BusinessMagazin

Tag: Sova

  • Lupta pentru viitorul PSD: faza pe ideologie şi faza pe FMI

    A câştigat, în schimb, linia impusă de Victor Ponta şi Liviu Dragnea, vizând rămânerea la guvernare a partidului, organizarea unui congres în martie 2015 pentru “lansarea unui nou proiect politic” şi excluderea unor rebeli ca Mircea Geoană şi Marian Vanghelie (plus Dan Şova, probabil ca să se lase o impresie de echidistanţă, având în vedere că Şova nu e cunoscut drept contestatar al lui Ponta sau Dragnea). La aceasta s-a adăugat demisia lui Sebastian Ghiţă, care a avut brusc iluminarea că preşedintele de onoare Ion Iliescu ar fi “comunist” şi că ar frâna, deci, drumul glorios al PSD spre electoratul de centru sau dreapta. Cei patru nu au fost penalizaţi însă pentru rezultatele scoase în alegeri, ci pentru contestarea lui Ponta şi, după unele surse, pentru intenţia de a menţine PSD la guvernare printr-o formulă de alianţă cu PNL.

    La nivel de guvern, premierul Ponta a promis o restructurare imediată, dar fără a indica vreun nume de ministru remaniabil sau de minister desfiinţat şi fără a detalia eventualele pretenţii ale (încă) partenerilor de coaliţie de la UNPR, PC sau PLR de a ocupa posturi în schema cabinetului. Senatorul Mircea Geoană, singurul care a vorbit mai concret pe această temă, propusese impunerea unor criterii de performanţă şi integritate pentru miniştri, reducerea numărului de ministere şi agenţii aferente, precum şi înfiinţarea unui minister pentru românii din diaspora. Dacă la aceasta s-ar adăuga şi un program de guvernare actualizat, ar urma ca noul executiv să-şi asume răspunderea sau să ceară parlamentarilor un vot de încredere în următoarele săptămâni.

    Pentru moment însă, prioritatea rămâne negocierea bugetului cu FMI şi CE. Ministrul finanţelor, Ioana Petrescu, a dezminţit zvonurile că redevenţele pentru resursele naturale ar urma să fie înlocuite sau reduse prin ordonanţă de urgenţă, explicând că sistemul actual de redevenţe va fi prelungit cu încă un an, fără nicio schimbare, urmând ca de la 1 ianuarie 2016 să fie introdus un mod nou de taxare, pe baza unor propuneri discutate cu FMI şi cu specialişti străini şi care urmează să fie lansate în dezbatere publică şi parlamentară pe parcursul anului 2015.

    În acelaşi timp, Petrescu a anunţat că accizele pentru 2015 vor fi îngheţate la nivelul din prezent, urmând ca din 2016 să fie indexate cu inflaţia. Ministrul bugetului, Darius Vâlcov, a confirmat şi el că nu vor fi creşteri de taxe şi că guvernul ia în calcul chiar o scădere a TVA. Premierul Victor Ponta a anunţat, la rândul său, că Guvernul nu intenţionează să majoreze în 2015 nicio taxă sau impozit, insistând şi că accizele vor rămâne neschimbate.

    Discuţiile despre buget se vor încheia după vizita din această săptămână a delegaţiei FMI-CE, urmând ca la 10 decembrie proiectul legii bugetului să fie trimis în dezbatere parlamentară. Deocamdată, execuţia bugetară s-a încheiat la 31 octombrie cu excedent pentru a doua lună consecutiv, care a urcat de la 0,06% din PIB în septembrie la 0,29% din PIB, în condiţiile creşterii veniturilor şi ale reducerii cheltuielilor pentru investiţii faţă de primele zece luni din 2013. Potrivit Consiliului Fiscal, guvernul va avea însă de acoperit un gol la buget de circa 2% din PIB pentru 2015, provenit din scăderea CAS şi alte măsuri adoptate recent, la care se adaugă reducerea necesară de deficit bugetar pentru încadrarea în ţinta asumată de 1,4%% din PIB.

  • Băsescu despre discuţiile Hrebenciuc-Şova: Te ia şi râsul, arată cât de jos e nivelul clasei politice

    ”Te ia şi râsul, când vezi tipul ăsta de discuţii, Hrebenciuc spunându-i lui Şova: Măi, te fac preşedinte, dar scoate legea amnistiei. E penibil. Ce să spui mai mult decât atât? Să vedem dacă se încadrează în trafic de influenţă, nu ştiu dacă sunt îndeplinite toate condiţiile pentru trafic de influenţă, dar astfel de discuţii arată cât de jos este, practic, nivelul clasei politice”, a comentat Traian Băsescu.

    Preşedintele a arătat că este de amar de vreme în politică, dar nu a întâlnit aşa ceva – ”dă-mi o lege ca să te susţin la alegeri”.

    ”Probabil că lucrurile s-au depreciat în partide de când am plecat eu. Eu am plecat din partid în 2004, deci acum zece ani, pe de o parte. Pe de altă parte, chiar dacă PDL nu a fost un partid de sfinţi, şi se vede asta, nu cred că relaţiile în interiorul PDL erau la un nivel atât de jos”, a mai comentat şeful statului.

    Întrebat dacă a negociat cu Viorel Hrebenciuc, când era lider de partid, Traian Băsescu a spus că nu îşi aminteşte să fi negociat cu acesta.

    ”Eu alianţa am negociat-o, dacă nu mă înşel, printre altele (…) În 2009, să vă spună, am marori pe Boc, pe Blaga, primul lucru pe care l-am făcut a fost să îi trmit la liberali. Am spus: mergeţi şi discutaţi cu liberalii, cu Tăriceanu. Tăriceanu a spus da, intrăm în alianţă, cu o singură condiţie, dacă ne daţi funcţia de prim-minstru”, a povestit Băsescu, adăugând că ”tocmai trecuseră prin experienţa Tăriceanu, prim-ministru, care în 2007 fusese vârful de lance al suspendării”.

    ”Nu se putea aşa ceva, în politică poţi să greşeşti o dată, nu de două ori. Tentativa asta a fost, de a face guvern PDL-PNL. (…) A doua variantă a fost PSD”, a mai spus Traian Băsescu, precizând că Viorel Hrebenciuc nu a făcut parte din cei care au negociat intrarea PSD la guvernare.

    Întrebat dacă Hrebenciuc este ”eminenţa cenuşie a partidului”, Băsescu a replicat: ”Este, are o capacitate de negociere formidabilă, din câte ştiu şi este omul care poate aranja voturile la moţiuni de cenzură, la introdus amendamente în legi, unele bune, altele proaste. Are această capacitate şi, din câte ştiu, este omul care are cel mai bun dialog cu UDMR”.

  • Jos Parlamentul, jos DNA, jos serviciile, jos Constituţia! Perlele politice ale săptămânii

    “Voi spune şi eu foarte multe despre acest caz. Începând din 22 decembrie. Bercea, Abraham, e un caz, nu vi s-a părut niciodată că e aşa, ca o făcătură din asta miliţienească?” – preşedintele Traian Băsescu despre dosarul DNA în care este cercetat fratele său, Mircea Băsescu

    “Ele, şi dacă ne retragem toţi, tot nu câştigă, nici d-na Udrea, nici d-na Macovei.  Nici dacă mă retrag şi eu, şi dl. Iohannis, şi toată lumea. Şi dacă candidează singure pierd, deci… Îmi pare rău, dar nu le pot ajuta” – premierul Victor Ponta

    “Vedeţi, vârsta se trădează, e un om mai impulsiv, mai tânăr, dar e un băiat inteligent şi eu am încredere că ştie să înveţe inclusiv din asemenea momente” – Ion Iliescu (PSD) despre criticile lui Victor Ponta legate de instrumentarea cazului de evaziune Lukoil

    “El are o strategie a lui de campanie în care vrea să-l atace pe Meleşcanu, poate să-l lucreze pe Iohannis, să-l atace pe Ponta, ca să-şi scoată iubita” – Radu Mazăre (PSD) despre preşedintele Băsescu

    “În calitate de preşedinte al României, voi dizolva actualul Parlament şi voi propune un nou prim-ministru, cu un nou Cabinet” – Elena Udrea (PMP)

    “Serviciile trebuiau aduse sub controlul civil şi asta a făcut Preşedintele Traian Băsescu!” – Mihail Neamţu (NR) despre declaraţiile preşedintelui pe tema Ponta – ofiţer acoperit

    “România, în sens etnic, nu poate fi stat naţional. E dificil să vorbim de relaţii de încredere între societatea majoritară şi minoritatea maghiară, cât timp articolul 1 din Constituţie ne exclude” – Kelemen Hunor (UDMR)

    “E vorba de un delir personal al unui om care nu ar trece nici cel mai simplu examen psihiatric” – Dan Şova (PSD) despre atacul preşedintelui Băsescu la SIE

    “iPhone a omorât Nokia, iar iPad a distrus industria de hârtie” – premierul finlandez Alexander Stubb, acuzând Apple că a distrus economia ţării

  • Nu vă fie frică: dacă nu curge, pică. Perlele politice ale săptămânii

    “Sunt un fel de Ion Raţiu la o scară mult mai mică” – Dan Diaconescu (PP-DD)

    “Din punctul meu de vedere, a fi un bun familist înseamnă nu doar a fi căsătorit, ci şi a avea copii. Nu eşti un om complet fără să creşti un copil” – Gabriela Vrânceanu-Firea (PSD) despre Klaus Iohannis

    “Între Klaus Iohannis şi Victor Ponta există un evident non-combat. Avem de-a face cu o încercare de a merge braţ la braţ în turul al II-lea al prezidenţialelor. Amândoi sunt candidaţi ai lui Dan Voiculescu” – Elena Udrea (PMP)

    “Bănuiesc că, dacă se întâmplă ceva rău, cei 3.500 de oameni o să vină la mine, că aşa e cu justiţia” – premierul Victor Ponta, criticând decizia Parchetului de a pune sechestru pe activele Petrotel-Lukoil

    “Până acum, dintre hoţii din PSD şi români, Ponta a ales mereu hoţii. Acum a trecut la un alt nivel: dintre Putin şi români, Ponta a ales Putin” – Monica Macovei (indep.)

    “Simt victoria mult mai aproape ca în 2009. Nu vă fie frică: PSD şi Ponta pică!” – Vasile Blaga (PDL)

    “Sigur, nu are poate experienţa politică pe care o am eu, dar totuşi nu pleacă de la nivelul de primar de municipiu” – Călin Popescu-Tăriceanu (PLR) despre Victor Ponta
     

  • Voiculescu e cu brutăria, politicienii cu pâinea

    Premierul Victor Ponta a scăpat, pentru moment, de tirul periodic contra sa al Antenei 3 (altminteri mereu gata să-i reproşeze un sinistru “blat” cu preşedintele Traian Băsescu, încă din perioada guvernării Ungureanu), pentru că soarta televiziunilor familiei Voiculescu depinde acum de ceea ce va decide Ministerul Finanţelor în privinţa clădirilor unde funcţionează televiziunile respective.

    În acelaşi timp însă, Dan Şova, şeful de campanie al lui Ponta şi la rândul lui urmărit penal de DNA pentru foloase necuvenite de pe urma unor contracte de asistenţă juridică încheiate de complexurile Turceni şi Rovinari, a avut grijă să declare că Dan Voiculescu este “al doilea condamnat politic după Adrian Năstase”, menţinând astfel vii speranţele unei părţi a electoratului-ţintă că, după plecarea de la putere a actualului preşedinte, nu doar diverse graţieri importante ar putea avea loc, dar va dispărea şi reticenţa lui Ponta de a ataca sistemul “justiţiei lui Băsescu”, înlocuind, de exemplu, actuala conducere a DNA sau a ANI.

    Liderii ACL au folosit condamnarea lui Voiculescu mai curând ca punct de plecare teoretic pentru conturarea programului lor politic, judecând după declaraţiile “premierului din umbră” Cătălin Predoiu că dosarul privatizării frauduloase a ICA ar trebui să fie premisa pentru un control pe scară largă al tuturor privatizărilor din România, îndeosebi al celor prin care capitaliştii români au cumpărat active ale statului.

    În fine, Monica Macovei şi Elena Udrea au folosit şi ele sentinţa în cazul Voiculescu şi protestul de stradă al spectatorilor Antena 3 spre a arăta că ele sunt singurele care apără cu adevărat independenţa justiţiei şi statul de drept, mai ales prin comparaţie cu Klaus Iohannis şi liderii ACL, care au condamnat prea târziu şi prea moale atât violenţele de la protestul de stradă organizat de Antena 3, cât şi atacurile la DNA din partea susţinătorilor lui Voiculescu.

  • Care e răul cel mai mare pentru România. Perlele politice ale săptămânii

    “Mi-era atât de simplu să răspund pozitiv la presiunile lui Băsescu, mi-era atat de simplu să calc în picioare libertatea presei şi să-i rog pe cei de la Antena 3 să-l lase în plata Domnului” – Dan Voiculescu (PC)

    “Răul cel mai mare pentru România îl constituie preşedintele ei” – Dan Şova (PSD)

    “E bine să se plimbe oamenii la Grădina Botanică, dar jandarmeria trebuia să fie acolo” – Klaus Iohannis (ACL) despre mitingul pro-Antena 3

    “Mare buboi s-a spart odată cu condamnarea lui Voiculescu de se scurge atâta puroi pe străzi” – Sebastian Lăzăroiu (FMP) despre mitingul pro-Antena 3

    “A vorbit cu vreun astrolog, i-a spus astrologul că nu e bine să fie alegerile în Scorpion, vrea să le mute în Săgetător?” – Liviu Dragnea (PSD) despre contestarea de către Klaus Iohannis a OUG 45/2014 privind organizarea alegerilor prezidenţiale

    “Traian Băsescu nu a dispărut, ci şi-a găsit o haină nouă, cu croială nemţească. Lupul umblă azi nestingherit prin România, în blană de Iohannis” – deputatul PSD Mihai Sturzu

    “Nimic nu ameninţă America, deoarece este departe, dar ţările est-europene riscă să fie distruse complet. Este vina lor, deoarece noi nu acceptăm ca avioane şi rachete să fie lansate de pe teritoriile lor împotriva Rusiei” – Vladimir Jirinovski, vicepreşedintele Dumei ruseşti

  • Cred că nu ai suflet, deşi o să umbli cu Biblia în mână. Perlele politice ale săptămânii

    “Viaţa e lungă, e loc pentru toţi” – Vasile Blaga, liderul PDL, despre intenţia lui M. R. Ungureanu de a candida la preşedinţie

    “Eu cred că e un scor foarte bun pentru câştigător şi, ce voiaţi, chiar să nu voteze nimeni cu mine sau ce?” – Crin Antonescu (PNL) despre faptul că Klaus Iohannis a obţinut de două ori mai multe voturi decât el în Delegaţia Permanentă care a ales prezidenţiabilul partidului

    “Nu a fost un vot controversial, a fost un vot absolut democratic” – Klaus Iohannis, comentând desemnarea sa ca prezidenţiabil al PNL

    “O să umblăm cu Bibliile în mână, ca evangheliştii ce bat din uşă în uşă? O să propovăduim că socialiştii sunt demoni şi Ponta e Anti-Christul? Vom ţine şedinţele în biserici? Dar, stai, în bisericile căreia dintre religiile creştine?” – Cristian Bodea (PNL) despre denumirea de Alianţa Creştin-Liberală

    “Monica Macovei e un soi de Elena Udrea, doar că nu blondă” – Mirel Palada, consilier guvernamental

    “Manifestându-se ca un epigon al lui Traian Băsescu, dl. Iohannis este un Emil Boc mai înalt şi mai tăcut” – Dan Şova (PSD)

    “Acum e momentul autonomiei şi al independenţei, doar independenţa naţională totală poate aduce înălţarea pentru maghiarime! Autonomia teritorială a Ardealului şi a Partiumului trebuie să se înfăptuiască, iar unitatea militară secuiască înfiinţată în timpul lui Bela Kun trebuie să ne fie exemplu, la nevoie!” – premierul ungar Viktor Orban la Şcoala de Vară ”Tusvanyos” de la Tuşnad

    “D-le prim-ministru, mă uit în ochii tăi şi nu cred că ai suflet” – vicepreşedintele american Joe Biden evocând o replică pe care i-ar fi adresat-o în 2011 liderului rus Vladimir Putin

  • Traficantul de blugi, absolventul de Harvard şi mincinosul paradigmatic. Perlele politice ale săptămânii

    “Probabil ştiţi că era şi este situaţia din Ucraina, instabilitate în Bulgaria, un mare scandal cu înregistrări în Polonia, deci cu mai multe instituţii m-am consultat” – preşedintele Traian Băsescu, întrebat cu ce instituţii s-a consultat când a refuzat să-şi dea demisia în contextul scandalului Bercea

    “Asta este diferenţa mare între ei doi, între un traficant de blugi şi un absolvent de Harvard” – Dan Şova (PSD) despre diferenţa dintre preşedintele Traian Băsescu şi ministrul Ioana Petrescu

    “Parcă îmi amintesc că s-a retras de peste tot” – Klaus Iohannis (PNL) întrebat de ce Crin Antonescu nu a făcut parte din delegaţia care a negociat fuziunea cu PDL

    “Nu am fost niciodată de acord cu acest document, cred că nu l-am citit niciodată de la cap la coadă cu atenţie, l-am răsfoit, ca să zic aşa” – Crin Antonescu (PNL) despre pactul de coabitare dintre Preşedinţie şi Guvern

    “În mod normal, dovada sustenabilităţii unei anumite măsuri o face Guvernul. Problema este că expunerea de motive este falsă, expunerea de motive prezintă o situaţie ireală” – Cristian Diaconescu (PMP) întrebat de ce el şi parlamentarii partidului lui au votat reducerea CAS

    “Până şi eu îmi dau seama că Ioana Petrescu habar nu are de economie sau de finanţe” – Elena Băsescu (PMP)

    “USL trăieşte prin solidaritatea dintre Ponta – mincinosul paradigmatic şi Voiculescu – turnătorul arhetipal” – Mihail Neamţu (NR)
     

  • Băsescu a semnat decretele pentru numirea lui Rus la Transporturi. Depunerea jurământului are loc la ora 20.00

    UPDATE 18:23 Preşedinţia anunţă semnarea decretelor pentru numirea lui Rus la Transporturi

    Preşedinţia a anunţat, miercuri, semnarea de către preşedintele Traian Băsescu a decretelor pentru numirea lui Ioan Rus la Transporturi, depunerea jurământului urmând să aibă loc la ora 20.00.

    Decretele au fost publicate în Monitorul Oficial.

    Miercuri după-amiază, Guvernul a anunţat că ceremonia de învestitură în funcţia de ministru al Transporturilor a lui Ioan Rus va avea loc la ora 20.00, la Palatul Cotroceni, precizând că premierul Victor Ponta va participa la această ceremonie.

    Până la ora transmiterii acestei ştiri, Preşedinţia nu a făcut niciun anunţ cu privire la semnarea decretelor şi la ceremonia de depunere a jurământului.

    Toate ceremoniile de depunere a jurământului de învestitură de către miniştri se desfăşoară, de obicei, în prezenţa presei.

  • ANALIZĂ – Activitatea lui Şova în mandatul la Transporturi: A promis 1.800 kilometri noi, dar contractul Comarnic-Braşov nu e semnat, iar cel cu Bechtel de negăsit

    Dan Şova a fost numit ministru al Transporturilor după ieşirea PNL de la guvernare, el conducând anterior, vreme de peste un an, Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine.

    La o lună de la preluarea mandatului, Şova a abordat cu cifre, date, planuri şi variante de finanţare unul dintre cele mai sensibile subiecte cotidiene – construcţia de autostrăzi – , capitol unde România nu a reuşit să performeze sub nicio guvernare post-decembristă.

    Potrivit informaţiilor anunţate de Şova la acel moment, România va avea o reţea de 2.440 kilometri de autostradă în anul 2020, respectiv un plus de aproximativ 1.800 kilometri faţă de nivelul actual, de aproximativ 650 kilometri.

    În ultimii doi ani au fost inauguraţi 242 kilometri, anul trecut fiind finalizaţi 116 kilometri.

    Tot în aprilie, întrebat dacă a găsit contractul încheiat cu compania americană Bechtel, că documentul este căutat de Parchet “de vreo şase luni”. În noiembrie, Şova afirma, în calitate de ministru delegat pentru Proiecte de Infrastructură, că nu a căutat niciodată contractul cu Bechtel, ci l-a cerut Ministerului Transporturilor, şi că nu are informaţii dacă documentul a fost găsit, dar constructorul american a promis să trimită o copie legalizată.

    Proiectul autostrăzii Braşov-Borş, denumit Autostrada Transilvania, a fost aprobat în 2003 şi început în 2004, în baza unui contract de 2,2 miliarde de euro încheiat cu Bechtel, care trebuia executat până în 2012. Contractul a suferit în decursul timpului mai multe modificări, fiind reziliat în mai 2013, statul român plătind companiei americane 37,2 milioane de euro şi datorii de 50 milioane de euro.

    Pe de altă parte, Şova nu a reuşit să semneze în perioada mandatului său contractul pentru una dintre cele mai aşteptate autostrăzi, respectiv Comarnic – Braşov.

    Premierul Victor Ponta şi Dan Şova s-au întâlnit la jumătatea lunii ianuarie, la Palatul Victoria, cu reprezentanţii asocierii Vinci – Strabag – Aktor, care a câştigat licitaţia pentru construcţia acestui tronsonul de autostradă Comarnic-Braşov, prilej cu care cele două părţi au semnat un memorandum de înţelegere.

    Ponta afirma atunci că autostrada Comarnic-Braşov, în lungime de 53 kilometri, va fi finalizată în 2017, la un cost estimat de 1,8 miliarde euro, iar taxa de utilizare avută în vedere va fi de 5,7 lei plus TVA, lucrările de construcţie urmând să înceapă la finalul lunii aprilie.

    La sfârşitul lunii martie, ministrul Transporturilor anunţa că acordul pentru construcţia autostrăzii va fi semnat în iunie, nu în aprilie, aşa cum se anunţase iniţial, amânarea termenului fiind un lucru “eminamente pozitiv” întrucât statul a reuşit să obţină angajamentul ferm din partea BEI, BERD şi Băncii Mondiale pentru susţinerea proiectului.

    CNADNR se află sub autoritatea Departamentului pentru Proiecte de Infrastructură, condus de Şova înainte de venirea la Transporturi, dar este în coordonarea operaţională a Ministerului Transporturilor, a spus ministrul în martie.

    Pagina de internet a instituţiei care răspunde de facto de CNADNR, denumită în prezent Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură, Investiţii Străine, Parteneriat Public – Privat şi Promovarea Exporturilor www.dpiis.ro, afişează de ceva vreme mesajul “Webpage Under Construction”.

    În perioada mai-iunie, CNADNR a lansat licitaţii pentru studii de fezabilitate necesare construcţiei a aproximativ 1.700 de kilometri de autostradă.

    Totodată, CNADNR a scos la licitaţie în acest interval construcţia tronsonului Ogra – Câmpia Turzii, finalizarea lotului 2 al autostrăzii Nădlac – Arad şi al tronsonului de autostradă Suplacu de Barcău – Borş.

    În aprilie, CNADNR a semnat contractele pentru proiectarea şi execuţia loturilor 3 şi 4 ale autostrăzii Sebeş – Turda, constructorii italieni şi austrieci selectaţi urmând să primească, în total, 1,1 miliarde lei (aproape 250 milioane euro), inclusiv TVA, pentru aceste proiecte.

    Unul dintre cele mai controversate subiecte pe perioada mandatului lui Şova la Transporturi a fost legat de schimbările de management în cadrul companiilor subordonate.

    Şova a înlocuit în intervalul mai – iunie conducerea mai multor companii din subordine, precum CFR Marfă, Aeroporturi Bucureşti sau Tarom.

    Ministerul comunica la începutul lunii mai, într-un răspuns remis la solicitarea MEDIAFAX, că pe perioada mandatului lui Şova la conducerea instituţiei au fost schimbări de management la AACR, CFR SA, ISCTR, ARR, CFR Marfă şi ROMATSA.

    Managementul privat la companiile de stat a fost introdus la solicitarea FMI, principiile guvernanţei corporative fiind stabilite prin OUG 109/2011.

    Demiterile Consiliilor de Administraţie ale companiilor CFR Marfă, Aeroporturi Bucureşti şi Tarom au fost impuse de “chestiuni de legalitate, imperative”, iar înlocuitorii sunt provizorii, a declarat acum două săptămâni ministrul Transporturilor, arătând că Ministerul Transporturilor va iniţia selecţia noilor manageri privaţi.

    El a precizat că în cazul Aeroporturi Bucureşti şi CFR Marfă, AGA a respins situaţiile financiare pentru anul trecut, iar consecinţa legală a fost destituirea administratorilor. În plus, Corpul de Control al ministerului a sesizat foarte multe nereguli la cele două companii, rapoartele fiind înaintate DNA.

    În cazul CFR Marfă, DNA a fost sesizată şi pentru licitaţia de transport cărbune organizată de Complexul Energetic Oltenia, unde transportatorul feroviar de stat a oferit un preţ foarte apropiat faţă de competitorii de la GFR, înscrişi în cadrul procedurii în cadrul unei asocieri.

    La Tarom, CA-ul trebuia să depună planul de management în 90 de zile, potrivit prevederilor legale, lucru care nu s-a întâmplat nici în 150 de zile, a pus Şova, precizând că acesta a fost motivul înlocuirii.

    Şova ceruse anterior FMI scoaterea unor entităţi din transporturi de sub management privat, întrucât au existat cazuri în care managerii nu au respectat hotărâri AGA luate în conformitate cu acordul cu Fondul, însă răspunsul finanţatorului extern a fost negativ.

    Alte subiecte care aşteaptă răspuns în instanţă sunt legate atât de destinaţia hotelurilor Societăţii Feroviare de Turism (SFT), aflată în insolvenţă, Şova declarând în aprilie că se va adresa Parchetului în legătură cu soarta acestora, cât şi de scrisoarea de garanţie de 10 milioane euro emisă către Grup Feroviar Român de Raiffeisen pentru participarea la privatizarea CFR Marfă, Ministerul Transporturilor anunţând că, după ce banca a refuzat executarea scrisorii, a decis să sesize DIICOT pentru a stabili dacă instituţia este în culpă sau decizia băncii este nelegală.

    În scurtul mandat la conducerea Ministerului Transporturilor, Şova a criticat în mod repetat presa, dar a fost mai activ în relaţia cu mass-media faţă de predecesorul său, utilizând în anumite momente chiar blogul personal pentru a transmite anunţuri, comentarii sau informaţii detaliate legate de anumite proiecte. În prezent, site-ul său, www.dansova.ro, nu poate fi accesat.

    Şova este doctor în drept, membru PSD din 2003 şi senator din 2008. El a fost avocat, asociat al Casei “Şova şi Asociaţii”.