“Obor a fost întotdeauna o zonă comercială, chiar şi numele Obor înseamnă «târg de vite». Înainte de asta se numea Târgul Moşilor, încă din secolul XVII, când veneau negustori din toată ţara, aduceau produsele şi le expuneau aici. Primul moment în care a fost întrerupt comerţul în zonă a fost în 1950, când au decis să construiască fabrici; acum practic revenim la ce era înainte“, spune Andrei Pogonaru, membru al consiliului de administraţie al firmei Prodplast Imobiliare şi partener în cadrul Central European Financial Services.
„Avem o zonă comercială, zona Obor, care are cinci elemente mari: piaţa nouă, piaţa de legume, magazinul Obor, bazarul Obor şi, la toate acestea, avem o bază de clienţi foarte puternică, în jur de 8 milioane de oameni care vin în fiecare an pentru cumpărături. Dar aceştia nu au comerţ modern, nu au retail modern, nu ai unde să bei o cafenea în zonă, nu ai niciun magazin cu branduri mai cunoscute. În plus, nici partea de leisure sau entertainment nu există, parcul din faţa Primăriei este extrem de aglomerat, iar asta arată cât de multă nevoie de aşa ceva există şi cum lipseşte cu desăvârşire. Iar noi venim exact cu asta, construim un mall de proximitate pentru cei care sunt în oricum în zonă, pentru cei care vin oricum la Obor. Venim cu o ofertă care se leagă, e complementară; nu intrăm pe acelaşi segment de piaţă, ci venim cu ceva modern, ceva care să aducă un plus acestei zone deja foarte puternice.“
Familia Pogonaru a început să cumpere acţiuni în fabrica de mase plastice Prodplast în 2002; fabrica s-a mutat acum în complexul Faur şi continuă să producă folie şi PVC. „Ne-am concentrat pe a menţine profitabilitatea fabricii şi ideea de a o muta treptat, de a separa proiectul imobiliar, pentru că un lucru a fost întotdeauna clar: comerţul se pretează cel mai bine zonei Obor. Autorizarea şi planificarea le-am început prin 2009. Demolarea a început în septembrie 2014, iar construcţia efectivă în vara anului următor.“
Investiţia în proiect se ridică la 60 de milioane de euro (valoarea terenului şi construcţia), iar centrul comercial va pune la dispoziţia clienţilor săi magazine pe două niveluri, totalizând 25.000 de metri pătraţi de spaţii comerciale.
„Este posibil să avem şi o fază a doua, pentru că sunt o serie de chiriaşi pentru care pur şi simplu nu mai avem loc. Cererea pentru această zonă e imensă. A fost foarte bun şi timingul, sunt foarte puţine proiecte anunţate, mai ales în Bucureşti. Mulţi se întreabă dacă nu sunt prea multe centre comerciale în Bucureşti, dacă nu sunt prea multe malluri, dar de fapt suntem mult sub ce ar trebui.“ Spre exemplu, explică Andrei Pogonaru, Varşovia are de trei ori mai mulţi metri pătraţi de retail modern decât Bucureşti în condiţiile în care populaţia este mai mică. Din perspectiva comercianţilor, numărul centrelor comerciale este insuficient, adaugă el.
Chiar dacă vorbim de o zonă cu o densitate mare a populaţiei, locuitorii sectorului 2 se pot îndrepta către un alt proiect care şi-a deschis porţile anul trecut, Mega Mall. De ce ar alege clienţii Veranda? Datorită diferenţelor dintre cele două proiecte, după cum explică Andrei Pogonaru. „În primul rând, Mega Mall este, ca multe alte malluri din Bucureşti, unul de destinaţie. Sunt malluri la care este important ca acei clienţi să stea un număr cât mai mare de ore, şi felul în care sunt construite reflectă acest lucru. Food court-ul e la etaj, încearcă astfel să filtreze oamenii. Mallurile de proximitate, care sunt de generaţie mai nouă, sunt malluri destinate unui altfel de comerţ. Am încercat să facem Veranda cât mai accesibil: are spaţiu verde în faţă, am creat un sistem de trafic prin care am lărgit strada şi am pus spaţii noi de tramvai, am creat refugii noi. Pe noi nu ne deranjează dacă cineva vine, cumpără şi pleacă; e un alt concept de retail. Fiind un mall de proximitate, principalii clienţi pe care îi avem sunt cei care locuiesc în zonă.“
Un alt motiv pentru care familia Pogonaru e încrezătoare în succesul Veranda este infrastructura: „Noi suntem la intersecţia între inelul central, adică Ştefan cel Mare, şi şoseaua Colentina, care e principala ieşire din Bucureşti în direcţia respectivă. La modul cum e realizată infrastructură, dacă locuieşti înspre Pantelimon, atunci primul mall la care te-ai duce este într-adevăr Mega Mall. Dar în tot ce înseamnă Calea Moşilor, Ştefan cel Mare, toată zona aceasta extrem de densă dinspre centrul Bucureştiului va avea un mall mai aproape, pentru că nu este atât de uşor să ajungi la Mega Mall – acesta este targetul nostru principal.“
Mai sunt şi alte diferenţe, spune el, în primul rând faptul că Veranda are o suprafaţă mai mică. E şi un concept nou, cu chioşcuri, cu locuri de joacă, care aduce un plus zonei, „nu e o cutie în care trebuie să stai şi să te pierzi“.
Prima ancoră, arată Andrei Pogonaru, este zona de restaurante la care poţi ajunge atât de pe Colentina cât şi dinspre Piaţa Obor; este o ancoră exterioară, ceea ce din prima reprezintă un concept foarte diferit faţă de ceea ce se construieşte în mod uzual. Alt lucru foarte important e ce se întâmplă cu cei 15.000 de metri pătraţi de spaţiu verde: „Iarna vom avea un patinoar, un târg de Crăciun cu brad în faţă, vom avea tot felul de jocuri pentru copii într-un spaţiu care în mod tradiţional ar fi destinat locurilor de parcare. Un mall se construieşte şi apoi îşi aşteaptă clienţii; la noi e invers – avem deja toţi clienţii care vin în zona Obor, cărora le aducem ceva în plus. Am lucrat cu administraţia străzilor şi cu Primăria pentru a obţine avizele, dar toată investiţia în infrastructură, de vreo 2 milioane de euro, e asigurată de noi. Asta include reasfaltare, mutarea stâlpilor, modernizare, semaforizare sincronizată, o bandă în plus şi altele, chiar şi refugiile de tramvai.“
La etajul 1 vor fi în principal branduri de modă, cafenele pentru spaţiul verde şi diverse restaurante, iar la subsol vor fi food court-ul şi ancora Carrefour. Cât despre locuri de parcare, Veranda va avea în total 1.200, dintre care o parte pe acoperiş.
„Ideea este şi să fluidizăm traficul, să nu se mai parcheze maşinile ilegal atât timp cât există locuri de parcare. Este şi în avantajul nostru, pentru că în momentul în care vrei să faci piaţa la Obor, e foarte simplu să îţi parchezi maşina la noi, să traversezi şi să faci piaţa la Obor – la asta se referă conceptul de proximitate, nu încercăm să ţinem clienţii blocaţi“, spune Pogonaru.
Coordonatorul proiectului Veranda se aşteaptă ca peste 25.000 de oameni să îi treacă zilnic pragul. „Este un target neutru având în vedere densitatea zonei şi faptul că la 10 minute de centrul comercial sunt 430.000 de oameni, 166.000 de familii. Şi discutăm de familii tinere, oameni care chiar se vor bucura de parcul pe care îl facem în faţă.“
Veranda a fost proiectat de arhitecţii englezi de la Chapman Taylor, iar CBRE România este agentul exclusiv de închiriere a centrului comercial. Centrul comercial este deservit de 16 linii RATB de transport în comun şi de staţia de metrou Obor, aflată la mai puţin de 400 m distanţă. Proiectul va avea peste 100 de magazine şi un hipermarket Carrefour; o zonă verde, de 15.000 mp, cu parcuri, locuri de joacă pentru copii, terenuri de sport şi terase, va suplimenta oferta comercială a noului mall.