La telefon avem un personaj misterios, care doreşte să-şi păstreze anonimatul şi care răstoarnă cazul. Bună seara, vă rog să vă prezentaţi cât de cât.
-Sunt martorul-cheie şi rup tăcerea. /– Ne puteţi dezvălui măcar care este ocupaţia dumneavoastră? / – Aceasta. / -? / -Martor-cheie. Am început ca martor, martor principal, martor şef, iar acum martor-cheie. Urmează să obţin acreditarea de martor absolut. Încununarea unei frumoase cariere.
Mâine seară, pe 27 mai, începând de la ora 20.00, bucureştenii vor avea parte de una dintre cele mai neconvenţionale experienţe cinematografice. POOL Cinema, un concept creat de ShortsUP şi Therme Bucureşti, aduce filme internaţionale de scurtmetraj în mijlocul unei piscine acoperite.
O selecţie inedită de filme scurte internaţionale va fi proiectată pe un ecran suspendat, iar spectatorii se vor bucura de ele din piscină, printre reprize de înot şi relaxare.
Seara de POOL Cinema va începe cu un warm-up muzical pregătit de Djii nicecream.fm, pe vibraţii dance, groove şi funk, care va introduce publicul în atmosfera Marii Evadări din filme scurte. Programul de scurtmetraje începe de la ora 21.30 şi se termină la ora 00.00, urmând să fie încheiat de o ultimă repriză muzicală.
Spectatorii sunt sfătuiţi să vină pregătiţi cu tot ”kitul” necesar experienţei POOL Cinema, din care să nu lipsească costumul, şlapii şi halatul de baie, absolut necesare pentru a intra în cinematograful acvatic. Proiecţiile vor avea loc în zona The Palm a Therme Bucureşti, cel mai mare centrul termal de welness şi entertainment din Europa.
Accesul la POOL Cinema se face în baza tarifului de intrare la Therme Bucureşti, iar spectatorii îşi pot alege ”biletul” la cinema în funcţie de locul pe care-l doresc – în piscină (zona The Palm), pe şezlong (zona Elysium).
Mâine seară, pe 27 mai, începând de la ora 20.00, bucureştenii vor avea parte de una dintre cele mai neconvenţionale experienţe cinematografice. POOL Cinema, un concept creat de ShortsUP şi Therme Bucureşti, aduce filme internaţionale de scurtmetraj în mijlocul unei piscine acoperite.
O selecţie inedită de filme scurte internaţionale va fi proiectată pe un ecran suspendat, iar spectatorii se vor bucura de ele din piscină, printre reprize de înot şi relaxare.
Seara de POOL Cinema va începe cu un warm-up muzical pregătit de Djii nicecream.fm, pe vibraţii dance, groove şi funk, care va introduce publicul în atmosfera Marii Evadări din filme scurte. Programul de scurtmetraje începe de la ora 21.30 şi se termină la ora 00.00, urmând să fie încheiat de o ultimă repriză muzicală.
Spectatorii sunt sfătuiţi să vină pregătiţi cu tot ”kitul” necesar experienţei POOL Cinema, din care să nu lipsească costumul, şlapii şi halatul de baie, absolut necesare pentru a intra în cinematograful acvatic. Proiecţiile vor avea loc în zona The Palm a Therme Bucureşti, cel mai mare centrul termal de welness şi entertainment din Europa.
Accesul la POOL Cinema se face în baza tarifului de intrare la Therme Bucureşti, iar spectatorii îşi pot alege ”biletul” la cinema în funcţie de locul pe care-l doresc – în piscină (zona The Palm), pe şezlong (zona Elysium).
A apărut pe micile ecrane timp de nouă ani şi făcea parte dintr-o echipă de investigaţii supranaturale, iar anul acesta a reapărut în faţa spectatorilor după mai bine de un deceniu. Probabil aţi ghicit. Este vorba despre agentul FBI Danna Scully care alături de Mulder a rezolvat nenumărate cazuri.
Se pare că Scully nu doar a distrat oamenii, ci şi a convins mai multe femei să urmeze o carieră într-o agenţie guvernamentală, ştiinţe sau medicină. Întâmplarea a primit şi un nume – “Efectul Scully”.
Actriţa Gillian Anderson spune că era conştientă de acest efect şi că a primit nenumărate scrisori de la femei care au fost inspirate de personajul Dana Scully şi că doresc o carieră asemănătoare (fără extratereşti).
Anne Simon, profesor de biologie, care a fost şi consultant în cadrul producţiei TV a declarat că “într-o zi mi-am întrebat studenţii câţi dintre ei au fost influenţaţi de Dana Scully în alegerea carierei şi jumătate dintre ei au spus că a avut un rol în decizia lor.”
Chiar şi acum acest efect rămâne subiect de cercetare.
Deadpool este cel mai nou personaj lansat de Marvel şi, în acelaşi timp, unul dintre cele două filme ale studioului care ajung pe această listă. Avându-l pe Ryan Reynolds în rolul principal, Deadpool pare mai mult o parodie decât un film de acţiune, dar acest lucru se poate dovedi unul pozitiv. Luând în calcul numărul mare de supereroi şi alte personaje similare care au luat faţa box office-ului în ultimii ani, o abordare mai degajată se poate dovedi inspirată. Filmul este regizat de Tim Miller (Scott Pilgrim vs. the World) şi îi are în rolurile principale pe Reynolds (Green Lantern, Buried), Gina Carano (Haywire, Fast & Furious 6) şi Morena Baccarin (V, Serenity, Spy). Deadpool va ajunge pe marile ecrane la jumătatea lunii februarie.
După succesul uriaş înregistrat de Star Wars: The Force Awakens, este de aşteptat ca şi primul spin-off al seriei să atragă destul de mulţi spectatori în sălile de cinema. Rogue One: A Star Wars story spune povestea unui grup de rebeli care încearcă să fure planurile de construcţie ale Death Star, acţiunea petrecându-se între episoadele III şi IV ale seriei. Personaje îndrăgite precum Han Solo sau Luke Skywalker nu vor apărea în film, pentru că cei de la Disney au decis să nu dezvolte legături între aceste filme şi episoadele care vor urma. Decizia este una corectă, dacă luăm în calcul faptul că poziţionarea în timp este una complet diferită. Filmul, care debutează pe marile ecrane pe 16 decembrie, este regizat de Gareth Edwards (Godzilla, Monsters) şi îi are în rolurile principale pe Felicity Jones (The Theory of Everything, True Story), Mads Mikkelsen (Casino Royale, The Hunt, Hannibal) şi Alan Tudyk (I, Robot, Frozen).
Batman vs. Superman: Dawn of Justice reprezintă încercarea celor de la DC Entertainment de a răspunde succesului înregistrat în ultimii ani de studiourile Marvel. DC aruncă în luptă cele mai de succes personaje şi actori pe măsură: Ben Affleck, Henry Cavill, Amy Adams, Jesse Eisenberg sau Jeremy Irons sunt doar câteva dintre numele importante care ar trebui să aducă mulţi bani în conturile companiei. Filmul este regizat de Zack Snyder (300, Man of Steel, Sucker Punch) iar la scenariu a contribuit şi David S. Goyer, cunoscut pentru munca excelentă realizată alături de Nolan la seria Batman. Batman vs. Superman: Dawn of Justice are premiera mondială pe 25 martie.
Silence, cel mai nou film al lui Martin Scorsese, spune povestea a doi călugări iezuiţi care călătoresc în Japonia pentru a transmite învăţăturile creştinismului. Odată ajunşi, au parte de un tratament extrem de violent. Scenariul filmului este bazat pe cartea scrisă de Shusaku Endo, iar lista de actori este una impresionantă: Liam Neeson (Lista lui Schindler, Batman Begins, Taken), Adam Driver (Star Wars: The Force Awakens, Girls) şi Andrew Garfield (The Social Network, The Imaginarium of Doctor Parnassus). Data exactă a lansării nu a fost încă anunţată.
Dacă faceţi parte din cei care s-au bucurat atunci când seria Harry Potter a luat sfârşit, anul 2016 v-a pregătit o mare surpriză: „Fantastic Beasts and where to find them“ este cea mai recentă carte semnatş de J.K. Rowling, iar producătorii de la Holywood s-au grăbit să o ecranizeze. Producţia poartă acelaşi nume şi este regizată de David Yates, cel care a semnat ultimele patru episoade din saga tânărului vrăjitor de la Hogwarts. Acţiunea filmului se desfăşoară cu 70 de ani înainte de evenimentele din Harry Potter, în cadrul unei comunităţi secrete de vrăjitori din New York. Distribuţia îi include pe Eddie Redmayne, câştigător anul trecut al premiului Oscar pentru cel mai bun actor (The Theory of Everything, Les Miserables), Ezra Miller (We need to talk about Kevin, The Perks of being a wallflower) şi Colin Farrell (Total Recall, In Bruges). Fantastic Beasts and where to find them va avea premiera pe 18 noiembrie.
Untold Festival, cel mai mare eveniment muzical din 2015 din România, după numărul de spectatori, a câştigat miercuri noapte premiul “Best Major Festival”, la Gala “European Festivals Awards” care a avut loc în Olanda.
Festivalul ce a avut loc la Cluj-Napoca a surclasat evenimente de renume precum Tomorrowland din Belgia sau Sziget Festival din Ungaria.
La ediţia de anul trecut au participat 240.000 de persoane, impactul financiar în comunitate fiind de aproximativ 23 de milioane de euro. Pe cele opt scene ale festivalului au cântat patru dintre cei mai îndrăgiţi artişti electro-dance-music din întreaga lume – Avicii, Armin van Buuren, David Guetta şi Dimitri Vegas & Like Mike, alături de peste 150 de artişti internaţionali şi naţionali, printre care ATB, Fedde le Grande, Tinie Tempah, John Newman, Patrice, DJ Premier, Aron Chupa, Foreign Beggars, Wilkinson, Tom Odell, Sharam, Nic Fanciulli, Satoshie Tomiie.
A doua ediţie a Festivalului Untold va avea loc în perioada 4-7 august 2016, la Cluj-Napoca, organizatorii spunând că la eveniment, care va avea un buget de circa cinci milioane de euro, sunt aşteptate să participe peste 300.000 de persoane. Primul nume sonor anunţat de organizatori pentru evenimentul din august este DJ-ul olandez Tiesto. El este în top 5 cei mai buni DJ din lume şi nu este pentru prima dată în România.
Odată cu acest nou record, Forum Film România – distribuitorul filmului – sărbătoreşte şi cel de-al şaselea an consecutiv când lansează filmul anului în România. De la înfiinţarea sa din 2010, compania a avut în fiecare an în portofoliu filmul cu cele mai mari încasări: „Alice în Ţara Minunilor” (2010), „Piraţii din Caraibe: Pe ape şi mai tulburi” (2011), fiecare dintre cele trei filme din saga „Hobbitul” (2012, 2013 şi 2014), respectiv „Star Wars: The Force Awakens” în 2015.
În plus, începând cu episodul VII din saga „Star Wars” – care ocupă prima poziţie –, Forum Film România mai are alte trei filme în top 10 al producţiilor cinematografice lansate la noi în 2015: „James Bond: SPECTRE”, „Răzbunătorii: Sub semnului lui Ultron”, „Jocurile Foamei: Revolta – partea a doua”.
„În ziua când a avut loc lansarea eram pe Coasta de Est şi participam la o emisiune de radio“, povesteşte Gary Kurtz, unul dintre producătorii Star Wars. „Pe la mijlocul emisiei, un ascultător a intrat în direct şi a început să dea tot felul de detalii despre film. I-am spus că ştie destul de multe lucruri, dat fiind că eram abia în ziua lansării filmului, iar el mi-a răspuns că l-a văzut deja de patru ori. În momentul acela mi-am dat seama că ceva se întâmplă“. Ziua Star Wars a adus „o nouă eră pentru genurile science-fiction şi fantasy. A deschis apetitul lumii întregi pentru aceste poveşti, pentru că a reuşit să traducă ceva complicat pe înţelesul oamenilor. A fost şi este un moment definitoriu în istoria filmului“, explică debutul fenomenului Star Wars Robert Muratore, producător al documentarului The people vs. George Lucas.
„I HAVE A BAD FEELING ABOUT THIS!“
Câteva generaţii mai târziu, curiozitatea faţă de noul film din universul Star Wars este mai mare ca oricând. Este o stare pe care o putem numi, simplu, mania Star Wars. Ca multe dintre lucrurile care schimbă lumea, Star Wars a pornit nesigur şi are o poveste de dezvoltare inspiraţională.
Povestea spune că George Lucas nu reuşea să termine scenariul lui Star Wars; avea firul evenimentelor în minte, dar nu reuşea să îl transpună într-un format pe care să îl poată prezenta caselor de producţie. Apoi şi-a adus aminte de un text pe care îl citise în facultate, „Eroul cu o mie de feţe“, o explorare a miturilor universale. Lucas a recitit studiul semnat de Joseph Campbell şi a înţeles ce avea de făcut: să concentreze întreaga poveste în jurul unui singur personaj, Luke Skywalker, şi al drumului pe care acesta îl avea de urmat.
Lucas nu a avut însă mare încredere în filmul său, fapt ilustrat cel mai bine de un celebru pariu pe care regizorul l-a pus cu bunul său prieten Steven Spielberg. În timpul filmărilor pentru Star Wars, Lucas a făcut o vizită la studioul unde Spielberg pregătea un alt clasic al anilor ’70, Întâlnire de gradul III. „George era extrem de supărat, credea că Star Wars nu se va ridica la înălţimea aşteptărilor lui“, a povestit Spielberg într-un interviu acordat celor de la Turner Classic Movies. „Credea că a făcut un film pentru copii. Aşa că a venit la mine şi mi-a spus că Întâlniri de gradul III o să aibă mult mai mult succes decât Star Wars, că o să fie cel mai de succes film din toate timpurile. Mi-a propus şi un pariu: 2,5% din încasările Star Wars pentru 2,5% din încasările mele. I-am spus că sunt de acord“.
Întâlnire de gradul III a fost într‑adevăr un hit, generând venituri de 303 milioane dolari. Însă Lucas a fost adevăratul câştigător, iar, pentru Spielberg, pariul s-a dovedit a fi mai mult decât inspirat. După calculele celor de la Time, 2,5% din încasările Star Wars i-au adus lui Spielberg în jur de 40 de milioane de dolari. „Filmul meu a fost o poveste de succes, dar Star Wars a fost un fenomen“, spune Spielberg, precizând că „George îmi trimite şi azi bani în contul acelui pariu“.
După primul film din serie, George Lucas a devenit proprietarul francizei, el închiriind practic drepturile celor de la 20th Century Fox. Cu banii obţinuţi, Lucas a pus bazele Industrial Light & Magic, compania de efecte vizuale care a semnat sute de filme în anii ce au urmat. Regizorul a mers chiar mai departe, creând o companie de cercetare pentru a găsi noi metode de a edita efecte de sunet sau vizuale; acea companie a inventat multe dintre sistemele folosite astăzi de marile case de producţie. În caz că nu aţi ghicit, compania în cauză se numeşte Pixar. George Lucas are astăzi o avere estimată la 5 miliarde de dolari, ocupând locul 309 în topul Forbes 500 miliardari.
„HE IS THE CHOSEN ONE. SURELY YOU MUST SEE IT“
De ce a generat însă Star Wars un val de entuziasm nemaiîntâlnit? Ce a diferenţiat povestea cavalerilor Jedi de altele? „Cred că este important să înţelegem de cine a fost bine primită“, explică sociologul Andrei Boţeşteanu: „Pentru un segment considerabil de public, Star Wars îmbină dozele potrivite de nostalgie şi optimism. În sfârşit, nu mai e nevoie să consume Star Wars clandestin, ci o pot face ca oamenii, în HD şi la vedere, public. Orgoliul acestui public e şi el mângâiat, fiind în cele din urmă recunoscuţi ca demni de a fi vizaţi de promovarea Disney. Contăm şi putem să arătăm asta cu gadgeturi şi cu alte lucruri disponibile în România. Celălalt segment de public, mai tânăr, primeşte Star Wars aşa cum primeşte şi moda. Este o atitudine consumeristă, de apartenenţă la „the next big thing“. Este un public mai puţin fidel personajelor, cât universului Star Wars, probabil un public care va sesiza mai degrabă lipsa efectelor speciale decât arta trucurilor de cameră folosite la filmele mai vechi din serie.“
Privind înapoi la anii ’70, devine clar că Star Wars a fost construit pentru succes din mai multe puncte de vedere. Pentru a înţelege fenomenul Star Wars, trebuie să înţelegem contextul. Încă de la sfârşitul secolului XIX genul science-fiction devenise extrem de popular, mai ales datorită unor autori precum Jules Verne sau H.G. Wells. Această tendinţă a continuat şi în secolul XX, când poveştile au devenit mai complexe şi mai sofisticate. În anii ’70 exista deja o listă lungă de autori consacraţi, dintre care trebuie amintiţi Isaac Asimov, Philip K. Dick, Ray Bradbury sau Larry Niven; aceştia au adus o nouă dimensiune genului, dezvoltând lumi şi personaje aparte.
Evoluţia filmelor science-fiction a fost una similară, fapt explicat prin costurile foarte mici de producţie de la acea vreme. Dacă pentru un western, un alt gen foarte popular la acea vreme, producătorii aveau nevoie de costume, de cai sau de mai multe decoruri, toate acestea ridicând costul unui film, în cazul SF-urilor toate acestea puteau fi înlocuite prin efecte speciale. Iar la acea vreme efectele nu presupuneau investiţii precum cele de astăzi; spre exemplu, puţini au remarcat probabil că atunci când nava pilotată de Han Solo trebuie să treacă printr-un câmp de asteorizi, una dintre pietre este de fapt un cartof, iar alta un pantof. Explicaţia este una simplă: oamenii nu erau obişnuiţi cu efectele speciale şi nu aveau aşteptări, iar asta permitea producătorilor să folosească diverse trucuri pentru a simula obiecte sau acţiuni. Cu alte cuvinte, filmele şi serialele science-fiction au devenit apreciate de casele de producţie pentru că erau ieftine şi relativ uşor de realizat.
Deşi genul science-fiction era popular, filmele de profil nu aveau încă rezultate extraordinare la box-office. 2001: A Space Odyssey, filmul lui Kubrick lansat în 1968, a obţinut din încasări sub 60 de milioane de dolari. Acest lucru avea să se schimbe însă în 1977, anul în care două filme SF au ocupat primele poziţii în topul celor mai profitabile producţii.
Campionatul de fotbal, Premier League din Anglia, are cele mai scumpe bilete la meciuri. În medie, un bilet se vinde cu 82 de dolari. Podiumul este completat de Spania, 78 de dolari, şi de Italia cu 76. În timp ce biletul cel mai ieftin este în Africa de Sud, doar 9,6 dolari. Surprinzător, pe locurile 4 şi 5 se află Elveţia şi Statele Unite, cu bilete care se vând cu 52,8, respectiv 46,2 dolari.
Însă cea mai bună ligă de fotbal (în funcţie de costul biletului şi valoarea fotbalului arătat) nu este Premier League, ci Bundesliga (Germania) cu o valoare de 12,6. În acest top, Bundesliga este urmată de La Liga (Spania), Primeira Liga (Portugalia), Premier League (Anglia) şi Primera Division (Argentina).
Clasamentele au fost realizate de Compania de transport, Goeuro, împreună cu publicaţia OneFootball.
În 2014, Borussia Dormund a avut cea mai mare medie de spectatori (80.295), urmată de Manchester United (75.205) şi de Barcelona (72.115). În topul 100 al echipelor de fotbal din Europa, din punct de vedere al spectatorilor, au fost 27 de cluburi din Angla, 23 din Germania, 12 din Spania, 10 din Italia, 8 din Franţa, 5 din Olanda, 4 din Belgia, 2 din Turcia, Portugalia, Ucraina, Scoţia şi un singur club din Elveţia.