BusinessMagazin

Tag: sistem bancar

  • Cutremur în sistemul bancar. Una dintre cele mai puternice bănci a dechis să SCHIMBE TOT

    Sistemul se bazează pe recunoaşterea facială şi pe un inter­viu în videoconferinţă, potrivit Les Echos.
     
    Ce-ar fi dacă doar conturul feţei v-ar permite să deschi­deţi un cont în bancă? Acesta este pariul SocGen, care va lan­sa în următoarele săptămâni un proces de deschidere rapidă de conturi bazat pe recunoaşterea facială şi videoconferinţă.
     
    Inedit în universul bancar, acest instrument le va permite viito­rilor clienţi ai băncii să primească un RIB (extras de iden­tifi­care bancară) şi un card fără a se deplasa. Rezervat cli­enţilor rezidenţi în Franţa, sistemul va putea fi utilizat în spe­cial de persoanele care nu şi-au deschis niciodată un cont în bancă.
     
    Concret, clienţii va trebui să încarce pe aplicaţia băncii două documente de identitate, un document care indică domiciliul şi unul care indică veniturile. După aceea, aceştia va trebui să se fotografieze.
     
    „Este un selfie dinamic, adică o fotografie în trei dimensiuni care, după o verificare biometrică, atestă faptul că clientul este deţinătorul legitim al documentelor prezentate“, arată Mehdi Elhaoussine, din cadrul Idemia.
     

  • Cutremur în sistemul bancar. Una dintre cele mai puternice bănci a dechis să SCHIMBE TOT

    Sistemul se bazează pe recunoaşterea facială şi pe un inter­viu în videoconferinţă, potrivit Les Echos.
     
    Ce-ar fi dacă doar conturul feţei v-ar permite să deschi­deţi un cont în bancă? Acesta este pariul SocGen, care va lan­sa în următoarele săptămâni un proces de deschidere rapidă de conturi bazat pe recunoaşterea facială şi videoconferinţă.
     
    Inedit în universul bancar, acest instrument le va permite viito­rilor clienţi ai băncii să primească un RIB (extras de iden­tifi­care bancară) şi un card fără a se deplasa. Rezervat cli­enţilor rezidenţi în Franţa, sistemul va putea fi utilizat în spe­cial de persoanele care nu şi-au deschis niciodată un cont în bancă.
     
    Concret, clienţii va trebui să încarce pe aplicaţia băncii două documente de identitate, un document care indică domiciliul şi unul care indică veniturile. După aceea, aceştia va trebui să se fotografieze.
     
    „Este un selfie dinamic, adică o fotografie în trei dimensiuni care, după o verificare biometrică, atestă faptul că clientul este deţinătorul legitim al documentelor prezentate“, arată Mehdi Elhaoussine, din cadrul Idemia.
     

  • Cât mai cresc dobânzile

    2017 a fost al doilea an de profitabilitate robustă pentru sistemul bancar românesc. Băncile din România au obţinut în primele nouă luni din 2017 un profit net record de circa 4,1 mld. lei, după ce pe ansamblul întregului an 2016 sistemul bancar a raportat un câştig de circa 4,15 mld. lei, al doilea câştig anual ca valoare de după izbucnirea crizei economice.

    Practic, 2016 şi 2017 au fost doi ani consecutivi de revenire, în care sistemul bancar a redevenit profitabil operaţional ”cu o anumită robusteţe“, explică Sergiu Oprescu, susţinând că această profitabilitate nu a fost generată în mod special de evenimente singulare, aşa cum a fost cazul anului 2015, motiv pentru care se face distincţia între profitabilitatea lui 2015 şi profitabilitatea anilor 2016 şi 2017.

    ”Este de dorit să avem profitabilitate operaţională ca să putem credita economia, recompensa acţionarii, pentru a putea investi în noi tehnologii şi în siguranţa tranzacţiilor bancare şi a avea în acelaşi timp «bufferele» de capital necesare pentru a asigura stabilitatea sistemului financiar în condiţii de criză. Trebuie să ne păstrăm profitabilitatea operaţională. Şi trebuie să înţelegem că profitabilitatea nu se discută la un moment dat, nu este o informaţie statică, ci se analizează pe intervale de timp mai lungi. Niciun investitor din zona bancară nu investeşte pe «conceptul de tun», să scoată bani rapid, ci investeşte pe intervale lungi de timp.“

    Şeful ARB a explicat că sistemul bancar din România are fundamente solide: un indicator de solvabilitate de circa 19% şi un indicator de lichiditate imediată în zona de 38%, ceea ce arată că există în interiorul sistemului bancar o lichiditate structurală destul de ridicată.
    Sistemul bancar a avut o evoluţie pozitivă în principal graţie evoluţiei macroeconomice – şi nu numai din perspectiva cifrelor, ci şi din perspectiva indicelui de încredere în economie al populaţiei în general, ceea ce a condus şi la o accelerare a creditării. ”Nu ne trebuie numai creştere economică, ci avem nevoie şi de o creştere de încredere la nivelul populaţiei şi la nivelul antreprenorilor, operatorilor din business. Pentru că, de fapt, de aici apare o creştere a cererii de credit.“

    Sistemul bancar românesc este întotdeauna pregătit, are ”arma la picior“ ca să crediteze economia, afirmă Oprescu. ”Acesta este unul din instrumentele poate cele mai importante din perspectiva creşterii bunăstării economice la nivelul societăţii româneşti. Creşterea creditului neguvernamental este un factor primordial în atingerea obiectivului comun de creştere a bunăstării economice. Nu putem să avem bunăstare dacă nu avem creştere economică şi, pe termen lung, nu putem să avem creştere economică dacă nu resincronizăm ciclul de creştere eocnomică cu ciclul financiar, de creştere a intermedierii financiare.“

    |n ceea ce priveşte corelaţia dintre evoluţia creditării şi a dobânzilor în perspectivă, şeful ARB apreciază că majorarea dobânzilor va tempera din exuberanţa unei reluări a creşterii creditării cu două cifre. |n acest context, Oprescu susţine că şi reglementatorii şi piaţa ar trebui să militeze, să găsească o utilizare mai largă a dobânzilor fixe.

    ”Creşterea dobânzilor va face ca o parte din cererea de credit să fie mai greu calificabilă, deci va tempera din exuberanţa unei reluări a creşterii creditării cu două cifre. Eu cred că vom fi în continuare în zona superioară de o singură cifră. Dar este o zonă sigură, este un parcurs pe termen lung, este ca şi cum ne-am programa pasul de alergare astfel încât să alergăm maratonul, nu să facem nişte sprinturi de etapă.“

    Creditul privat total (pentru populaţie şi companii) a înregistrat în lunile de toamnă din 2017 un ritm de creştere în jurul a 7% comparativ cu soldul din 2016, cel mai rapid ritm din ultimii cinci ani. |nsă ultima parte a anului trecut a adus şi o inversare de trend de dobândă de bază, 2017 fiind primul an de creştere a ROBOR, după 7-8 ani în care dobânzile au scăzut constant, până la minime istorice. Restrângerea lichidităţii din piaţa interbancară în toamna lui 2017 a antrenat creşterea dobânzilor, indicele ROBOR sărind peste nivelul dobânzii de politică monetară, care era 1,75%, şi depăşind şi pragul de 2% pentru unele scadenţe. Iar bancherii se aşteaptă ca în continuare dobânzile să fie volatile.

    ”Vom vedea în continuare o anumită volatilitate a nivelului de dobândă, care este normală. Este o volatilitate indicată de piaţă care are foarte mulţi factori în spate, pe care nu-i putem predetermina astăzi. Pot fi factori care ţin de momentul respectiv, cum a fost în anul 2017 o abordare privind politica fiscală. Sau pot fi factori care ţin de o conjunctură internaţională, cum ar fi acela legat de mişcările capitalurilor la nivel european.“ Un alt element foarte important, care este monitorizat şi la nivel european, este nivelul de neperformanţă. ”România a avut o evoluţie absolut spectaculoasă din punctul de vedere al descreşterii indicelui de neperformanţă (NPL – non-performing loans). Rata creditelor neperformante a scăzut din zona de 24% (vârful din 2014) către 7,64% la octombrie 2017. Şi credem că sunt şanse să se atingă un nivel şi mai scăzut la sfârşitul lui 2017. Iar măsurile care sunt luate vor duce la o continuare a descreşterii indicatorului de neperformanţă şi în 2018. Acel nivel pe care şi BNR l-a stabilit ca proiecţie de viitor – să venim în zona de 6% cu rata NPL.“

    Şeful ARB anticipează că procesul de consolidare a sistemului bancar va continua. ”Au fost câteva tranzacţii anunţate în piaţă pentru anul 2017 şi probabil că vor urma altele în 2018. Este un proces care încă mai are spaţiu. Dacă un investitor se uită la structura sistemului bancar din România, încă mai descoperă că are spaţiu neexploatat de consolidare. Şi această consolidare fie se întâmplă din interior – adică sunt bănci care consolidează în jurul lor, crescându-şi cota de piaţă – fie se întâmplă cu import de competitivitate – adică cu introducerea unor noi actori în sistemul bancar din România, care după aceea au planuri, poate mai interesante, mai agresive decât planurile celor care doreau să iasă din sistem.“

    Sergiu Oprescu se aşteaptă să apară noi jucători, având în vedere că sistemul bancar din România este atractiv, în principal graţie nivelului scăzut al intermedierii financiare. Ponderea creditelor în PIB a coborât în ultimii ani în România sub 30%, unul dintre cele mai slabe din Uniunea Europeană.

    ”Suntem cei cu «mare potenţial». |ntotdeauna am avut un potenţial mare, pentru că venim de pe o bază scăzută. Teoria convergenţei spune că plecând de jos nu ai cum să te duci decât în sus şi trebuie să te duci repede dacă vrei să ajungi la mediile europene. Pe de altă parte, aş vrea să văd şi momentul când nu mai vorbim de potenţial, ci de realizări.“

    Un mare risc pentru sectorul bancar vine din zona tehnologiei, susţine Oprescu, care consideră că băncile nu trebuie să se teamă de fintech-uri.

    ”Eu sunt partizanul conceptului că băncile nu trebuie să se teamă de fintech-uri şi nici fintech-urile de bănci. Cred că există o zonă a posibilelor parteneriate care trebuie realizate în beneficiul clientului şi unde trebuie să existe această strângere de mână între  bănci şi fintech-uri. Această «strângere de mână» dă pe de-o parte stabilitate fintech-urilor şi oferă pe de altă parte inovaţie băncilor. Deci este un parteneriat între inovaţia fintech-urilor şi stabilitate, siguranţă, responsabilitate, care vine din zona băncilor“, susţine Oprescu. |n contextul digitalizării, continuarea restructurării sectorului bancar este un ”trend normal“.

    ”Cred că este un trend normal, care are loc nu numai în România. Este generat în principal de soluţiile de business. Am sesizat de 5-6 ani că impactul tehnologic are o influenţă tot mai mare. Apar tot felul de funcţii digitale în interiorul structurii / guvernanţei corporative a băncilor. Pentru că toţi iau în calcul influenţa tehnologiei asupra serviciilor bancare în general.“

    Şeful ARB consideră că avantajul pe care îl avem în România este acela al unui sistem bancar cu o relativă reprezentativitate la nivel european. ”Sunt jucători din mai multe segmente la nivel european şi atunci vom beneficia de soluţii strategice ale grupurilor – ale băncilor-mamă – care vor fi implementate în acelaşi timp, plus interese şi abordări locale care trebuie să intre în concurenţă cu abordările europene, ceea ce este foarte bine pentru că duc la o creştere de competitivitate. Din perspectiva clientului este un lucru foarte bun“, conchide Sergiu Oprescu.

     

  • Grecii de la Piraeus au vândut subsidiara din România către fondul de investiţii J.C Flowers după mai bine de un an de discuţii

    Fondul a reluat negocierile, însă, şi a câştigat acum procesul de preluare în care s-a luptat cu grupul ungar OTP Bank. J.C Flowers a mai încercat să intre pe piaţa locală şi prin preluarea băncii Carpatica, însă şi acolo dealul a picat. Fondul voia să cumpere şi Piraeus şi Carpatica şi să creeze un grup mai mare care să îi permită să fie mai vizibil pe piaţa bancară românească.

    Venirea lui J.C Flowers, primul nume străin care intră în sistemul financiar local, după mulţi ani, arată că există interes pentru sistemul bancar local, cu un teren de joacă pentru 36 de bănci. Piraeus este un jucător de talie medie, anul trecut ocupând locul 13 în piaţă cu o cotă de 1,67%.  

  • Analiză: băncile devin tot mai bogate

    În primul semestru al acestui an, băncile au înregistrat un profit record, activele au atins un nou maxim, ca şi solvabilitatea, iar rata NPL a continuat să scadă. Sistemul bancar românesc, care adună 36 de bănci, a înregistrat după prima jumătate a acestui an un câştig record de 2,68 mld. lei (circa 600 mil. euro), în creştere cu aproximativ 12% faţă de perioada similară a anului trecut.

    2016 a fost un an dinamic pentru bănci, în ciuda tensiunilor legislative şi a previziunilor pesimiste ale bancherilor, remarcându-se o oarecare revigorare a creditării, niveluri record ale activelor, solvabilităţii şi lichidităţii, dar şi profituri mari pentru bănci, apropiate de maximul istoric din perioada de boom economic.

    Creşterea creditării a susţinut ascensiunea activelor sistemului bancar la 393,6 mld. lei în 2016, maximul ultimului deceniu, iar profitul a ajuns anul trecut la 4,3 mld. lei (aprox. 1 mld. euro). Niciun nume nou nu şi-a făcut loc în 2016 în rândul celor mai mari zece bănci, spre deosebire de 2015, când Garanti a reuşit să avanseze în topul celor mai puternice instituţii de credit de pe piaţa locală, pe locul 10. Subsidiara locală a turcilor şi-a menţinut şi anul trecut poziţia.

    În a doua parte a clasamentului schimbările sunt numeroase, bănci precum Libra Internet Bank, Idea Bank, EximBank sau Credit Europe Bank reuşind să urce în clasament. Pe de altă parte, bănci precum Carpatica, ProCredit, Crédit Agricole, Veneto sau Intesa au coborât în top.

    Clasamentul băncilor mari de pe piaţa locală după active nu s-a schimbat semnificativ anul trecut, băncile mari din top zece reuşind, cu o singură excepţie, să-şi consolideze poziţiile. Totodată, la nivelul celor mai mari zece bănci după active se observă şi o uşoară creştere a concentrării, instituţiile de credit din top 10 cumulând în 2016 peste 82% din activele totale.
    La vârful clasamentului din sistemul bancar singura schimbare notabilă în 2016 a fost rocada istorică pe podium între Banca Transilvania şi BRD SocGen: Banca Transilvania a urcat pe locul 2, iar BRD a coborât pe 3.

    Pe parcursul ultimilor zece ani însă, clasamentul celor mai mari zece bănci româneşti a înregistrat schimbări şi mai importante de poziţie, nouă jucători rămânând în top. Pe de altă parte, jucătorii cu o cotă de piaţă mai mică în 2007 au reuşit să urce în top pe seama pierderii de cotă de piaţă a băncilor mari. Cele mai mari bănci au încercat în ultimii ani să-şi cureţe şi bilanţurile de credite neperformante.

    Garanti Bank este singurul nume nou intrat în top în ultimul deceniu, în timp ce Volksbank a ieşit din piaţă, fiind preluată de Banca Transilvania.

    Pe o piaţă a creditului care a fost marcată de letargie în primii ani de criză şi a dat semne de redresare în special în ultimii doi ani, băncile care au făcut achiziţii, dar şi cele care au vândut mai multe credite noi au putut să se delimiteze, înregistrând creşteri vizibile la nivelul cotelor de piaţă după active.

    Anii de criză nu au subţiat semnificativ bilanţurile băncilor; doar câţiva jucători au înregistrat scăderi importante de active, în condiţiile în care lipsa cererii de credite din sectorul privat a fost compensată de cererea mare de finanţare din partea statului. Abia în ultimii ani bancherii şi-au pus problema reluării creditării, pe măsură ce au văzut că veniturile li se subţiază odată cu baza de clienţi, în timp ce cheltuielile cu provizioanele pentru creditele cu probleme au scăzut mult mai încet decât sperau.
    Faţă de 2007, patru bănci au pierdut cotă de piaţă în anii de criză, în timp ce şase instituţii de credit au reuşit să câştige teren.

    BCR, BRD-SocGen, Alpha Bank şi Bancpost sunt în categoria celor care şi-au văzut cota de piaţă subţiindu-se în ultimul deceniu, în timp ce Banca Transilvania, Raiffeisen, UniCredit, CEC Bank, ING Bank şi Garanti Bank au fost în ascensiune.
    în categoria băncilor care au pierdut cotă de piaţă în ultimii zece ani se numără BCR, cea mai mare bancă locală după active, dar şi instituţiile de credit cu capital grecesc Bancpost şi Alpha Bank, care au alunecat în clasament. Alpha a ajuns pe locul opt cu o cotă de piaţă de 3,74%, în 2016, fiind urmată de Bancpost, cu 2,96%. Ambele instituţii de credit cu capital elen au reuşit să traverseze cele mai dure episoade care au zdruncinat Grecia fără să se transforme în probleme critice pentru sistemul bancar românesc.

    În ultimii zece ani BCR a rămas liderul pieţei, însă a pierdut masiv cotă de piaţă, în ciuda faptului că activele au avansat constant. Banca a înregistrat cel mai mare declin din top zece. La finalul anului trecut BCR avea o cotă de piaţă de 16,3%, în timp ce în 2007 cota de piaţă a celei mai mari bănci locale ajungea la circa 24%.

    Cel mai mare câştigător al ultimilor zece ani în sistemul bancar local este Banca Transilvania. Banca din Cluj a reuşit în ultimii ani să marcheze creşteri importante ale cotei de piaţă după active de la un an la altul, fiind, pe parcursul crizei, cea mai dinamică dintre băncile mari. Banca Transilvania şi-a crescut cota de piaţă de 2,4 ori în perioada 2007-2016, ajungând să deţină la finalul anului trecut peste 13% din activele totale.

    Pe lângă Banca Transilvania, încă alte cinci bănci mari – Raiffeisen, UniCredit, CEC Bank, ING Bank, Garanti – şi-au majorat cota de piaţă în ultimul deceniu.

    În perioada de criză, UniCredit şi Raiffeisen au câştigat teren şi au făcut rocada între ele, în ultimii ani, pe poziţiile 4 şi 5, ajungând la cote de piaţă apropiate, de peste 8%. ING aproape şi-a dublat cota de piaţă şi a urcat astfel de pe locul 10 în 2007 până pe locul 7 la finalul anului 2016, cu o cotă de piaţă de peste 7%.

    O urcare de trei locuri în clasament a avut şi CEC Bank, singura bancă de top 10 rămasă în portofoliul statului. CEC Bank se poziţiona pe locul şase în clasament la finalul anului trecut, cu active de 28 mld. de lei, faţă de locul nouă la finalul anului 2007 şi active de circa 11 mld. lei.

    În 2016 cea mai importantă schimbare în clasamentul instituţiilor bancare a fost pasul făcut de Banca Transilvania, care a urcat pe locul 2 în clasamentul băncilor, depăşind BRD-SocGen; poziţia a fost ocupată tradiţional până în 2015 de instituţia de credit cu capital francez.

    Dacă în 2007 activele BRD-SocGen erau de 39 mld. lei, cu circa 25 mld. lei peste nivelul activelor Băncii Transilvania, anul trecut banca din Cluj a depăşit cu circa 1 mld. lei activele BRD. Banca Transilvania a raportat pentru anul 2016 active de 51,77 mld. lei, la nivel individual, în timp ce banca românească cu capital francez BRD-SocGen a avut active de 50,66 mld. lei.
    Anii de criză de după 2008 au făcut diferenţa între cele două bănci. în 2008, Banca Transilvania avea o cotă de piaţă de 5,4% şi nu era pe podiumul sistemului bancar românesc, în timp ce BRD ocupa poziţia a doua în top cu o cotă de piaţă de 15,7%, triplă faţă de cea a băncii din Cluj.

    Criza economică, care începuse să-şi facă simţită prezenţa pe piaţa locală mai puternic începând cu anul 2009, părea să apropie Banca Transilvania de BRD, banca din Cluj fiind aproape să se predea francezilor de la BRD. Prin achiziţia Băncii Transilvania, BRD – care avea în spate ca acţionar majoritar Société Générale, unul dintre cele mai puternice grupuri financiare din Franţa – ar fi putut atunci să dea asaltul pentru poziţia numărul 1 pe piaţă, ocupată istoric de BCR. Dar nu a fost să fie aşa, iar BRD şi Banca Transilvania au ajuns să lupte pentru locul 2 pe podiumul bancar, iar în cele din urmă Banca Transilvania a depăşit BRD.

    Când a lovit criza economică, Banca Transilvania a fost expusă întrucât nu avea un acţionar strategic în spate şi a pierdut teren repede. Atunci, Horia Ciorcilă, antreprenorul care a fondat Banca Transilvania şi preşedintele băncii, a căutat soluţii purtând discuţii cu mai multe bănci, printre care NBG, Société Générale şi Bank of Cyprus.

    În 2009 Bank of Cyprus a cumpărat aproape 10% din Banca Transilvania, pachet pe care l-a vândut după câţiva ani. Intenţia de atunci a grupului cipriot a fost de a deveni un acţionar mai mare al băncii din Cluj, dar BNR nu a fost de acord cu majorarea participaţiei, având în vedere criza şi problemele care se arătau la orizont cu grupurile greceşti şi prin ricoşeu cu grupurile cipriote. Şi BERD (Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare) a ajuns în acţionariatul Băncii Transilvania, participaţia urcând la circa 11,5%.

    În ultimii ani, Banca Transilvania a mizat pe cartea achiziţiilor, cumpărând Volksbank. Activele Băncii Transilvania au făcut în 2015 un salt de 33% după preluarea Volksbank, ajungând la 47,3 mld. lei.

    Pe partea de creditare, Banca Transilvania a dublat volumul finanţărilor acordate în ultimul deceniu, apropiindu-se de BRD, care a menţinut în ultimii ani creditarea relativ constantă.

    BRD-SocGen, care a ocupat în perioada 2007-2015 locul 2 în topul celor mai mari jucători din sistemul bancar, a pierdut cotă de piaţă în anii de criză. Anul trecut, BRD avea o felie de 12,87% din piaţă, pierzând aproape 3% faţă de 2008. Situaţia băncii s-a complicat în mod neaşteptat, BRD înregistrând şi ani de pierderi.

    Totuşi, în ultimii ani, BRD şi-a majorat activele, reuşind să recupereze terenul pierdut şi să se apropie de nivelul din 2008. Pentru perioada următoare, banca cu capital francez mizează în continuare pe creşterea organică, însă ia în considerare posibile achiziţii, dacă reprezintă o ”bună oportunitate“, după cum spunea François Bloch, noul CEO al băncii româneşti cu capital francez.

     

  • Cât căştigă angajaţii din băncile din top din România. Este cu mult peste media salariilor bancherilor la nivel naţional

    Cu un salariu de 5.400 de lei net pe lună, cei aproximativ 3.300 de angajaţi din cadrul UniCredit Bank încasează astfel, în medie, cu 20% peste nivelul salariului mediu din sistemul bancar (de 4.500 de lei în primul semestru din 2017).

    Atât Banca Transilvania, cât şi BRD-SocGen oferă salarii medii apropiate de salariul mediu din sistemul bancar, respectiv 4.500 de lei net în cazul Băncii Transilvania şi 4.400 de lei net în cazul BRD.

    Pe locul trei în clasamentul salariilor din băncile aflate în top 5 se află BCR, cea mai mare bancă locală după active, unde salariul mediu este de aproape 4.800 de lei net pe lună, cu 6% peste media salariilor bancherilor la nivel naţional.

     

  • CEC Bank, profit brut la nouă luni de circa 203,9 mil. lei

    Cu o valoare totală netă a bilanţului de 28.5 mil. lei la 30.09.2017, în creştere cu 1,54% faţă de 31.12.2016, CEC Bank a reuşit să îşi majoreze cota de piaţă de la 7,16% din total active bancare la dată de 31.12.2016 la 7,23% la dată de 30.06.2017, ocupând poziţia a şaptea în topul băncilor din sistemul bancar românesc, în condiţiile în care piaţă bancară din România a fost extrem de dinamică pe segmentul de achiziţii şi fuziuni (operaţiuni care determina creşterea imediată a cotei de piaţă a băncilor achizitoare), precum şi în condiţiile în care unele bănci din sistem au beneficiat de majorări ale capitalului social din partea acţionarilor. 
     
    Portofoliul de credite în sold aferent clienţilor persoane juridice a crescut cu cca. 5,3%, în timp ce la nivelul sistemului bancar, acelaşi indicator a înregistrat o creştere de 2,9% (la dată de 31.08.2017 – date disponibile la nivelul sistemului). De asemenea, Banca şi-a majorat şi portofoliul de credite în sold acordate persoanelor fizice, care a înregistrat o creştere cu cca. 10% în anul 2017 faţă de anul precedent, în comparaţie cu creşterea înregistrată de sistemul bancar de cca. 5,6%. În ambele cazuri însă, creşterea reală a soldului aferent acestor credite a fost de cca. 8,5% (comparativ cu creşterea de cca. 4,3% înregistrată la nivelul sistemului la dată de 31.08.2017), dar această a fost diminuată de operaţiunile de reducere directă a valorii contabile brute a creditelor („write-off”).
     
    În ceea ce priveşte volumul de credite noi acordate în anul 2017, acesta a crescut semnificativ faţă de perioada similară a anului precedent, respectiv cu 33,5%, ajungând la o valoare de cca. 4,8 mld. lei în primele 9 luni ale anului 2017. 
    De la începutul anului, CEC Bank a acordat clienţilor persoane juridice un număr de 4.793 credite punte tip APIA în valoare de cca. 278,5 mil lei. În plus, Banca a mai acordat clienţilor PJ un număr de 4.071 credite noi, în valoare de cca. 3.302,41 mil lei, incluzând şi suplimentari de linii de credit, facilităţi de tip descoperit de cont pe card business, plafoane de creditare.
     
    În perioada ianuarie-septembrie 2017, Banca a acordat clienţilor persoane fizice un număr de 37.723 credite în valoare de cca. 1.223,76 mil lei (inclusiv credite acordate prin card), din care 3.463 credite de investiţii (imobiliare, ipotecare, Prima Casă), în valoare de cca. 625,48 mil lei. Continuând politică de susţinere a absorbţiei de Fonduri Europene, Banca a acordat până la dată de    30 septembrie 2017 un număr de 42.119 facilităţi de credit pentru proiecte de accesare fonduri europene şi credite punte pentru prefinantarea subvenţiilor, pentru care valoarea însumată a granturilor se ridică la 12.696,86 mil. lei.
     
    Banca este implicată activ în promovarea şi derularea Programului Start-Up Nation, oferind atât beneficiarilor din mediul urban, cât şi celor din mediul rural pachete Start-Up IMM şi credite punte Start-Up Nation. 
    Soldul depozitelor atrase de la clientela nebancară a înregistrat la dată de 30.09.2017 o creştere cu cca. 2,1% faţă de sfârşitul anului precedent, în condiţiile în care Banca deţine suficiente lichidităţi şi a aplicat o politică de temperare a atragerii acestor surse. Acest comportament al clientelei denotă faptul că  CEC Bank continuă să fie apreciată şi percepută în piaţă că o banca sigură.

    Pe parcursul anului 2017, Banca a continuat sa inregistreze o imbunatatire semnificativa a calitatii activelor. Rata expunerilor neperformante (NPE Ratio), calculata potrivit specificatiilor emise de Autoritatea Bancara Europeana (The EBA Methodological Guide – Risk Indicators and Detailed Risk Analysis Tools) a inregistrat la data de 30.09.2017 un nivel de 7,3%, comparativ cu un nivel de 8,4% inregistrat la data de 31.12.2016, in timp ce rata creditelor neperformante din imprumuturi si avansuri acordate clientilor persoane fizice, cu un nivel de 3,6%, reflecta o calitate ridicata a portofoliului de credite acordate persoanelor fizice. Rata expunerilor neperformante din credite si avansuri inregistreaza un nivel de 10,91% la data de 30.09.2017, in scadere cu 1,05 p.p. fata de nivelul inregistrat la data de 31.12.2016.

    Nivelul ratei fondurilor proprii totale de 15,37% la data de 30.06.2017 reflecta o utilizare eficienta a capitalului. Din punct de vedere calitativ, fondurile proprii ale Bancii au fost constituite integral din fonduri proprii de nivel I de baza.

    Numarul total de clienti persoane fizice si juridice a crescut la data de 30.09.2017 fata de anul precedent, dovada a diversificarii paletei de produse si servicii a Bancii, inclusiv prin oferirea de produse digitale, precum si a imbunatatirii permanente a calitatii acestora. Banca ofera clientilor sai persoane fizice si persoane juridice intreaga gama de produse si servicii ale unei banci comerciale universale, precum credite, inclusiv sindicalizari, operatiuni documentare, factoring, depozite, carduri, Internet Banking, Mobile Banking, Phone Banking, Split TVA etc. 

     

  • Dragnea, despre creşterea ROBOR: Cred că trebuie să aibă loc o discuţie cu BNR

    ”După părerea mea trebuie să aibă loc o discuţie. Poate să aibă loc o discuţie la care să participăm şi noi cu conducerea Băncii Naţionale, pentru că este un subiect important. Cred că trebuie să aibă loc această discuţie şi poate nu numai cu Banca Naţională, poate şi cu reprezentanţii celorlalte bănci. Eu cred că o relaţie corectă cu sistemul bancar, corectă – accentuez, este benefică, dar şi o relaţie corectă cu BNR, dar trebuie să fie în ambele sensuri”, a declarat Liviu Dragnea.

    Premierul Mihai Tudose a declarat, vineri, la Suceviţa, că rolul Băcii Naţionale era să aibă grijă să nu crească indicele ROBOR, Tudose precizând că intenţionează să aibă o discuţie pe această temă cu guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lista băncilor care au raportat pierderi nete în fiecare an din perioada 2008-2016

    ZF publică lista băncilor care au raportat pierderi nete în fiecare an din perioada 2008-2016, conform statisticilor transmise de Registrul Comerţului din datele primite pe bază de protocol de la Ministerul Finanţelor cu privire la situaţiile financiare anuale depuse.
     
    Dincolo de invocata „optimizare fiscală“, criza economică, nivelul ridicat al creditelor neperformante (NPL – non-performing loans), şi problemele de eficienţă ale băncilor comerciale au provocat pierderi pentru o parte dintre instituţiile de credit de pe piaţa locală, iar bugetul a pierdut o parte importantă din resursele virate de sectorul bancar, impozitele pe profit fiind în scădere în ultimii ani.