Tag: studenta

  • Tânără de 22 de ani care a descoperit patru planete noi în afara sistemului solar

    Pasiunea sa pentru „Star Trek” a ajutat-o pe o tânără de 22 de ani să facă o descoperire astronomică.

    Michelle Kunimoto, care lucra sub îndrumarea profesorului Jaymie Matthews de la University of British Columbia, cerceta datele obţinute de NASA în Misiunea Kepler în speranţa de a descoperi alte planete pe care cercetătorii ar fi putut să le omită, a declarat universitatea săptămâna trecută.

    Şi nu a găsit doar una, ci patru noi planete din afara sistemului solar, considerate „candidaţi” până la confirmarea certă.

    Ceea ce i-a inspirat pasiunea pentru astronomie a fost franciza sciene-fiction „Star Trek”, a declarat Kunimoto. „Momentul în care m-am setat pe acest domeniu a fost cel în care tatăl meu ne-a arătat pentru prima dată, mie şi fratelui meu, seria orginală „Star Trek”, a spus ea.

    Kunimoto este foarte entuziasmată de o anumită plantetă, pe care ea o estimează a fi de mărimea lui Neptun şi care poate avea mediul perfect pentru apă. „După calculele mele, temperatura sa oscilează între intervalul punctului de îngheţare şi de fierbere a apei, astfel încât planeta ar putea avea apă lichidă pe suprafaţa sa”, spune aceasta.

    The Astronomical Journal revizuieşte informaţiile legate de descoperirile lui Kunimoto, în timp ce ea intenţionează ca din toamnă să se întoarcă la UBC pentru a începe un program de master în fizică şi astronomie.

  • Tânără de 22 de ani care a descoperit patru planete noi în afara sistemului solar

    Pasiunea sa pentru „Star Trek” a ajutat-o pe o tânără de 22 de ani să facă o descoperire astronomică.

    Michelle Kunimoto, care lucra sub îndrumarea profesorului Jaymie Matthews de la University of British Columbia, cerceta datele obţinute de NASA în Misiunea Kepler în speranţa de a descoperi alte planete pe care cercetătorii ar fi putut să le omită, a declarat universitatea săptămâna trecută.

    Şi nu a găsit doar una, ci patru noi planete din afara sistemului solar, considerate „candidaţi” până la confirmarea certă.

    Ceea ce i-a inspirat pasiunea pentru astronomie a fost franciza sciene-fiction „Star Trek”, a declarat Kunimoto. „Momentul în care m-am setat pe acest domeniu a fost cel în care tatăl meu ne-a arătat pentru prima dată, mie şi fratelui meu, seria orginală „Star Trek”, a spus ea.

    Kunimoto este foarte entuziasmată de o anumită plantetă, pe care ea o estimează a fi de mărimea lui Neptun şi care poate avea mediul perfect pentru apă. „După calculele mele, temperatura sa oscilează între intervalul punctului de îngheţare şi de fierbere a apei, astfel încât planeta ar putea avea apă lichidă pe suprafaţa sa”, spune aceasta.

    The Astronomical Journal revizuieşte informaţiile legate de descoperirile lui Kunimoto, în timp ce ea intenţionează ca din toamnă să se întoarcă la UBC pentru a începe un program de master în fizică şi astronomie.

  • O arhitectă din România de 28 de ani, studentă la Oxford, se ocupă de modernizarea a peste 500 de clădiri ale universităţii

    Irina Mot, o arhitecta din Romania, in varsta de 28 de ani, dar si masterand bursier la Universitatea Oxford se ocupa de mentenanta si modernizarea a peste 500 de cladiri.

    Irina a facut parte dintr-un proiect inovator, construirea primei case solare din Romania, iar apoi a ajuns la studii in Anglia, la Oxford, unde a obtinut singura bursa integrala oferita pentru masterul pe care si l-a ales, informeaza Viitorul Romaniei.

    “In gimnaziu am participat la olimpiade nationale de fizica si matematica. Am avut noroc de profesori care m-au indrumat si m-au facut sa indragesc aceste doua materii. Sunt anumite persoane care prin simpla lor prezenta iti cresc motivatia si interesul fata de materia pe care o predau”, a povestit Irina pentru sursa citata.

    In anul cinci de facultate, Irina a intrat in proiectul ”Prispa”, care viza construirea unei case alimentata doar cu energie solara.

    Dupa ce si-a finalizat studiile in Romania, a plecat la Oxford, unde a obtinut o bursa integrala: “Voiam sa studiez la aceasta universitate pentru imaginea pe care o are Oxfordul. Era pentru mine si inca este locul in care trebuie sa ajungi daca vrei sa te simti implinit din punct de vedere educational”.

    La Oxford, tanara arhitecta a aplicat la un internship, iar apoi a fost cooptata in departamentul de care se ocupa de mentenanta si intretinerea cladirilor care apartin Universitatii Oxford. Irina si colegii ei se ocupa de peste 500 de cladiri din complexul Oxford.
    ”Imi place la nebunie ce fac, ti se da o responsabilitate foarte mare, care la inceput te ameteste, dar te si mobilizeaza. Am inceput cu cateva proiecte micute, iar acum lucrez la 11 proiecte in paralel”, a mai spus Irina Mot.

    Cititi mai multe pe www.monitorul.com.ro

  • O studentă din Paris, lovită fără milă de un jandarm. Imaginile fac înconjurul lumii

     Potrivit Le Figaro, Jan Schmidt-Whitley a surprins momentul într-o fotografie pe care a postat-o pe Twitter şi pe contul său de Facebook.

    El a precizat tânara şi-a exprimat doar nemulţumirea că membrii forţelor de ordine (CRS) au folosit gaze lacrimogene împotriva manifestanţilor şi a fost lovită cu piciorul. Imaginea a devenit rapid virală pe internet.

    În timpul protestelor împotriva reformei codului muncii, care s-au desfăşurat la Paris şi în alte oraşe din Franţa, au fost reţinute peste 20 de persoane.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Trenul care opreşte într-o gară doar pentru un pasager

    La gara Kyu-Shirataki din Hokkaido, Japonia, o singură persoană circulă în mod regulat. Trenul opreşte de două ori pe zi, când singurul pasager, o elevă, pleacă şi se întoarce de la şcoală.

    Căile ferate nipone au decis, în urma cu trei ani,  să oprească de două ori pe zi în gara Kami-Shirataki din insula Hokkaido pentru această studentă. Numărul pasagerilor în staţia Kami-Shirataki a scăzut semnificativ în ultimii ani din cauza poziţiei sale izolate. Căile Ferate din Japonia se pregătea să închidă gara pentru totdeauna, când au observat că aceasta încă era utilizată în fiecare zi de o elevă.

    Trenul va funcţiona până în martie când eleva va absolvi liceul, iar gara va fi închisă definitiv.

  • A renunţat la o carieră în marketing în corporaţii pentru a vinde haine la mâna a doua. Acum câştigă mii de dolari pe lună

    În 2012, pe vremea când era studentă la Unversitatea din Arkansas, Alexandra Marquez a început să folosească o aplicaţie numită Poshmark, similară ca funcţionalităţi ca Instagram, dar care permitea vânzarea şi cumpărarea de haine.

    “M-a prins din primul minut”, povesteşte Marquez celor de la Business Insider. “Era modul ideal de a câştiga nişte bani.”

    Deşi o mare parte din cei 700.000 de utilizatori foloseau Poshmark pentru a-şi face curat în dulap, Alexandra Marquez a intuit potenţialul de business. A început să meargă prin magazine de second hand sau outlet-uri, vânzând apoi produsele prin intermediul aplicaţiei. “A fost destul de complicat la început”, povesteşte antreprenoarea. “Câştigam în jur de 500 de dolari pe lună.” Cu timpul însă, a învăţat ce branduri şi tipuri de haine se vând, iar vânzările au crescut în mod semnificativ.

    După absolvire, Marquez s-a angajat în cadrul unei companii specializate în marketing, dar a renunţat după doar un an pentru a se concentra pe afacerea cu haine. Astăzi ea dedică trei sau patru zile pe săptămână cumpărăturilor pentru a putea posta noi produse zilnic. Veniturile au ajuns la 5.000 de dolari pe lună, dar tânăra e încrezătoare că acestea vor creşte în continuare. Cele mai multe haine vândute de ea pe Poshmark au preţuri cuprinse între 40 şi 250 de dolari.

  • A dus o banală idee venită în primul an de facultate la o afacere de două milioane de euro

    Ana-Maria Coman a pus în urmă cu 15 ani bazele lanţului românesc de haine pentru femei Etic Lady’s Fashion, care totalizează afaceri de 2 milioane de euro.

    Ideea unei afaceri cu haine i-a venit Anei-Maria Coman în perioada în care era studentă în anul I la management în cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti.

    Antreprenoarea, care avea atunci 19 ani,  a început să vândă împreună cu câteva prietene haine lucrate după după propriul gust în cadrul unor mici ateliere în piaţa Big Berceni din Bucureşti.

    În prezent, afacerea Etic Lady’s Fashion este formată din zece magazine răspândite în Bucureşti, Constanţa şi Craiova şi, de la începutul anului 2015, şi 
dintr-un magazin online.

  • A dus o banală idee venită în primul an de facultate la o afacere de două milioane de euro

    Ana-Maria Coman a pus în urmă cu 15 ani bazele lanţului românesc de haine pentru femei Etic Lady’s Fashion, care totalizează afaceri de 2 milioane de euro.

    Ideea unei afaceri cu haine i-a venit Anei-Maria Coman în perioada în care era studentă în anul I la management în cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti.

    Antreprenoarea, care avea atunci 19 ani,  a început să vândă împreună cu câteva prietene haine lucrate după după propriul gust în cadrul unor mici ateliere în piaţa Big Berceni din Bucureşti.

    În prezent, afacerea Etic Lady’s Fashion este formată din zece magazine răspândite în Bucureşti, Constanţa şi Craiova şi, de la începutul anului 2015, şi 
dintr-un magazin online.

  • Cel mai greu job din România: 60% dintre angajaţi nu rezistă în companie mai mult de un an

    La început era studentă la ASE, dar a înţeles repede că sistemul educaţional din România nu i se potriveşte. După ce a studiat la Veneţia şi New York, unde a refuzat şi un job la celebra casă de modă Valentino, Mădălina Pascu s-a întors în ţară unde face sute de mii de euro învăţându-i vânzări pe angajaţii din companii. Cât de buni vânzători sunt românii?

    60% DINTRE OAMENII DE VÂNZĂRI DIN ROMÂNIA REZISTĂ MAI PUŢIN DE UN AN. ESTE UN PROCENT ENORM”. Mădălina Pascu este cea care coordonează activităţile Salestrust.eu în România, filiala locală a unei companii din Marea Britanie, organizaţie care certifică profesional oamenii de vânzări, denumită Institute of Sales and Marketing Management (ISMM). A adus programul în România anul trecut – “de regulă cererea vine din partea companiilor dintr-o anumită zonă sau din iniţiativa unui prestator de servicii cum suntem noi” – şi recunoaşte că alte certificări au ajuns mai devreme, cum ar fi cele pentru audit, marketing, contabilitate sau din domeniul financiar-bancar.

    A început facultatea de comerţ din cadrul ASE Bucureşti, dar a plecat să studieze comerţ la universitatea Ca’ Foscari din Veneţia. Ulterior, a făcut doi ani de specializare într-un departament de comerţ exterior din Italia şi a primit, prin intermediul facultăţii, un internship în vânzări la Valentino la New York. “Te duci acolo, vezi cât de mult se munceşte şi vezi lucrurile mai închegate. Acolo, dacă greşeşti de trei ori, un mail, un raport greşit şi o eroare gramaticală – eşti concediat”, spune tânăra de 32 de ani. A refuzat o ofertă de salariu de 7.000 de dolari la New York după terminarea intenshipului şi a revenit în România.

    “Când vezi cum sunt oamenii de acolo, începi să apreciezi foarte mult România şi modul în care noi acordăm timp tradiţiilor şi familiei. Stilul nostru de viaţă este foarte diferit. Americanii sunt foarte reci, iar succesul lor stă în disciplina pe care o impun şi lipsa de permisivitate”, explică Mădălina Pascu.

    PASCU A LUCRAT ÎN ULTIMII NOUĂ ANI TOCMAI PENTRU TOATE CERTIFICĂRILE PROFESIONALE – “am dezvoltat ACCA (certificarea din contabilitate – n.red.) de la cinci companii care investeau la 350” – şi admite că despre vânzători nu ştia mare lucru până când ISMM a venit în ţară. “Nu este tocmai o franciză, este un parteneriat în care se cedează o marjă către cei din Marea Britanie”. Firma a avut până acum circa 40 de cursanţi, preţul calificării fiind de 16.000 de euro pentru o perioadă de trei ani. Companiile aleg să îi înscrie pe cei mai buni dintre vânzători, pentru a-i motiva suplimentar să nu părăsească angajatorul, cei pe care îi trimiteau în trecut la MBA-uri în afara ţării.


    RADIOGRAFIA PIEŢEI DUPĂ APROAPE UN AN ŞI JUMĂTATE DE LA STARTUL BUSINESSULUI CONTUREAZĂ ÎN ROMÂNIA DOUĂ TIPURI DE COMPANII: câteva care investescîn programe interne regionale printr-o academie de vânzări, de regulă multinaţionale cu afaceri de sute de milioane de euro; altele care cheltuiesc bani în mod episodic în funcţie de nevoi pentru traininguri de vânzări, tocmai pentru că riscul pierderii investiţiei e mai mic dată fiind fluctuaţia mare de personal în rândul angajaţilor din domeniu.

    “Firmele consideră că aceste programe au ca scop cunoaşterea produselor şi nu formarea stabilă a angajaţilor. E o problemă în toate pieţele logica «Cu cât cunoşti produsul mai bine, cu atât îl vinzi mai bine». Fals”, spune Pascu. O cercertare statistică a Salestrust.eu arată că majoritatea românilor cred că oamenii de vânzări buni sunt nativi şi nu construiţi pe parcursul vieţii – “cei mai descurcăreţi, sociabili şi muncitori”. Fluctuaţia mare de personal se explică prin faptul că marea majoritatea a angajaţilor renunţă nu numai la jobul respectiv, ci şi la cariera în vânzări, pentru că ajung să înţeleagă că nu sunt făcuţi pentru asta. “Un om ajunge întâmplătorîn vânzări.

    Se angajează, învaţă trei luni produsul, după care trebuie să îşi îndeplinească ţintele. Nefiind bine pregătit şi fără să înţeleagă că încrederea în client se câştigă în timp, renunţă”, spune Mădălina Pascu. În mare parte, oamenii de vânzări sunt absolvenţi de ştiinţe economice atraşi de iluzia unei slujbe în care interacţionează cu alţi oameni şi sunt feriţi de rutinele pe care le impun joburile din bănci sau audit. “Partea cea mai dificilă e tocmai interacţiunea cu oamenii, pentru că interacţiunea nu înseamnă să convingi omul să cumpere, ci să construieşti o relaţie cu clientul, să cunoşti bine piaţa şi percepţiile”.

    Piaţa românească înseamnă mai degrabă abordarea regulii “sună o sută de oamenişi s-ar putea să cumpere zece”iar cei care nu îndeplinesc obiectivele se demotivează rapid. Salariile pleacă de la 350 de euro şi ajung la 4.500 de euro pentru un director de vânzări, în timp ce “preţul talentelor”, sub o zecime din oamenii de vânzări din România, s-a menţinut constant în ultimii ani.

    O bună parte din venitul lunar al angajatului din vânzări este variabilă, mai mult în cazul angajaţilor responsabili de găsirea de noi clienţi, o activitate mult mai dificilă în 2013, şi mai puţin în cazul celor care trebuie să păstreze baza de clienţi deja existentă.

    IN NOUA REALITATE ECONOMICĂ, MĂDĂLINA PASCU SPUNE CĂ ABILITĂŢILE DE VÂNZĂRI CONTEAZĂ ŞI MAI MULT. În scenariul în care clientului în plac produsul şi omul de vânzări, dar nu are bani să cumpere, Pascu vorbeşte despre găsirea de priorităţi. “De exemplu, cu toţii spunem că nu avem timp, dar dacă e ceva cu adevărat important nu dormim noaptea ca să rezolvăm problema. Asta este adevărata valoare a oamenilor buni din vânzări”.

  • Studenta care la 24 de ani şi-a deschis o afacere la Londra: În cinci ani voi face primul milion de lire sterline

    Irina Alionte a absolvit facultatea de marketing din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti şi a lucrat part-time în perioada studiilor în afacerea familiei de la Bucureşti, Shakespeare School, una dintre şcolile locale specializate în cursuri de limbă engleză.

    “Nu mă văd mergând la serviciu după un program fix de la nouă la cinci. Întreaga mea familie este una de antreprenori aşa că nu aş putea niciodată să lucrez pentru altcineva”, spune Alionte. A plecat în 2011 în Marea Britanie pentru a urma un program de masterat şi a deschis Club Cardio, imediat după absolvire, în incinta clubului de noapte din campusul universitar, unde la primul eveniment au participat peste 40 de studenţi.

    “Club Cardio a fost o idee care mi-a venit în timpul şcolii când mi-am dat seama că lumea se simte intimidată să facă mişcare într-o sală cu lumini şi oglinzi puternice. Aşa că m-am gândit că în atmosfera unui club de noapte, lucrurile ar sta altfel, iar fetele se pot simţi ele însele. Aşa combinăm dansurile şi exerciţiile fizice cu distracţia, la o oră la care cluburile oricum stau nefolosite”, spune Irina Alionte. În prezent, tânăra operează conceptul Club Cardio în trei universităţi din Marea Britanie, urmând să ajungă la zece instituţii de învăţământ până la finele anului. Ea a organizat evenimente-pilot şi în cluburile din Londra pentru cel mai mare lanţ de astfel de localuri, Luminar Group, însă costul închirierii acestor spaţii nu îi permite momentan să îşi extindă afacerea. Alionte organizează în prezent circa zece evenimente lunar, din care câştigă 5.000 de lire sterline. 

    Alionte a avut ocazia să cunoască antreprenori cu experienţă care au crezut în ea şi astfel a primit finanţare şi îndrumare de la cea mai mare organizaţie de mentoring din Marea Britanie. Având susţinerea mentorilor, a reuşit să extindă conceptul de evenimente de fitness în mai multe oraşe din Anglia şi a primit premiul Best Business Growth după doar un an de la înfiinţarea afacerii. Alionte a primit şi 3.000 de lire sterline de la statul britanic, fonduri obţinute printr-un program de sprijinire a tinerilor antreprenori.

    “La 30 de ani vreau să fac primul milion”, mai spune tânăra de 25 de ani, la un an de la demararea afacerii.