În vară, traficul a fost deschis pe Cernavodă-Medgidia, însă doar la o bandă pe fiecare sens, în timp ce pe Medgidia-Constanţa se circulă deja la două benzi pe fiecare sens de mers. Construcţia autostrăzii Bucureşti-Constanţa, cu o lungime de 203 kilometri, a costat circa 600-700 de milioane de euro, potrivit estimărilor ZF care iau în calcul informaţiile de pe site-ul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR). Instituţia a plătit pentru construcţia ultimelor două tronsoane, Cernavodă-Medgidia-Constanţa, aproape 1,5 miliarde de lei (circa 350 de milioane de euro la un curs de 4,3 lei/euro), iar firmele care au lucrat pe cele două tronsoane sunt Astaldi din Italia şi Max Boegl din Germania.
Tag: sosele
-
Ponta a inaugurat 14 km de şosea de centură la Iaşi: Fără variante de ocolire oraşele se sufocă
Victor Ponta a participat, vineri dimineaţă, la inaugurarea unui tronson de 14 kilometri al şoselei de centură a municipiului Iaşi, tronson care este dat în folosinţă din luna august, inaugurarea oficială fiind amânată până acum. Ponta a refuzat să taie panglica pe care autorităţile o pregătiseră în acest sens, afirmând: “Nu tai nimic, eu doar adaug”. Astfel, panglica a fost tăiată de primarul Iaşiului, Gheorghe Nichita, şi de un reprezentant al firmei constructoare. Ponta a spus că orice mare oraş al ţării care vrea să se dezvolte din punct de vedere economic are nevoie de infrastructură.
-
PARCĂRILE DIN BUCUREŞTI: Capitala are 140 de spaţii cu peste 8.000 de locuri şi preţuri de 1,5 lei sau 2,5 lei pe oră
Potrivit reprezentanţilor Administraţiei Străzilor, instituţia administrează, în prezent, 140 de parcări cu 8.094 de locuri, cele mai multe fiind în zona centrală a Capitalei. Pentru un loc de parcare, şoferii plătesc 1,5 lei pe oră, tariful fiind stabilit prin hotărâre a Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB). Din cele peste 8.000 de locuri de parcare, 276 sunt date cu permise pentru instituţii publice, 559 pentru persoane cu dizabilităţi, 785 sunt locuri de parcare pentru riverani, iar restul sunt locuri de parcare publică. La capitolul locuri de parcare de utilitate generală pe care Primăria Municipiului Bucureşti le-a creat prin investiţii de infrastructură, sunt aproximativ 800 de locuri, dintre care 146 pe Bulevardul Aerogării, aproximativ 450 odată cu realizarea Pasajului Basarab, alte 70 de locuri sub Pasajul Pipera şi 136 la obiectivul de investiţii Doamna Ghica-Chişinău.
-
Anul electoral nu se vede pe şosele
Poate singura bilă albă din domeniul infrastructurii în acest an a fost deschiderea a două dintre dintre cele mai aşteptate autostrăzi, Bucureşti-Ploieşti şi Autostrada Soarelui, dar, chiar şi aşa, acestea nu sunt finalizate complet şi pe unele tronsoane se circulă cu restricţii de viteză. La fel de important e ce se întâmplă în continuare cu celelalte şosele, aflate în construcţie sau doar în stadiu de proiect pe hârtie, dar care sunt aşteptate de milioane de români şi de zeci sau chiar sute de potenţiali investitori străini.
În prima jumătate a acestui an, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a încetinit ritmul de atribuire de contracte, deşi în continuare are o serie de proiecte de autostrăzi ce trebuie licitate şi adjudecate. Între timp, şi Co-misia Europeană a întrerupt o parte din plăţile pentru programul POS-T, care finanţează o mare parte din autostrăzile care se con-struiesc în acest moment în România.

Iar unele din şantierele de autostrăzi se mişcă foarte greu chiar şi în perioada de vară, când motoarele constructorilor ar trebui turate la maxim. Tronsonul Suplacu de Barcău-Borş, ultimul din Autostrada Transilvania pe care americanii de la Bechtel îl mai con-struiesc, este un exemplu în acest sens. Lucrările au avansat extrem de puţin de la începutul anului, deşi Bechtel a încasat circa 74 de milioane de euro în acest an, potrivit informaţiilor transmise de CNADNR. Similar, în cazul primului lot al autostrăzii Nădlac-Arad, construit de firma românească Romstrade şi de portughezii de la Monteadriano, şantierul înaintează foarte greu: deşi ar trebui să fie finalizată în aprilie anul viitor, nici 5% din această autostradă nu era gata la începutul acestei veri. Recent, premierul Victor Ponta vorbea chiar de o suspiciune de fraudă în ceea ce priveşte această autostradă.Florian Aldea, director general al producătorului de ciment Carpatcement Holding, subsidiară a grupului german HeidelbergCe-ment, spune că în mod normal în anii electorali piaţa construcţiilor ar trebui să cunoască un reviriment, însă în anul 2012 contextul european dificil şi-a pus amprenta şi asupra acestui domeniu.
“E greu de evaluat ce se întâmplă în lucrările de infrastructură şi care e realitatea între beneficiar şi constructori. Credem că evo-luţia domeniului infrastructurii este legată şi de intervalul de timp la care sunt plătiţi constructorii”, spune Aldea. Cimentul este unul dintre cele mai importante materiale de construcţii folosite în construcţia şoselelor, iar printre proiectele pentru care Carpatcement face livrări se numără şi autostrăzile de pe Coridorul IV paneuropean.
În prima parte a acestui an, CNADNR nu a atribuit niciun contract de autostrăzi, cele mai importante proiecte fiind pentru reabili-tarea unor drumuri naţionale şi pentru construcţia de centuri de oraş. Primele cinci contracte atribuite de CNADNR în primele şase luni ale anului acesta au o valoare cumulată de circa 130 de milioane de euro, în contextul în care anul trecut cele mai mari cinci contracte totalizau peste 670 de milioane de euro, fiind exclusiv pentru construcţii de autostrăzi. Deşi compania de drumuri a lansat în primele luni ale anului licitaţii pentru construirea a 97 de kilometri de autostrăzi pe Coridorul IV paneuropean, cu o valoare de circa 870 de milioane de euro, până acum nu s-a anunţat niciun câştigător. Aceeaşi situaţie se întâmplă şi în cazul tronsonului de circa 9 kilometri din Autostrada Transilvania, Gilău-Nădăşelu, cu o valoare de peste 70 de kilometri: momentan nu există nicio concluzie cu privire la soarta acestei şosele.
-
Ce spun primii şoferi care au mers pe Autostrada Soarelui: Nici nu se compară cu vechiul drum
“Chiar am mers pe autostradă (autostrada Soarelui – n.red.) şi m-am simţit altfel, se circulă foarte bine şi nu se compară cu vechiul drum”, spune Adrian Mihai. În medie, circa 10 maşini Fan Courier circulă pe Autostrada Soarelui zilnic. Drumul cu maşina către mare, între Bucureşti şi Constanţa, dura în medie circa 2 ore şi jumătate în zilele săptămânii, ajungând până la 4 ore în perioade de vârf, sâmbătă dimineaţă şi duminica după-amiaza. După inaugurarea tronsonului Cernavodă-Medgidia la o bandă pe sens şi a tronsonului Medgidia-Constanţa la două benzi pe fiecare sens, timpul de parcurs al autostrăzii se reduce la o oră şi jumătate-două, în funcţie şi de viteza cu care şoferii circulă.
-
Ponta, la inaugurarea autostrăzii Bucureşti-Ploieşti: Deschidem traficul pe A3, dar aplicăm penalităţi
El a inaugurat tronsonul de autostradă Bucureşti-Ploieşti, alături de fostul premier Călin Popescu Tăriceanu, în mandatul căruia au fost începute lucrările. “Cine zicea că nu avem nevoie de autostrăzi în România a greşit”, a spus Ponta, făcând referire la preşedintele suspendat Traian Băsescu, fost ministru al Transporturilor. El i-a avertizat pe reprezentanţii Ministerului Transporturilor că sunt responsabili pentru ca ieşirea spre Snagov a autostrăzii să fie finalizată miercuri de către Euroconstruct. Pe autostrada Bucureşti-Ploieşti se va circula pe patru benzi, cu un regim de viteză de maximum 100 kilometri pe oră.
-
Drumuri la pensie: Jumătate din şosele din România au o durată de serviciu depăşită
Institutul Naţional de Statistică (INS) a arătat, totodată, că lungimea drumurilor publice şi căilor ferate în exploatare a rămas anul trecut la un nivel comparabil cu cel din 2010. “La 31.XII 2011, drumurile publice totalizau 83.703 km, din care 16.690 km (19,9%) drumuri naţionale, 35.374 km (42,3%) drumuri judeţene şi 31.639 km (37,8%) drumuri comunale”, se arată într-un comunicat al INS. Din totalul drumurilor, 26.791 km (32%) sunt modernizate (în proporţie de 88% drumuri modernizate cu îmbrăcăminţi asfaltice de tip greu şi mijlociu), 21.949 km, sau 26,2%, sunt drumuri cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere şi 34.963 km sunt drumuri pietruite şi de pământ (41,8%).
-
Tara cu 680 de masini de peste 200.000 de euro. Cum sa-ti plimbi Rolls-ul cu trailerul
Cea mai scumpa masina vanduta anul trecut in Romania a fost un
Rolls Royce Phantom Coupe de peste 460.000 de euro. Alti doi romani
sunt fericitii posesori al unui Ferrari 599 de 320.000 de euro si
al unui Rolls Royce Ghost de peste 270.000 de euro. Cand vine vorba
de masini foarte scumpe, inevitabil intra in discutie si vechea
problema – exista drumuri in Romania pentru ca cei care au un
automobil de lux sa se poata bucura de placerea condusului? Sau
automobilul este cumparat doar pentru a fi vazut, servind mai mult
de bibelou.Cititi mai multe pe www.gandul.info
-
Vizibilitate redusa pe drumurile nationale din 15 judete din cauza cetii
Ceata reduce vizibilitatea pe mai multe drumuri nationale si
judetene din Ilfov, Arges, Giurgiu, Calarasi, Ialomita, Olt,
Valcea, Vrancea, Neamt, Brasov, Harghita, Mures, Braila, Tulcea si
Constanta. De asemenea, vizibilitatea este redusa din cauza cetii
si pe autostrazile Bucuresti – Constanta si Bucuresti – Pitesti, a
precizat Centrul Infotrafic.Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Calvarul soferilor – ce drumuri nationale sunt acoperite de zapada
Potrivit situatiei primite de Centrul Infotrafic, luni dimineata
nu erau anuntate drumuri nationale blocate sau inzapezite, insa pe
numeroase tronsoane exista un strat subtire de zapada. Astfel,
drumurile acoperite cu zapada sunt: DN 67C Novaci – Ranca (judetul
Gorj), DN 7D Greblesti – limita cu judetul Arges (in judetul
Valcea), DN 7A Groapa Seaca – Jiet( judetul Hunedoara), DN 67D
Obarsia Closani – Valea Cernei (judetul Mehedinti), DN 13E Zagon –
Barcani (judetul Covasna), DN 57B Oravita – Anina (judetul
Caras-Severin), DN7A Voineasa – Obarsia Lotrului (judetul Valcea),
DN12 Ciceu – Gheorgheni, DN12A Miercurea Ciuc – Lunca de Jos, DN12C
Gheorgheni – Lacu Rosu (in judetul Harghita), DN18, in zonele Gutai
si Borsa (judetul Maramures) si DN1R, la Belis (in judetul Cluj).
De asemenea, pe DN39 Constanta – Mangalia este polei, au precizat
reprezentantii centrului Infotrafic.Cititi mai multe pe www.mediafax.ro