BusinessMagazin

Tag: statistica

  • Andra Stroe, jurnalist, BUSINESS Magazin: Câţi dintre voi mergeţi la psiholog?

    O statistică realizată în rândul cetăţenilor americani, citată de Forbes, arată că 30% dintre ei nu merg la psiholog pentru că nu cred că problemele lor sunt suficient de mari.

    În 2022 am ajuns pentru prima dată pe canapeaua psihologului. A fost unul dintre cei mai buni, plini şi profitabili ani pe care i-am trăit. Şi totuşi, iată-mă în faţa specialistului. Nu treceam printr-o criză existenţială acută, nu mă aflam în depresie, nu sfârşisem o relaţie. Dar micile probleme de zi cu zi sunt arhisuficiente pentru a justifica o vizită la cabinet. Pentru că sunt mici doar la suprafaţă. Dedesubt, generează frustrări, anxietate, frici, obsesii. Ca orice boală fizică care, netratată, se amplifică şi generează infecţii, afecţiuni acute, cronicizându-se în timp. Nu trebuie să te afli în pragul sinuciderii pentru a merge la psiholog. Nu trebuie să treci printr-un divorţ ca să mergi la psiholog. Nu trebuie să fi suferit pierderea cuiva drag pentru a merge la psiholog. La psiholog mergi şi când te cerţi frecvent cu colegul de birou, şi când ai atacuri de panică inexplicabile, şi când eşti ipohondru, şi când eşti frustrat că munceşti peste program, şi când faci prea puţin sex, şi când crezi că nu eşti suficient de realizat, şi când simţi că se pune prea multă presiune pe tine legat de orice, de la a fi promovat la a face copii, la a furniza mai multe idei într-un proiect.

    Mulţi nu merg la psiholog pentru că e prea scump. Am fost şi eu acolo. Mă gândeam că o sesiune de shopping sau un bilet de avion sunt mai „terapeutice” decât două şedinţe de terapie. Probabil, peste 10-15 ani, când n-o să mai putem duce toate problemele acumulate în timp, în plan personal, familial, profesional, sacrificiul nu ni se va mai părea atât de mare, dar costul va fi, cu siguranţă, mai mare şi de durată. Pentru că, inevitabil, problemele se adună, şi dramele de la 25 de ani nu sunt aceleaşi şi la fel de multe ca la 40-50. Alţii încă stigmatizează acest obicei ca fiind un semn de slăbiciune, aşa cum consideră şi 47% dintre americanii citaţi în statistica mai sus amintită.

    Nu eşti „nebun” dacă mergi la psiholog, ci responsabil. Poate, dacă nu vei merge, chiar vei ajunge nebun. Sau deprimat. Sau frustrat. De aceea, întotdeauna e mai bine e să previi decât să combaţi, cum se spune adesea. Şi, oricât ne-ar plăcea să bravăm că am trecut cu bine, şi singuri, de hopul crizei sanitare recente, care nici măcar nu s-a terminat, contextul atipic pe care l-am traversat a adus cu certitudine schimbări în fiecare din noi. Unii încă spală obsesiv fiecare obiect cumpărat de la magazin, alţii încă se sperie când aud o tuse mai puternică, mulţi au devenit mai leneşi sau mai delăsători, unii ies prea rar din casă şi comandă încă totul online, nedepunând nici cel mai mic efort în traiul de zi cu zi. Depresia pe care am simţit-o cu toţii când am stat în izolare, certurile mărunte cu cei din casă, care au apărut în cazul multora, nevoiţi să petreacă 24 de ore din 24 alături de copii, parteneri, părinţi, socri, perechile de pijamale în care am lucrat luni de zile, canapeaua în care adormeam la Netflix şi ne petreceam şi cele 8-10 ore de program a doua zi după ce ne trezeam, prânzul şi cina comandate, mâncate din caserole de plastic, măştile sufocante purtate peste tot, frica, cafeaua băută virtual cu prietenii, concediile/nunţile amânate şi câte şi mai câte au avut, cu siguranţă, un ecou.

    O arată şi studiile: se estimează că, în urma pandemiei, au fost înregistrate 53 de milioane de cazuri noi de depresie acută şi 76 de milioane de cazuri noi de anxietate severă, femeile şi tinerii fiind cei mai afectaţi. Pe plan local, 55% dintre români susţineau, în ultima parte a anului 2022, că au resimţit în ultimul an un impact negativ asupra echilibrului emoţional din cauza pandemiei şi la fel de mulţi declarau că sunt afectaţi negativ de conflictul din Ucraina (citând costul vieţii mai ridicat, teama de război, empatia pentru oamenii din Ucraina) sau suferă de epuizare la locul de muncă, conform unui studiu realizat la iniţiativa reţelei de sănătate Regina Maria, citat de ZF. Cu toate acestea, deşi 44% dintre respondenţi consideră că mersul la psiholog ar putea fi un remediu potrivit, 89% dintre români nu au apelat niciodată la servicii de psihoterapie. Doar 22% dintre români recunosc că în ultimul an au simţit nevoia să discute cu un psihoterapeut, însă dintre aceştia din urmă, numai 50% au şi apelat la unul.

    Dacă nu aţi mers la psiholog nici măcar o dată după cei doi ani de pandemie, faceţi-vă cât mai repede o programare!   ■

    (andra.stroe@businessmagazin.ro)

  • Magia statisticilor: După ce 1,1 mil. de români au părăsit definitiv România în ultimii 10 ani, Recensământul din 2022 „a crescut” PIB/cap de locuitor – indicator pentru nivelul de trai – cu 1.000 de euro, până la 14.800 de euro/cap de locuitor

    PIB/capita, cel mai utilizat indicator statistic pentru nivelul de trai dintr-o zonă, a crescut cu aproape 1.000 de euro în România datorită Recensământului din 2022, de la circa 13.900 de euro pe cap de locuitor, la 14.800 de euro pe cap de locuitor, potrivit datelor Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză (CNSP), Institutului Naţional de Statistică (INS) şi calculelor ZF.

    Indicatorul se obţine prin simpla împărţire a PIB-ului dintr-o zonă la numărul de locuitori. În 2011 România avea, potrivit recensământului, o populaţie rezidentă (care nu este plecată din ţară mai mult de 12 luni) de circa 20,1 mil. oameni. În 2022, datele preliminare arată o populaţie de aproximativ 19,05 mil. locuitori.

    Astfel, acelaşi PIB de circa 282 mld. de euro (1.396 mld. lei), prognozat de guvern în 2022, exprimat ca PIB/cap de locuitor sau PIB/capita, ajunge să fie de circa 14.800 la o populaţie mai mică cu aproape 1,1 mil. de locuitori.  

     

  • Cu ce idei de business vin afacerile mici şi mijlocii din România când vine vorba de inovare, în contextul în care mai puţin de 0,1% dintre IMM-urile româneşti inovează, potrivit statisticilor

    IncubatorX SME, un program lansat de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi Ascendis, companie de training şi consultanţă, a ajuns la final, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii Ascendis. Pe parcursul acestui program, IMM-urile din România şi din regiune au intrat în contact cu antreprenori şi consultanţi de top care i-au sprijinit în transformarea ideilor lor în produse şi servicii inovatoare. Programul s-a desfăşurat în perioada martie – noiembrie 2022.

    Din totalul celor 82 de IMM-uri din România, Bulgaria, Croaţia şi Serbia care au aplicat pentru a intra în programul IncubatorX SME, 48 au fost selectate pentru participare, iar 6 companii au ajuns în etapa finală a programului, dintre care 3 au lansat pe piaţă noi produse.

    Una dintre companiile care au lansat un produs nou în urma programului este Accace România, o companie globală de servicii de consultanţă şi externalizare a proceselor de afaceri. Acacce a dezvoltat programul educaţional YoDA, prin care studenţii de la facultăţile cu profil economic pot dobândi abilităţi necesare unui rol de junior în departamentele financiare şi/sau de salarizare din companii. 

    Finants, un start-up lansat în a doua jumătate a anului 2022, a fost de asemenea unul dintre finaliştii programului IncubatorX SME. Finants a lansat prima platformă online de finanţare destinată companiilor, fiind un One Stop Shop al surselor de finanţare pentru persoane juridice pe piaţa din România.

    Moldovan Carmangerie, o afacere de familie din industria cărnii, a dezvoltat produsul Moldovan Grill Box în urma participării la program. Moldovan Grill Box este un kit cu produse din carne pentru grătar, menit să uşureze alegerile clienţilor care comandă online astfel de produse. 

    „Mai puţin de 0,1% dintre IMM-urile din România şi din Bulgaria creează produse noi sau au procese inovative. Acesta este contextul în care am iniţiat acest program. BERD sprijină afacerile mici să devină mai competitive şi să crească, iar inovaţia este cheia dezvoltării lor. Dincolo de procesul de învăţare de pe parcursul întregii experienţe, obiectivul principal al programului IncubatorX SME a fost de a-i ajuta pe antreprenori şi pe manageri să transforme idei de business în produse şi servicii inovatoare”, a declarat Daniela Marin, principal manager în cadrul BERD.

    „Programul IncubatorX SME a oferit participanţilor toate cele trei condiţii pentru crearea de produse, servicii şi procese inovative: inspiraţie, ideaţie şi incubarea ideilor. Acesta a culminat cu crearea de minimum viable products (MVP), dovedind abilitatea de a inova chiar şi într-un context economic dificil. Programele precum IncubatorX SME sunt esenţiale pentru dezvoltarea unui ecosistem antreprenorial care generează valoare adăugată mare, folosind inovaţia”, a declarat Ionuţ Tarcea, cofondatorul X by Ascendis, divizia de inovaţie a firmei de consultanţă pentru resurse umane Ascendis.

    Participarea la primele două etape ale programului a fost gratuită, iar pentru a treia etapă companiile au plătit doar 10% din taxa de participare. Costul redus a fost posibil datorită finanţării acordate de Uniunea Europeană în cadrul programului Orizont 2020. BERD şi Uniunea Europeană au lansat în 2019 un cadru de finanţare care sprijină investiţiile în cercetare şi inovare ale IMM-urilor din România, inclusiv prin facilitarea accesului la consultanţă.

     

  • “Cum să fie cel mai bun an economic pentru România când soţia mea are 3.000 de lei pe lună, eu iau puţin peste 3.000 de lei şi nu ne ajung banii şi trebuie să fac acum Uber? Poate o fi pentru cei din clădirile de birouri care au salarii mari, dar ca să lucrezi acolo trebuie să ai şcoală, iar noi nu avem.”

    Discuţiile cu şoferii de pe Uber sunt întotdeauna foarte bune idei de articole.

    Într-o seară am ajuns cu discuţia, cu un şofer de pe Uber (partener, cum li se spune), la faptul că viaţa este grea, că lucrurile merg din ce în ce mai prost în ţara asta, că cei de la guvern nu fac nimic să-i ajute pe oamenii de rând, că preţurile sunt mari iar parlamentarii nu-i ajută pe oameni,că nu mai avem industrie, că populaţia are datorii la bănci iar dobânzile sunt mari etc.

    Dar ştiţi că România este una dintre cele mai industrializate ţări din Europa (după ponderea industriei în PIB, noi avem 21-22%, iar media europeană este 17-18%)? Cum mai avem industrie, când nu mai avem fabrici pentru că s-au demolat toate?, a fost replica lui. Poate o fi, cum spuneţi dumneavoastră, dar sigur nu mai este a noastră, este a străinilor. Spuneţi-mi, ce fabrici mai avem noi? Străinii ne-au luat fabricile, iar acum noi lucrăm pentru alţii.

    Dacă ţi-aş spune că România este acum în cea mai bună situaţie economică din istoria ei?

    Cum să fie acest lucru, când soţia mea ia 3.000 de lei pe lună, eu câştig puţin peste 3.000 de lei şi nu ne ajung banii, avem şi un copil, iar acum trebuie să fac Uber? Poate o fi pentru cei care lucrează în clădirile de birouri şi au salarii mari, dar ca să lucrezi acolo trebuie să ai şcoală, iar noi nu avem.

    În Bucureşti salariul mediu a ajuns la 5.200 de lei – datele din septembrie 2022 -, faţă de o medie naţională de aproape 4.000 de lei net. Pe medie şi statistic, România este în cea mai bună situaţie din istorie, cu un PIB de 280 de miliarde de euro şi cu un salariu mediu de 800 de euro. Acum zece ani salariul mediu era de 400 de euro, iar PIB-ul era la jumătate faţă de acum.

    La nivelul străzii, aceste date statistice macroeconomice nu se văd, nu se simt, aşa cum sunt speranţele de mai bine ale oamenilor.

    Şoferul de pe Uber avea în jur de 35-40 de ani. Nu cred că a apucat să lucreze într-o fabrică, iar faptul că România nu mai are industrie sigur a auzit de la părinţi, care cel mai probabil au lucrat într-o fabrică.

    Acum câţiva ani a lucrat în străinătate, dar nici acolo nu este aşa de bine: munceşti ca să strângi bani şi să-ţi iei o casă.

    Şansa lui este că are propriul apartament şi că nu trebuie să plătească rate la bancă. Dacă ar fi fost în poziţia de a avea un credit, ar fi simţit din plin creşterea dobânzilor din ultimul an, ceea ce i-ar fi diminuat foarte mult suma rămasă disponibilă.

    Creşterea preţurilor din supermarketuri este pe buzele tuturor, iar preţul la ulei este etalonul. Mai toată lumea îl ştie pe de rost şi că a crescut foarte mult (conform datelor statistice, preţul uleiului a crescut cu 40% în ultimul an).

    Toată lumea se uită cu invidie la clădirile de birouri, unde cei care lucrează acolo au salarii mari, ca să-l cităm pe partenerul Uber. Dar ca să lucrezi acolo trebuie să ai şcoală.

    În IT salariul mediu a ajuns undeva la 8.000-9.000 de lei, adică 1.600-1.800 de euro net pe lună. Dar nu toată lumea se poate transforma peste noapte în IT-ist ca să aibă acces la acel salariu.

    După Revoluţie, şcoala şi-a pierdut importanţa în societate, mai ales după ce au apărut cei fără şcoală care au făcut bani.

    Înainte de criza din 2008 IT-iştii nu au fost în prim-plan, ci bancherii. Acum însă bancherii au rămas pe loc, iar IT-iştii şi-au dublat salariile

    Nici cei care lucrează la stat în Bucureşti nu ar putea să se plângă că au salarii mici, având în vedere că salariile din administraţia centrală depăşesc 5.000 de lei pe lună.

    Este foarte greu să discuţi în termeni macroeconomici, statistici, cu cei din afara economiştilor şi analiştilor despre situaţia economică din România.

    O bună parte dintre români crede că o duce mai prost ca înainte, conform sondajelor. Reperul la care se raportează este legat de industrie, de şcoală, de spitale, de drumuri, de preţurile mari raportate la câştigurile pe care le au.

    Nu ştiu cum vom traversa următorii ani din punct de vedere economic, sper să evităm recesiunea, dar oamenii de pe stradă văd altfel lucrurile faţă de cum se văd la nivel macro.

    Noroc cu Uber, care a deschis o piaţă pentru cei care vor să facă un ban în plus când au nevoie de bani. În caz contrar, ne-am trezi cu o nemulţumire din ce în ce mai mare.

  • Lumea e avidă de indicii privind sănătatea economiei Chinei, însă datele sunt din ce în ce mai greu de obţinut, iar analizele negative dispar

    Obţinerea unei imagini clare asupra problemelor celei de-a doua mari economii a lumii a devenit din ce în ce mai dificilă, scrie The Wall Street Journal.

    La începutul acestei săptămâni, biroul naţional de statistică al Chinei a anulat abrupt publicarea datelor trimestriale privind PIB-ul ţării fără a oferi vreun motiv sau a stabili o dată nouă. Cu câteva zile înainte, agenţia vamală a ţării pur şi simplu nu a publicat datele comerciale lunare oficiale, neoferind nicio explicaţie.

    Deciziile, despre care economiş­tii spun că nu au un precedent evi­dent în China, au venit în condiţiile desfăşu­rării congresului Partidului Comunist unde liderul Xi Jinping este de aştep­tat să obţină un al treilea mandat.

    În ultimul an, biroul naţional de statistică al ţării şi firmele private de cercetare au retractat sau eliminat mai multe date pentru ca acestea să nu fie accesibile publicului, în timp ce ra­poar­te ale economiştilor şi analiş­tilor, în special cele cu perspective mai pesimiste, au fost retractate sau şterse. Unii analişti proeminenţi care au ri­dicat semne de întrebare privi­toare la politicile economice şi-au văzut contu­rile de social media sus­pendate.

    Iar, în ultimele săptămâni, auto­ri­tatea de reglementare a pieţei ser­viciilor financiare a îndemnat firmele de brokeraj să se abţină de la co­mentarii înaintea congresului Parti­dului Comunist.

    Integritatea datelor economice din China se află de multă vreme sub semnul întrebării pentru investitori şi economişti. Legea privind securita­tea datelor adoptată de China anul trecut îngreunează şi mai mult acce­sul com­paniilor şi investitorilor stră­ini la in­formaţii privitoare la firme locale.

    Însă îngrijorările privind accesul la indicatori economici exacţi şi ana­li­ze in­dependente sunt în creştere oda­tă cu accelerarea încetinirii eco­nomiei chi­ne­ze înaintea congresului. O mare par­te din date evidenţiază slăbiciuni din economia chineză, care suferă de pe urma declinului sectoru­lui proprie­tăţii şi politicilor Covid-19 care sufocă chel­tuielile consuma­to­rilor şi in­ves­tiţiile.

    Xi între timp încearcă să izoleze economia ţării de turbulenţe geopo­litice şi să prezinte abordarea Chinei drept superioară modelelor occiden­tale de guvernanţă.

    Datele privind exporturile care ar fi trebuit publicate săptămâna trecută erau aşteptate să indice o încetinire a creşterii exporturilor ţării la cel mai scăzut ritm din cinci luni, potrivit unui sondaj WSJ realizat în rândul economiştilor. În mod similar, datele ce ar fi trebuit publicate în această săptămână erau aşteptate să arate o încetinire a creşterii PIB-ului chinez.

    Unii se tem că economiştii şi băncile de investiţii din China ezită să ofere evaluări mai pesimiste ale economiei de teamă să nu intre în conflict cu autorităţile, chiar şi după o serie de reduceri ale estimărilor privind PIB-ul din ultimele luni.

    Acest lucru înseamnă că noi reduceri agresive ar putea urma, în special pentru anul viitor, creând şi mai multă nesiguranţă pentru investitori, arat Logan Wright, de la Rhodium Group.

  • În august, salariul mediu net din România a scăzut

    Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (9395 lei), iar cele mai mici în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (2214 lei).

    Comparativ cu luna august a anului precedent, câştigul salarial mediu net a crescut cu 12,8%.
    .
    În luna august 2022, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a scăzut comparativ cu luna iulie 2022, ca urmare a acordării în lunile precedente de prime ocazionale (prime trimestriale, semestriale, anuale ori pentru performanţe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost determinate de nerealizările de producţie, încasările mai mici (funcţie de contracte/proiecte ori ca urmare a concediilor de odihnă când nu se acordă tichete de masă şi alte drepturi salariale).

    Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net la nivel de secţiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează: cu 15,6% ȋn extracţia cărbunelui superior şi inferior; între 4,0% şi 8,5% ȋn tăbăcirea şi finisarea pieilor (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor), depozitare şi activităţi auxiliare pentru transporturi, intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune, înregistrǎri audio şi activităţi de editare muzicalǎ (inclusiv activităţi de difuzare şi transmitere de programe), fabricarea produselor textile, industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal (exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii), fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte; între 2,0% şi 4,0% ȋn alte activităţi industriale n.c.a., fabricarea altor produse din minerale nemetalice, fabricarea băuturilor, captarea, tratarea şi distribuţia apei, activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, alte activităţi extractive, tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor.

    Creşterile câştigului salarial mediu net în luna august 2022 faţă de luna iulie 2022 au fost determinate de acordarea de premii ocazionale, drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, câştigurile salariale medii nete din luna august au fost mai mari comparativ cu luna iulie, ca urmare a realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte/proiecte), cât şi a disponibilizărilor de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie, din unele activităţi economice.

    Cele mai semnificative creşteri ale câş tigului salarial mediu net la nivel de secţiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează: cu 11,8% ȋn telecomunicaţii; între 2,0% şi 6,0% ȋn fabricarea produselor din tutun, activităţi de servicii anexe extracţiei, industria metalurgică, extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, transporturi pe apă, fabricarea de mobilă; între 1,0% şi 1,5% ȋn hoteluri şi restaurante, fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, transporturi aeriene, fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie, tranzacţii imobiliare, industria alimentară, activităţi de poştă şi de curier.

    În sectorul bugetar, în luna august 2022 s-au înregistrat uşoare scăderi ale câştigului salarial mediu net comparativ cu luna precedentă ȋn administraţia publică (-1,1%), respectiv ȋn sănătate şi asistenţă socială (-0,2%). În învăţământ, câştigului salarial mediu net a crescut uşor comparativ cu luna precedentă (+0,6%).

  • În primele opt luni, deficitul balanţei comerciale a crescut la 22 miliarde euro

    Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) în perioada 1.I-31.VIII 2022 a fost de 22 miliarde euro, mai mare cu 7,381 miliarrde euro decât cel înregistrat în perioada 1.I-31.VIII 2021, anunţă INS

    În luna august 2022, exporturile FOB au însumat 7.618,8 milioane euro, iar importurile CIF au însumat 10.841,7 milioane euro, rezultând un deficit de 3.222,9 milioane euro. Faţă de luna august 2021, exporturile din luna august 2022 au crescut cu 34,3%, iar importurile au crescut cu 46,5%.

    În perioada 1.I-31.VIII 2022, exporturile FOB au însumat 60.291,7 milioane euro, iar importurile CIF au însumat 82.292,5 milioane euro. În perioada 1.I-31.VIII 2022, exporturile au crescut cu 25,1%, iar importurile au crescut cu 31,0%, comparativ cu perioada 1.I-31.VIII 2021.

    În perioada 1.I-31.VIII 2022, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse: maşini şi echipamente de transport (41,3% la export şi 32,1% la import) şi alte produse manufacturate (30,3% la export şi 29,0% la import).

    Valoarea schimburilor intra-UE27 de bunuri în perioada 1.I-31.VIII 2022 a fost de 43.533,2 milioane euro la expedieri şi de 57.761,0 milioane euro la introduceri, reprezentând 72,2% din total exporturi şi 70,2% din total importuri.

    Valoarea schimburilor extra-UE27 de bunuri în perioada 1.I-31.VIII 2022 a fost de 16758,5 milioane euro la exporturi şi de 24531,5 milioane euro la importuri, reprezentând 27,8% din total exporturi şi 29,8% din total importuri.

  • Dovada că scăderea taxării pe muncă duce la creşteri salariale: În iunie 2022, prima lună de facilităţi fiscale, salariul mediu net în industria alimentară a crescut cu 23%, iar în agricultură cu 16%

    ♦ Salariul mediu net din industria alimentară a crescut cu 23% în iunie 2022 faţă de mai 2022, iar în agricultură creşterea a fost de 16% ♦ La nivel naţional, salariul mediu net a crescut cu 1% în iunie faţă de mai.

    Salariul mediu net din industria alimentară a crescut cu 23% în luna iunie a acestui an prin comparaţie cu luna mai şi a ajuns la valoarea de 3.247 de lei net, ca urmare a facilităţilor fiscale acordate de guvern acestei industrii.

    Şi în agricultură, domeniu care a beneficiat de ace­leaşi facilităţi, salariul mediu net a crescut cu 16% în iunie faţă de mai şi a ajuns la valoarea de 3.452 de lei, arată datele Institutului Naţional de Statistică. Spre compa­raţie, în acelaşi interval de timp, salariul mediu la nivel naţional a crescut cu doar 1%, mai arată datele Statisticii.

    „Este nevoie de creşteri salariale în construcţii, în agricultură şi în industria alimentară, dar ar trebui ca fisca­litatea pe muncă să scadă în toate sectoarele, pentru că în România nivelul este foarte ridicat“, a spus Nadia Oanea, consultant fiscal la Tax & Trainings.

    De la jumătatea acestui an, Guvernul a decis aplicarea unor facilităţi fiscale similare cu cele aplicate în construcţii din 2019 şi în acest sector, care au inclus scutirea de la plata unor taxe şi contribuţii, dar şi creşterea salariului minim din aceste domenii.  Companiile din agricultură şi din industria alimentară au făscut şi circa 5.000 de noi angajări în luna iunie 2022.

  • Dezastru demografic pentru o ţară europeană. Aceasta rămâne fără oameni, pierzând deja o treime din populaţie, iar situaţia pare să fie una de lungă durată

    Pentru Republica Moldova,  a şti precis numărul locuitorilor are o semnificaţie aparte: ţara se confruntă cu o criză demografică „existenţială”, cu cel mai rapid declin al populaţiei din Europa. Trauma s-a declanşat după prăbuşirea URSS, iar de atunci, Moldova a pierdut o treime din populaţie. Fiind unul dintre cele mai sărace state europene, drama va continua mult timp.

    În vara anului 2019, Valentina Istrati, şefa secţiei recensăminte ale poplaţiei a Biroului Naţional de Statistică al Republicii Moldova a devenit, în sfârşit, un om împlinit, profesional vorbind. Nu mai trebuia să mintă. În iulie, după ani de diseminare a unor cifre imaginare, BNS a venit cu un număr realist despre câţi oameni trăiesc în (cea mai mare parte) a ţării. La 1 ianuarie 2019, Moldova avea o populaţie de 2,68 milioane de persoane. Pentru orice economie, astfel de cifre sunt importante pentru că pot arăta, spre exemplu, cât de bogată este în comparaţie cu altele – PIB per capita –, cum evoluează şi care-i este locul în lume.

    Pentru Republica Moldova, proiecţiile organizaţiilor internaţionale sunt cât se poate de sumbre.  Până la recensământul din 2018, datele despre populaţie variau în funcţie de cel care făcea estimările. La Eurostat, biroul de statistică al Comisiei Europene, populaţia Moldovei era de 3,55 milioane. La ONU, de 4,04 milioane, iar rezultatul includea regiunea separatistă Transnistria, pe care guvernul de la Chişinău nu o controlează şi care ieşise din statisticile BNS în 1998. A fost „într-adevăr dificil”, povestea Istrati pentru Balkan Insight când a fost întrebată despre cum şi de ce BNS a transmis guvernului, către Eurostat, ONU şi alte instituţii cifre care erau false – şi despre care toţi cei care ştiau câte ceva despre populaţia Moldovei intuiau că sunt greşite. Astfel de calcule dau totul peste cap.

    Deoarece estimarea privind numărul de locuitori era greşită, o mare parte din restul datelor oficiale ale Republicii Moldova, inclusiv Produsul Intern Brut pe cap de locuitor şi rata de fertilitate, au fost incorecte. Motivul pentru care cifrele despre Moldova depăşeau atât de mult realitatea a fost că BNS habar nu avea câţi oameni părăseau ţara. Astfel, a folosit cifre bazate pe recensămintele din 1989 şi 2004 şi a făcut estimări ale populaţiei fără nicio idee despre cifrele reale. Folosind metodologii vechi, a adăugat apoi la populaţia sa totală o cifră pentru persoanele raportate de diferite recensăminte ca locuind efectiv în străinătate. Aceasta însemna că cifrele utilizate înainte de iulie, deşi greşite, nu erau false în sensul necinstit deoarece BNS făcea previziuni după formule statistice, aşa cum ar fi trebuit. Instituţia pur şi simplu nu avea capacitatea de a calcula cu exactitate date vitale.

    Astfel, lipsiţi de fonduri şi expertiză, statisticienii au folosit aceste numere pentru că nu aveau altele şi pentru că nu puteau să admită pur şi simplu că nu ştiau câţi oameni locuiau în ţară. Potrivit lui Eliahu Ben Moshe, un expert israelian contractat de ONU pentru a ajuta BNS să rezolve problema, acest lucru a dus la echivalentul statistic al „dependenţei de droguri”. La recensământul din 2014, timpul şi banii s-au epuizat înainte de a fi numărată 41% din populaţia capitalei, Chişinău. Un sondaj ulterior a reuşit în cele din urmă să remedieze acest lucru şi astfel populaţia totală a fost socotită la 2,86 milioane fără Transnistria.

    Cu toate acestea, nu a existat o estimare despre câţi moldoveni au emigrat şi, prin urmare, care ar trebui să fie cifrele populaţiei între recensăminte. În iulie, noul rezultat, actualizat pentru 2019, a fost în sfârşit făcut public. S-a bazat pe date culese de poliţia de frontieră cu algoritmi de identificare a numărului imens de moldoveni care călătoresc cu paşapoarte româneşti, ruse sau de altă natură. Nu este ceva în totalitate sigur, a spus Istrati, pentru că metodologia poate identifica persoanele doar dacă au călătorit măcar o dată cu un document moldovenesc. De asemenea, transnistrenii controlează o mare parte a graniţei Moldovei cu Ucraina, aşa că nu există deloc date din acea direcţie, dar BNS consideră că acestea nu sunt suficient de mari pentru a-şi schimba estimările pe care le are acum. Iar numerele sunt importante.

    De la Marea Neagră până la Marea Adriatică, problema scăderii populaţiei este o dramă. În Moldova, este o traumă. Din 1989, populaţia sa s-a micşorat cu aproape o treime şi dacă tendinţa continuă în 15 ani ar putea ajunge la puţin peste jumătate din ceea ce era atunci. În ceea ce priveşte demografia, cifrele despre Moldova sunt cele mai înspăimântătoare din întreaga Europă. O astfel de pierdere devastatoare de populaţie provoacă deja probleme grave, cum ar fi lipsa forţei de muncă şi de profesionişti – medicii, profesorii –, dar aceste probleme afectează şi alte părţi ale Europei postcomuniste. Ceea ce este diferit este că scăderea populaţiei în Moldova a început să fie descrisă în termeni existenţiali. Încă de la obţinerea independenţei în 1991, Moldova a fost devastată de tulburări politice, sărăcie şi corupţie la scară mare. De asemenea, ţara a fost divizată între cei care îşi doresc un viitor legat de cel al UE şi de Occident, iar aici intră şi cei care doresc unirea cu România, şi cei care vor legături mai strânse cu Rusia.

    Dar când Aureliu Ciocoi, ministrul de externe şi fost premier, spune că ţara mai la dispoziţie are aproximativ un deceniu pentru a-şi rezolva problemele, el are în vedere şi pierderea de populaţie. „Misiunea noastră”, a spus Ciocoi pentru BIRN, „este să ne asigurăm că Moldova rămâne un stat viabil”. Mulţumită noilor estimări privind emigrarea, în 2019 s-a constatat o pierdere masivă de 1,8% din populaţie faţă de anul precedent. Cifra pentru 2019 nu include Transnistria, dar dacă este luată în calcul o estimare aproximativă a numărului de persoane din regiunea separatistă, populaţia întregii Moldove ar fi de aproximativ trei milioane. Un studiu al Fondului pentru Populaţie al ONU şi al Centrului de Cercetare Demografică din Moldova estimează că până în 2035 populaţia ţării, fără Transnistria, se va micşora la 2,08 milioane, o scădere cu 22,38% faţă de 2019. Dacă s-ar presupune că populaţia Transnistriei s-a redus şi ea cu aproximativ un sfert şi până atunci va ajunge la aproximativ 300.000, populaţia întregii ţări va fi scăzut cu 45% în raport cu nivelul din 1989. Chiar înainte de colapsul Uniunii Sovietice în 1991, câteva mii de evrei moldoveni au reuşit să plece în Israel, iar emigrarea lor a crescut masiv ca număr la începutul anilor 1990.

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

  • Piaţa rezidenţială din Bucureşti a crescut cu două cifre în primul semestru, în timp ce la nivel naţional volumele stagnează

    ♦ În primul semestru la nivel naţional numărul locuinţelor tranzacţionate a crescut cu numai 3% faţă de S1 2021 în timp ce în Bucureşti volumele au urcat cu 19%, potrivit datelor Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI).

    În luna iunie 2022 au fost vândute, la nivelul întregii ţări, 52.946 de imobile – luând în calcul atât locuinţe cât şi terenuri, cu 11.660 mai puţine faţă de luna mai. Numărul caselor, terenurilor şi apartamentelor care au făcut obiectul tranzacţiilor în luna iunie este cu 1.835 mai mic faţă de perioada similară a anului 2021, potrivit datelor ANCPI.  Cele mai multe vânzări de imobile au fost înregistrate, în iunie 2022, în Bucureşti – 10.616, Ilfov – 3.495 şi Braşov – 2.714. Judeţele cu cele mai puţine imobile vândute în aceeaşi perioadă sunt Călăraşi – 292, Covasna – 309 şi Teleorman – 313. În primele şase luni ale anului 2022 au fost tran­zacţionate 341.073 de imobile, cu 21.176 mai multe faţă de perioada similară a anului tre­cut. Cele mai multe vânzări au fost în­registrate în luna martie – 72.123, iar cele mai puţine, în ianuarie – 39.510.

    „Datele ANCPI arată că numărul locuinţelor vândute în Bucureşti şi Ilfov în semestrul unu din 2022 a fost cu 16,6% mai mare comparativ cu primul semestru din 2021 – când s-a înregistrat un record absolut, vânzările de locuinţe au fost la un vârf absolut şi totuşi avem creşteri şi în 2022. Iar majorarea anuală a nu­mă­rului de tranzacţii înregistrată la nivel naţional a fost de 3% în primele şase luni din acest an“, explică Andrei Sârbu, CEO, SVN Romania.

    Statisticile oficiale includ exclusiv contracte finale şi implicit sunt şi rezultate bazate pe ante-contractarea din 2021.

    „Anul 2022 debutase cu un ianuarie şi februarie excelente, cele mai bune luni post 2008 în materie de vânzări, ante-contracte noi pentru locuinţe noi. Însă declanşarea conflictului din Ucraina şi creşterea inflaţiei, a dobânzilor şi a incertitudinile privind viitorul au dus la scăderi semnificative ale numărului de ante-contracte noi, scăderi care s de două cifre faţă de anul trecut“, a explicat CEOul companiei de consultanţă imobiliară.

    Segmentul nou deţine însă doar aproximativ o treime din toată piaţa rezidenţială. Cele mai multe tranzacţii se realizează cu locuinţe de pe piaţa liberă, adică care sunt revândute de proprietari, indiferent de anul de finalizare – 1964, 1983 sau 2019. Iar perioada de ante contractare de pe piaţa liberă este de maximum două luni.

    „Tranzacţiile în Bucureşti şi Ilfov au crescut anual cu 5% în iunie, cu 32% în mai şi cu 13% în aprilie, toate aceste majorări fiind obţinute într-un context în care pentru două treimi din piaţă antecontractele au fost semnate covârşitor după declanşarea conflictului din Ucraina. Explicaţia vine din incertitudinile privind viitorul – cum vor evolua dobânzile în următorul an, când se va livra apartamentul nou ante-contractat acum, cum va evolua economia şi afacerile companiei în care lucrez – şi din preţurile care sunt mai reduse, în general, pe piaţa liberă. Deci cumpărătorii sunt solvabili, mulţi sunt eligibili şi pentru a contracta un credit ipotecar fără codebitor, însă incertitudinile legate de viitor îi fac să amâne decizia de a cumpăra o locuinţă aflată în construcţie sau să se reorienteze spre piaţa liberă, unde cumpără într-un interval scurt, de câteva luni“, a spus Andrei Sârbu.

    Scăderea antecontractelor va duce invariabil şi la scăderi ale numărului final de tranzacţii cu locuinţe, estimează directorul SVN Romania, însă el explică faptul că cifrele sunt comparate cu cele din 2021, un vârf absolut, când în Bucureşti şi Ilfov s-au vândut cu 37% mai multe apartamente şi case versus 2020. Când şi atunci a fost o creştere de aprox. 5%, cu două luni de lockdown şi incertitudinile legate de Covid-19.

    „Deocamdată suntem după şase luni la o creştere de 16,6%, anul s-ar putea încheia chiar pe plus iar scăderea actuală de antecontracte să ducă la o scădere statistică în 2023, însă ne comparăm cu ani precedenţi de recorduri absolute, rămâne de văzut cum va fi afectată piaţa în sine însă este cert că momentul este mai dificil“, a spus CEO-ul.

    Pe de altă parte, în Bucureşti dezvoltatorii se confruntă cu un caz aparte cauzat de problemele urbanistice care vor duce la o reducere drastică a ofertei în următorii patru ani.

    „Piaţa chiriilor va creşte în consecinţă, inclusiv ca nivel al chiriilor lunare – anual avem zeci de mii de persoane care se stabilesc în Bucureşti, fie că vorbim de studenţi sau relocare profesională. Toate aceste persoane nu vor mai avea la fel de multe opţiuni în ceea ce priveşte o locuinţă nouă amplasată în oraş şi astfel oferta şi cererea (cea calculată la nivelul actual) se vor regla. O situaţie similară se înregistrează de câţiva ani în Cluj – Napoca, fapt care a dus la creşterile semnificative de preţuri şi de chirii“, a concluzionat Andrei Sârbu.