30.000 de unitati de fond (suma minima pentru o unitate este de 200 de lei). Pentru ca oferta sa fie incheiata cu succes este nevoie de o subscriere de minimum 20.000 de unitati, respectiv 4 milioane de lei. In cazul unei suprasubscrieri, oferta poate ajunge la 85.000 de unitati. Administratorul fondului ii vizeaza atat pe investitorii institutionali, cat si pe cei individuali.

    Desigur, evolutia OTP Wise va depinde de modul cum se va comporta piata americana de actiuni, dar si de complexitatea modului de administrare a indicelui SG Wise. Pana acum, simpla orientare spre pietele straine n-a garantat in sine performanta.

  • ING Asigurari de Viata: Tot mai multi parinti economisesc pentru studiile copiilor

    Peste jumatate dintre cei care au raspuns unui sondajului online afirma ca intentioneaza sa inceapa sa economiseasca pentru a le asigura copiilor accesul la studii universitare de calitate. Un sfert dintre cei aproape 5.400 de respondenti ai sondajului, desfasurat in perioada 1-10 iunie, au acumulat deja o parte din suma necesara, in timp ce 11% considera ca au deja disponibila intreaga suma. Alti 11% apreciaza ca nu este de datoria lor sa economiseasca in acest scop.

    Cea mai mare parte a respondentilor la sondaj au copii cu vârsta sub 2 ani (37%), in timp ce 30% au copii cu vârste cuprinse intre 3 si 10 ani. Facultatile din Europa sunt destinatia preferata pentru studiile universitare si postuniversitare ale copiilor in cazul a 56% dintre respondentii sondajului. Circa un sfert (26%) ar prefera o institutie de invatamânt din România, iar 18% una din Statele Unite ale Americii.

  • Gustul capsunelor din Spania

    “Ca firma de consultanta in resurse umane, observam avalansa de cereri de recrutare care ne sunt adresate, iar motivatia tot mai frecventa este ca departamentele proprii de resurse umane nu reusesc sa identifice si sa atraga candidati potentiali”, spune Loredana Vladareanu, senior consultant la Hart Human Resource Consulting. Problema nu e noua si nu e nicidecum specifica pentru Romania. In urma chestionarii a 43.000 de companii din 32 de tari si teritorii, la sfarsitul lunii ianuarie 2008, Manpower a realizat studiul sau anual asupra celor mai cautate meserii si profesii la nivel international, pentru care angajatorii au dificultati in gasirea de candidati; studiul releva ca in medie 31% dintre angajatorii din aceste tari au probleme in acoperirea necesarului de personal. Numai ca Romania ocupa primul loc in studiu, dupa ponderea angajatorilor care spun ca au dificultati in a-si gasi personal.

    Mai exact, 73% dintre angajatorii din Romania raporteaza probleme in recrutarea angajatilor potriviti – mult mai multi decat in Japonia, unde 63% dintre angajatori reclama aceeasi dificultate, Hong Kong (61%), Singapore (57%) sau Australia, unde doar 52% dintre companii spun ca au probleme la angajare. Pentru companiile romanesti, situatia a ramas complicata inclusiv dupa ce au recurs la cresterea salariilor, au introdus noi beneficii extrasalariale si chiar la importul de forta de munca din tarile asiatice, pentru a reduce numarul locurilor vacante. Unele dintre aceste solutii s-au dovedit utile doar temporar, iar muncitorii straini adusi sa lucreze aici au plecat inapoi, fie pentru ca nu se puteau adapta la conditiile de munca autohtone, fie din cauza salariilor prea mici.

    In ceea ce priveste avantajele materiale cu care companiile incearca sa-si atraga noi candidati sau sa-si fidelizeze angajatii, acestea sunt relative, fiindca orice angajator poate fi cu usurinta parasit pentru un altul care pluseaza si ofera fie si doar un pic mai mult. Pretentiile salariale ale potentialilor angajati, indiferent de calificarea si experienta lor, sunt tot mai ridicate, iar reticenta companiilor de a oferi salarii mai mari, chiar si atunci cand sunt in criza de personal, a fost incercata pe pielea lor de majoritatea celor ce au plecat din tara pentru a munci in strainatate pe bani mai multi. “Criza de personal se datoreaza unui cerc vicios intretinut atat de angajatori, cat si de angajati. Niciuna din parti nu creeaza conditiile prin care sa o atraga pe cealalta”, comenteaza Loredana Vladareanu. In plus, “angajatii nu parasesc companiile, ci isi parasesc sefii”, dupa cum spune consultantul de la Hart – cu alte cuvinte, cei mai multi angajati isi parasesc locul de munca nu atat pentru ca prefera un alt domeniu, cat pentru a avea de-a face cu un alt stil de management, mai orientat catre angajati si catre motivarea lor.

    Chiar daca un prim loc intr-un asemenea top precum cel realizat de Manpower ne-ar putea face sa credem ca apogeul crizei de personal a fost deja atins, unii consultanti sunt de alta parere. “Urmatorii ani ar putea aduce un apogeu in aceasta criza, probabil in maximum un an – un an si jumatate poate, cel mult doi, inainte de a se ajunge la o stabilizare a pietei”, sustine Loredana Vladareanu.

    Cei mai multi specialisti in resurse umane pun aceasta situatie pe seama cresterii economice din ultimii opt ani, in special, care a generat mai multe locuri de munca disponibile, dar si pe seama salariilor mici care au stimulat migratia fortei de munca spre tarile dezvoltate din Europa ori spre America – migratie care nu e specifica doar Romaniei, ci multor altor tari in curs de dezvoltare si economii emergente. De asemenea, multi studenti pleaca sa studieze in strainatate si, de cele mai multe ori, nu se mai intorc, generand un exod de talente catre tarile dezvoltate. Conform ultimului studiu Eurostat cu privire la piata muncii din Uniunea Europeana, un numar de 1.052.000 de cetateni romani lucreaza in interiorul UE, iar in perioada 2005-2007 numarul celor plecati s-a dublat, cresterea aferenta ultimului an fiind de 20%. Peste 50% aleg Spania ca tara de destinatie, in timp ce Italia se afla pe locul al doilea, cu 30% din totalul migrantilor. Situatia creata de cei peste un milion de angajati si studenti care au ales sa lucreze in afara Romaniei se completeaza cu noul context demografic, in care rata natalitatii este din ce in ce mai scazuta si care va influenta viitorul pietei muncii. “La fel de important este si faptul ca avem de-a face si cu un sistem de educatie inadecvat contextului globalizarii, din cauza unei corelari reduse dintre tendintele economice mondiale, programele institutiilor de invatamant si strategiile investitorilor in ceea ce priveste calificarile si specializarile necesare in aceasta perioada – ingineri, muncitori cu diverse calificari, specialisti in vanzari, manageri”, spune Camelia Stanculescu, director general al Manpower Romania.

    Fara a avea pretentia ca se poate gasi peste noapte o solutie la criza de personal, unii consultanti din domeniul resurselor umane sustin chiar ca autoritatile ar trebui sa se implice in echilibrarea raportului intre cererea de forta de munca si oferta rezultata din structura sistemului de invatamant. “Planificarea pentru doi-trei ani in avans a necesarului de forta de munca ar trebui sa devina o practica comuna”, spune Nicoleta Boiciuc, senior consultant in cadrul departamentului de consultanta in resurse umane al PricewaterhouseCoopers. Aceasta ar trebui sa fie completata de efortul companiilor de a stabili programe de colaborare cu universitatile pentru promovarea in randul studentilor in ani terminali si initierea de programe de internship. Iar in ecuatie isi vor face loc firmele de training si coaching, care, prin programele pe care le ofera, pot contribui la fidelizarea angajatilor, considera Stanculescu: “Atat angajatorii, cat si angajatii vor trebui sa inteleaga ca abilitatile cu care au intrat pe piata fortei de munca nu vor fi suficiente pentru a-i sustine pe durata intregului ciclu profesional. De aceea, angajatorii trebuie sa investeasca permanent in formarea personalului, iar angajatii sa accepte si sa-si asume aceasta instruire”.

  • De unde vine trocul

    Oamenii de stiinta de la Georgia State University din Atlanta au cautat sa afle in ce conditii cimpanzeii dau la schimb un lucru foarte valoros pentru ei, cum ar fi o felie de mar pentru un strugure. De fapt, maimutele nu recurg spontan la troc, ci trebuie invatate. Mai mult, cimpanzeii prefera sa dea ceva ce nu le place prea mult, cum ar fi un morcov sau un castravete, contra unui aliment preferat, cum ar fi strugurii. Cand insa atat alimentul detinut, precum si cel pe care l-ar putea obtine se afla pe lista lor de preferinte, cimpanzeii nu sunt deloc dispusi sa faca schimb. Rezervele fata de troc par sa fie adanc imprimate in psihicul lor, afirma Sarah Brosnan, primatolog la universitatea mai sus amintita. Ele pot fi explicate insa prin faptul ca, in natura, cimpanzeii nu dispun de mijloace prin care sa-i pedepseasca pe cei necinstiti, care ar fugi cu ambele bunuri; de asemenea, nu pun deoparte alimentele sau obiectele utilizate ca sa le foloseasca mai tarziu. Primatele au totusi o economie bazata pe servicii, oferind un serviciu contra altuia sau a unui bun, cum ar fi puricatul contra favorurilor sexuale sau unui fruct.