Tag: sondaj
-
Un sondaj Reuters anunţă veşti proaste pentru leul românesc în următorul an
Leul a scăzut cu aproape 2% din decembrie, în urma măsurilor fiscale luate de Guvern la finele anului trecut şi, chiar dacă executvul s-a angajat să modifice unele dintre măsurile luate, analiştii consultaţi de Reuters cred că leul va scădea, un euro ajungând să coste 4,795 lei.Euro a fost cotat miercuri la 4,7473 lei, iar în ianuarie a atins valoarea maximă de 4,7648 lei.Analiştii cred că moneda cehească va câştiga aproape 2% faţă de euro în anul următor, în condiţiile în care banca centrală continuă să majoreze dobânzile, pentru combaterea inflaţiei.Banca centrală cehă a majorat dobânda de refernţă de cinci ori în 2018, la 1,75%. Următoarea şedinţă este programată pe 28 martie, cu o zi înainte ca Marea Britanie să părăsească Uniunea Europeană. Premierul Tomas Holub a declarat că un Brexit fără acord ar putea determina o amânare a creşterii dobânzii, dar una sau două creşteri ale ratei rămân posibile în acest an. -
Cât costă o zi de vacanţă în cele mai scumpe oraşe ale lumii – FOTO – VIDEO
Cei care realizează sondajul iau în calcul diverşi factori pentru a calcula cât trebuie să cheltuie un turist zilnic în anume destinaţii.
-
Sondaj BestJobs: 1 din 5 angajaţi români crede că lucrează în domeniul nepotrivit şi îşi doreşte o reconversie profesională
Cel mai important motiv pentru care românii şi-ar schimba jobul sau chiar cariera rămâne salariul, pentru mai mult de jumătate dintre cei care iau în calcul să facă un astfel de pas în 2019, urmat de lipsa oportunităţilor suficiente pentru dezvoltare profesională (39%) sau de nevoia de schimbare a angajatorului, a mediului de lucru ori a echipei (28,5%). Alţi aproape 18% dintre cei care se gândesc să-şi schimbe jobul nu se simt motivaţi în poziţia actuală, 14% îşi doresc mai mult timp liber, iar pentru 10,7% dintre respondenţi este dificil să avanseze în cadrul companiei. Nu în ultimul rând, aproximativ 27% susţin că nu le place ceea ce fac sau consideră că domeniul în care lucrează nu se potriveşte cu aptitudinile lor profesionale, majoritatea fiind din rândul angajaţilor care se gândesc la o reconversie profesională.
Când evaluează o nouă oportunitate de job, cele mai importante două criterii sunt, la egalitate, salariul şi beneficiile extra-salariale împreună cu programul de lucru, pentru circa 86% dintre respondenţi. Urmează domeniul de activitate al companiei, de care ţin cont 39,3% dintre angajaţi, şi proximitatea biroului faţă de casă, care contează la fel de mult ca perspectivele de dezvoltare în cadrul companiei, după cum au punctat 32% dintre respondenţii sondajului BestJobs. Totodată, candidaţii mai evaluează poziţia în piaţă şi reputaţia angajatorului (14,3%) şi inclusiv părerile despre angajator din social media (7,7%).
Flexibilitatea când vine vorba despre programul de lucru, dar şi în ceea ce priveşte evoluţia profesională în cadrul companiei, este principalul beneficiu pe care şi-l doresc de la un potenţial angajator aproximativ 68% dintre cei chestionaţi, urmat de posibilitatea de a lucra de acasă (52%), precum şi de acordarea mai multor zile de concediu de odihnă (44%). Totodată, jumătate dintre respondenţi şi-ar dori de la viitorul angajator abonamente la clinici medicale private şi programe de dezvoltare/training-uri. Un sfert dintre salariaţi pun preţ pe programele de reduceri pentru serviciile oferite de către partenerii agreaţi ai companiei, alţi 17,8% vor abonamente la săli de sport, iar 7,2% şi-ar dori un spaţiu pentru recreere la birou.
Peste jumătate dintre angajatori vor reduce costurile cu personalul din cauza majorării salariului minim pe economie
De cealaltă parte, peste jumătate dintre angajatorii care au răspuns sondajului au declarat că, în urma creşterii salariului minim pe economie de la 1 ianuarie, vor lua măsuri pentru reducerea cheltuielilor cu personalul. Astfel, aproximativ un sfert dintre angajatori iau în calcul reduceri de personal, fie prin comasarea anumitor funcţii/responsabilităţi, fie prin restructurarea anumitor poziţii sau prin automatizarea de procese care ar elimina resursa umană aferentă, iar alţi 14% analizează restrângerea pachetelor de beneficii extra-salariale. Pentru 12% dintre companii, majorarea salariului minim va determina cel mai probabil îngheţarea altor creşteri salariale planificate la nivel de companie pentru acest an. Restul de 49% nu prevăd vreun impact pe care salariaţii să îl resimtă.Efervescenţa pieţei muncii determină însă mulţi angajatori să continue procesul de recrutare şi în 2019, atât pentru poziţii noi, cât şi pentru acoperirea poziţiilor existente pe care se înregistrează fluctuaţii de personal. Cei mai mulţi angajatori (44%) estimează că vor deschide până în 10 poziţii noi în primul semestru din 2019, iar 37,2%, între 10 şi 50 de poziţii, existând totodată şi cazuri unde vor fi deschise peste 100 de poziţii. O treime dintre poziţiile noi vor fi acoperite de un singur candidat, în timp ce pentru aproximativ jumătate companiile caută să recruteze între 2 şi 5 angajaţi. Deşi angajaţii speră la salarii mai mari de la viitorul job, cei mai mulţi angajatori (46,5%) spun că ofertele salariale ale companiei vor fi similare celor din 2018. Numai un sfert dintre companii spun că vor oferi un salariu mai mare cu până la 5%, alţi 16,3% vor creşte ofertele salariale cu 6-9%. Există însă şi angajatori pregătiţi să ofere salarii cu 10-15% mai mari noilor angajaţi anul acesta (7%) sau chiar cu 20% mai mari (2,3%), mai arată sondajul BestJobs.
În privinţa beneficiilor extra-salariale noi pe care le vor oferi salariaţilor în acest an, companiile au precizat că acestea vor fi: petreceri pentru angajaţi (11,7%), teambuilding-uri (10,7%), prime pentru ocaziile speciale (10,2%), bonuri de masă (10,2%), abonamente la clinici medicale private (8,8%), cursuri şi training-uri de dezvoltare personală (8,3%). Doar 5,4% dintre angajatori spun că vor oferi program flexibil, iar mai multe zile de concediu de odihnă vor fi acordate de către 3,4% dintre respondenţi. Printre beneficiile ce vor mai fi acordate se numără transport gratuit, fructe şi/sau cafea gratuite la birou, abonamente la săli de sport etc.
-
Marea Britanie s-a răzgândit în privinţa Brexitului: Tot mai mulţi britanici doresc să rămână în UE şi sunt în favoarea unui nou referendum-sondaj
În cazul eliminării respondenţilor care s-au declarat indecişi sau nu au vrut să răspundă, rezultatele ar fi de 54-46% în favoarea rămânerii în UE şi de 53-47% în favoarea organizării unui nou referendum pe tema Brexit.
La referendumul din 2016, 52% din alegătorii care au votat au ales ca Marea Britanie să părăsească Uniunea Europeană, în timp ce 48% au votat pentru ca ţara lor să rămână în Blocul comunitar.Marea Britanie ar urma să părăsească Uniunea Europeană pe 29 martie, însă premierul britanic Theresa May întâmpină probleme în a convinge Parlamentul de la Londra să aprobe acordul de Brexit negociat de Guvernul britanic. Theresa May se opune cu vehemenţă organizării unui nou referendum. -
Cât costă o zi de vacanţă în cele mai scumpe oraşe ale lumii – FOTO
Cei care realizează sondajul iau în calcul diverşi factori pentru a calcula cât trebuie să cheltuie un turist zilnic în anume destinaţii.20. Hong Kong – 141 de dolari/zi
19. Helsinki – 146 de dolari/zi
18. Las Vegas – 148 de dolari/zi
17. Tokyo – 149 de dolari/zi
16. Manama (Bahrain) – 150 de dolari/zi
15. Paris – 151 de dolari/zi
14. Doha – 152 de dolari/zi
13. Dubai – 155 de dolari/zi
12. Londra – 156 de dolari/zi
11. Dublin – 157 de dolari/zi
10. Caracas – 158 de dolari/zi
9. Roma – 159 de dolari/zi
8. Honolulu – 160 de dolari/zi
7. Amsterdam – 162 de dolari/zi
6. Veneţia – 163 de dolari/zi
5. Stockholm – 169 de dolari/zi
4. Oslo – 189 de dolari/zi
3. Copenhaga – 193 de dolari/zi
2. New York – 201 dolari/zi
1. Zurich – 219 dolari/zi
-
Sondaj GiftShare: Cât cheltuie românii pentru cadourile de Crăciun
Astfel, 13% dintre respondenţi afirmă că au alocat un buget de cel mult 100 de lei pentru cadouri, ceea ce înseamnă că vor oferi mai degrabă atenţii simbolice doar apropiaţilor, în timp ce 37% au planificat cel mult 300 de lei pentru cadouri. De cealaltă parte, 27% spun că sunt dispuşi să aloce până la 500 de lei, fie pentru că au în plan să ofere cadouri unui număr mai mare de persoane, fie pentru că s-au orientat la cadouri mai scumpe, 11% au buget de până la 750 de lei, iar 7% cheltuie până la 1.000 de lei. Doar 5% sunt chiar mai darnici, având un buget total ce depăşeşte 1.000 de lei pentru cadourile de Crăciun.
Unul din 10 români consideră achiziţionarea cadourilor de Crăciun ca fiind o activitate costisitoare, iar pentru aproape un sfert este o activitate stresantă, plictisitoare sau chiar neplăcută, motiv pentru care ar prefera să delege cumpărăturile altor persoane sau să contribuie cu bani la cadouri oferite împreună cu altcineva, mai arată datele sondajului GiftShare. Vestea bună este că ceilalţi consideră cumpărăturile de sărbători relaxante sau amuzante.
Jumătate dintre români spun că ştiu deja ce cadouri vor pune sub brad de Crăciun şi au făcut din timp cea mai mare parte a cumpărăturilor, fiind determinaţi să nu depăşească bugetul planificat. Alţi 42% au făcut cumpărăturile sporadic în această perioadă, fără să mai fie neapărat atenţi dacă depăşesc suma propusă, în timp ce 8% spun că au lăsat cadourile pe ultima sută de metri, urmând să meargă la cumpărături în zilele dinaintea Crăciunului. În acest caz, nu mai ţin neapărat cont de buget, urmând să găsească ulterior soluţii pentru a compensa deficitul, mai arată datele sondajului GiftShare. Mall-ul rămâne destinaţia preferată pentru cumpărăturile de Crăciun pentru 51,2% dintre respondenţi, în timp ce aproape un sfert preferă magazinele online. Alţi 21% cumpără cadouri din magazinele stradale, la care ajung uşor.
Pe lista cumpărăturilor de cadouri pentru Crăciun se află, pentru majoritatea respondenţilor (54,70%), cel mult 5 persoane, din familie şi/sau prieteni apropiaţi, şi tot cel mult 5 cadouri se aşteaptă să găsească sub brad peste 60% dintre respondenţi. O listă extinsă de până la 10 persoane cărora le vor face un cadou de Crăciun au 30% dintre respondenţi, iar pentru mai puţin de 2% lista depăşeşte 15 persoane, în timp ce alţi 6% dintre respondenţi au declarat că nu obişnuiesc să ofere daruri de Crăciun. Părinţii sunt primii pe lista a 73,4% dintre respondenţi, urmaţi de soţ/soţie/iubit/iubită (71,8%), copii (51,3%), prieteni apropiaţi (41,2%) şi familie extinsă (29%).
-
Scădere dramatică a încrederii românilor în Uniunea Europeană. Ce şanse ar avea acum un RoExit
La nivel european, 62% dintre cetăţeni consideră că apartenenţa la Uniunea Europeană este un lucru bun pentru ţara lor, procentajul reprezentând un nivel record în ultimii 25 de ani.
În ceea ce priveşte România, sondajul relevă o creştere uşoară faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Comparativ cu aprilie 2018, a fost înregistrată o scădere de zece procente.
Gradul de apreciere faţă de apartenenţa la Uniunea Europeană este de 68%, în creştere cu un procent faţă de aprilie 2018, când a fost realizat ultimul sondaj Eurobarometru.
La nivelul României, 64% dintre cetăţeni consideră că ţara lor a avut de beneficiat de pe urma apartenenţei la Uniunea Europeană, în scădere cu şapte procente faţă de luna aprilie.
“La nivel european, sprijinul faţă de Uniunea Europeană a crescut semnificativ după referendumul din Marea Britanie din 2016, lucru care sugerează o îngrijorare crescândă a europenilor privind impactul Brexitului şi o creştere a nivelului de conştientizare a beneficiilor apartenenţei la UE, datorat negocierilor dificile pentru ieşirea Marii Britanii din UE”, se menţionează în Eurobarometru.
-
Deloitte: Angajaţii vor mai multă implicare socială din partea companiilor
Factorii acestei schimbări sunt cerinţa angajaţilor ca organizaţia să aibă un rol social mai puternic, necesitatea unei conduceri simfonice a organizaţiei bazate pe colaborare, avansul noilor tehnologii care elimină unele dintre locurile de muncă tradiţionale, dar creează altele, precum şi apariţia unor modele diferite de carieră tot mai puţin dependente de angajatori.
Doar 18% dintre respondenţi spun că impactul companiei asupra societăţii este o prioritate majoră în strategia organizaţiei; doar 42% spun că organizaţiile lor sunt formate în principal din angajaţi salariaţi şi estimează că dependenţa de contractanţi, lucrători independenţi şi alte forme de colaborare va creşte dramatic în următorii ani, în vreme ce numai 16% au stabilit politici pentru a gestiona această varietate de tipuri de lucrători.
„Tendinţele din zona capitalului uman arată o schimbare de paradigmă: trecerea de la mediul de afaceri tradiţional orientat doar spre zona economică către unul orientat să creeze impact în societate ca ansamblu prin intermediul unui nou tip de întreprindere, respectiv întreprinderea socială (social enterprise). Asta înseamnă că organizaţiile nu mai sunt evaluate doar pentru performanţa lor financiară şi impactul lor direct în economie, ci în funcţie de impactul lor asupra mediului în care operează şi a membrilor lor, deci asupra societăţii în general. În ultimul timp, pe fondul pierderii încrederii în liderii politici, oamenii au început să considere că mediul de afaceri privat este motorul schimbării în societate. De aceea organizaţiile trebuie să fie receptive la toate vocile societăţii şi să investească în ecosistemul social mai larg, să devină modele de responsabilitate socială. Companiile trebuie să insufle propriilor angajati sentimentul de scop colectiv, de misiune superioară, pentru că în joc se află reputaţia şi, în cele din urmă, succesul sau eşecul lor”, afirmă Raluca Bontaş, partener global employer services, Deloitte România.
85% dintre cei intervievaţi consideră necesară o conducere simfonică, un nou model de leadership care presupune un nivel fără precedent de colaborare interdisciplinară şi o viziune comună a executivilor dintr-o organizaţie. Pentru a face acest lucru, directorii executivi joacă împreună ca o echipă, conducând, de asemenea, propriile echipe, toate în armonie.
Sondajul din 2018 a inclus răspunsurile a peste 11.000 de directori executivi şi de resurse umane la nivel global, fiind cel mai amplu studiu de acest fel realizat de Deloitte.
Deloitte furnizează la nivel global servicii de audit, consultanţă, servicii juridice, consultanţă financiară şi managementul riscului, servicii de consultanţă fiscală şi alte servicii adiacente către clienţi din sectorul public şi privat provenind din industrii variate. Patru din cinci companii prezente în topul Fortune Global 500® sunt clienţi Deloitte.
-
Deloitte: Angajaţii vor mai multă implicare socială din partea companiilor
Factorii acestei schimbări sunt cerinţa angajaţilor ca organizaţia să aibă un rol social mai puternic, necesitatea unei conduceri simfonice a organizaţiei bazate pe colaborare, avansul noilor tehnologii care elimină unele dintre locurile de muncă tradiţionale, dar creează altele, precum şi apariţia unor modele diferite de carieră tot mai puţin dependente de angajatori.
Doar 18% dintre respondenţi spun că impactul companiei asupra societăţii este o prioritate majoră în strategia organizaţiei; doar 42% spun că organizaţiile lor sunt formate în principal din angajaţi salariaţi şi estimează că dependenţa de contractanţi, lucrători independenţi şi alte forme de colaborare va creşte dramatic în următorii ani, în vreme ce numai 16% au stabilit politici pentru a gestiona această varietate de tipuri de lucrători.
„Tendinţele din zona capitalului uman arată o schimbare de paradigmă: trecerea de la mediul de afaceri tradiţional orientat doar spre zona economică către unul orientat să creeze impact în societate ca ansamblu prin intermediul unui nou tip de întreprindere, respectiv întreprinderea socială (social enterprise). Asta înseamnă că organizaţiile nu mai sunt evaluate doar pentru performanţa lor financiară şi impactul lor direct în economie, ci în funcţie de impactul lor asupra mediului în care operează şi a membrilor lor, deci asupra societăţii în general. În ultimul timp, pe fondul pierderii încrederii în liderii politici, oamenii au început să considere că mediul de afaceri privat este motorul schimbării în societate. De aceea organizaţiile trebuie să fie receptive la toate vocile societăţii şi să investească în ecosistemul social mai larg, să devină modele de responsabilitate socială. Companiile trebuie să insufle propriilor angajati sentimentul de scop colectiv, de misiune superioară, pentru că în joc se află reputaţia şi, în cele din urmă, succesul sau eşecul lor”, afirmă Raluca Bontaş, partener global employer services, Deloitte România.
85% dintre cei intervievaţi consideră necesară o conducere simfonică, un nou model de leadership care presupune un nivel fără precedent de colaborare interdisciplinară şi o viziune comună a executivilor dintr-o organizaţie. Pentru a face acest lucru, directorii executivi joacă împreună ca o echipă, conducând, de asemenea, propriile echipe, toate în armonie.
Sondajul din 2018 a inclus răspunsurile a peste 11.000 de directori executivi şi de resurse umane la nivel global, fiind cel mai amplu studiu de acest fel realizat de Deloitte.
Deloitte furnizează la nivel global servicii de audit, consultanţă, servicii juridice, consultanţă financiară şi managementul riscului, servicii de consultanţă fiscală şi alte servicii adiacente către clienţi din sectorul public şi privat provenind din industrii variate. Patru din cinci companii prezente în topul Fortune Global 500® sunt clienţi Deloitte.
-
Majoritatea britanicilor ar vota în favoarea rămânerii în Uniunea Europeană
Potrivit sondajelor, 52% dintre cetăţenii britanici ar vota pentru rămânerea în Uniunea Europeană, iar 48% împotrivă, dacă ar fi organizat un nou referendum.
Numeroşi politicieni britanici propun organizarea unui nou referendum privind apartenenţa la Uniunea Europeană, dar premierul Theresa May a respins ideea.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro