BusinessMagazin

Tag: sistem

  • Revolta unei operatoare 112 care a părăsit sistemul de urgenţă: Plecaţi, toţi! Voi, cei buni, plecaţi acum! Nu mai giraţi incompetenţa ucigaşă a celorlalţi!/ Povestea salvării unui copil rătăcit

    Cristina Şoloiu, fostă operatoare la 112, şi-a amintit unul dintre primele cazuri pe care le-a avut, în iarna anului 2005. Potrivit relatării făcute pe Facebook, era zăpadă mare şi se anunţau în continuare ninsori abundente, mai ales în zona de munte.

    Un băiat din satul Noapteşa, dar care stătea la internat la un liceu din Herculane, luase autobuzul spre casă. Nu-şi anunţase părinţii că vine acasă.

    „La Baia de Aramă, însă, toţi călătorii au fost daţi jos, pentru că autobuzul nu mai putea înainta din cauza troienelor. Era după-amiază, în jur de ora 4, iar băiatul nostru a pornit-o pe jos spre Noapteşa, aflată cam la 30 de kilometri distanţă. Nu ştiu ce l-a făcut să creadă că va reuşi să ajungă: poate mai făcuse drumul şi altădată, poate n-a avut pe moment altă soluţie, poate a fost puţin inconştient sau prea încrezător în forţele lui. Părinţii nu-l aşteptau, pentru că nu le spusese că vine acasă. Mobil nu avea şi, chiar dacă ar fi avut, nu era nicio reţea în zonă pe timpul acela”, a povestit Cristina Şoloiu, pe reţeaua de socializare.

    Fosta operatoare de la 112 tocmai intrase în tura de noapte. La un moment dat, în mijlocul nopţii, de la un telefon public, băiatul a sunat după ajutor.

    „Apelul a venit în toiul nopţii. După vreo nouă ore de mers prin zăpadă, ud, îngheţat, flămând şi speriat, băiatul care mergea acasă, la Noapteşa, a realizat că nu mai ştie unde se află. A sunat la 112 de la un telefon public din mijlocul lui nicăieri – nici vorbă de localizare la momentul acela, ne apărea doar că este un post public Romtelecom. Am transferat apelul la poliţie. După ce l-a chestionat scurt pe copil, poliţistul Pârvulescu a înţeles gravitatea situaţiei şi a introdus în conferinţă Poliţia Baia de Aramă, mai precis pe ofiţerul de serviciu Căpăstraru, care presupun că făcea parte din aceeaşi specie aproape extinctă ca şi colegul său. După ce a aflat când pornise băiatul din Baia de Aramă şi după ce i-a cerut să-i descrie exact ce vede (o clădire dezafectată, pe care rămăseseră literele <Autoservire> şi <Poşta>), poliţistul Căpăstraru şi-a dat seama unde se afla rătăcitul: undeva la mijlocul drumului, în zona Bala”, a relatat fosta operatoare 112.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sistemul de control al populaţiei din China depăşeşte orice imaginaţie: Guvernul din Beijing testează un sistem prin care urmăreşte şi notează fiecare cetăţean

    Guvernul chinez testează în prezent un plan prin care încearcă să creeze un sistem de credit social la nivel naţional, chiar dacă specialiştii din mediul academic sunt sceptici cu privire la şansele de reuşită ale autorităţilor, potrivit CNBC.

    Beijingul şi-a reafirmat luna trecută angajamentul de a construi un sistem complet de credit social – un plan care generează îngrijorări referitoare la controlul extins pe care îl va avea Guvernul asupra vieţii oamenilor.

    Ideea principală din spatele proiectului este stabilirea unui standard de încredere prin urmărirea acţiunilor indivizilor din societatea chineză, încurajând unele comportamente în timp ce le pedepseşte pe altele.

    Una dintre probleme ţine de corectitudinea pe care ar putea să o aibă un astfel de sistem când impune penalităţi asupra indivizilor, sau cât de uşor îi este unui cetăţean ajung pe „lista neagră” să iasă de acolo.

    Până acum, guvernul susţine că a colectat datele pentru 990 de milioane de oameni şi 25,9 milioane de companii – în contextul în care Beijingul vrea să respecte un termen limită autoimpus pentru 2020 în care trebuie să formuleze un plan naţional de credit social.

    De când acest proiect a fost demarat în urmă cu cinci ani, câteva programe pilot au apărut cu metrici variate în diferite zone, şi cu consecinţe.

    China a blocat milioane de cetăţeni „discreditaţi” din a cumpăra bilete de tren sau de avion ca parte a controversatului sistem naţional de „credit social”, prin care statul vrea să „corecteze” comportamentul cetăţenilor, potrivit The Guardian.

    Potrivit Centrului Naţional pentru Informaţii Publice, tribunalele din China le-au interzis celor care voiau să călătorească să îşi cumpere bilete de avion de 17,5 milioane ori până la finalul anului 2018.

    Cetăţenii care se află pe „lista neagră” în sistemul de credit social au fost blocaţi din a cumpăra bilete de tren de 5,5 milioane ori.

    „Odată discreditat, sunt interdicţii peste tot”, scrie în raportul publicat anul acesta  .

    Potrivit unui document guvernamental din 2014, ţinta este să „îi permită cetăţeanului de încredere să umble liber oriunde doreşte în timp ce îl blochează pe discreditat să facă un singur pas”.

    Motivele pentru care creditul social al oamenilor poate fi afectat variază de la neplata taxelor individuale până la răspândirea de informaţii false sau consumul de droguri.

     

     

  • Purtătorul de cuvânt al CNAS a demisionat din funcţie, la câteva zile după declaraţiile sale controversate

    „A demisionat vineri. Atunci şi-a depus demisia la domnul preşedinte, la momentul acela nu ştiam dacă demisia fusese trimisă pe circuit mai departe, trebuie semnată de domnul preşedinte, aşa e procedura la orice instituţie şi orice serviciu”, a declarat, pentru MEDIAFAX, consilier superior în cadrul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Augustus Costache.

    Decizia lui Daniel Osmanovici vine la câteva zile după ce premierul Viorica Dăncilă a cerut ministrului Sănătăţii Sorina Pintea demisia preşedintelui CNAS, Răzvan Teohari Vulcănescu, şi purtătorului de cuvânt al instituţiei, Daniel Osmanovici, în urma declaraţiilor făcute de cel din urmă în care a spus că “oamenii mor şi cu un sistem, şi fără un sistem”.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Noul sistem de transport de mâine. De ce, în viitor, veţi înceta să cumpăraţi automobile

    1. Ce vine în loc?

    Ceva ce este cunoscut ca „mobilitatea ca serviciu – mobility as a service”, sau MAAS, potrivit producătorilor de automobile şi a specialiştilor în planificare urbană. Aceasta înseamnă o reţea de forme coordonate de transport, care se ocupă de fiecare parte a unei călătorii într-un mod mai ieftin şi mai convenabil. Dintr-o aplicaţie smartphone, un călător poate rezerva servicii de plimbare, transport public, biciclete electronice, e-scutere şi, eventual, robo-taxiuri. Plăţile pentru maşini şi taxele de parcare vor fi înlocuite cu achiziţionarea transportului plătit pentru distanţa parcursă pe un serviciu de abonament similar cu cel al Netflix.

    2. Acum există acest lucru?

    Mai mult sau mai puţin. Cineva care a renunţat la maşină în favoarea transportului cu Uber sau taxiul face parte din „mobilitate ca serviciu”. Programe mai ambiţioase există doar în teste limitate la câteva oraşe. Cel mai mare program pilot a început să funcţioneze cu un an în urmă în Helsinki. Cu serviciul Whim, oferit de MaaS Global, navetiştii pot alege diferite pe aplicaţie taxiuri, autobuze, tramvaie, trenuri, feriboturi, maşini de închiriat, biciclete şi scutere. Whim s-a extins deja în Birmingham, Anglia şi Antwerp, Belgia, iar MaaS Global intenţionează să se extindă în America de Nord, Asia şi Australia până la sfârşitul anului.

    3. Cine este motorul industriei?

    Multe dintre aceleaşi companii care dezvoltă automobile autonome, cum sunt giganţii tehnologici Apple şi Google sau cei mai mari producători de automobile din lume, printre care şi Volkswagen, Toyota Motor şi General Motors, precum şi companii ride-hailing cum sunt Lyft şi Uber. Uber, de exemplu, a început să îşi conecteze aplicaţia la opţiunile de transport public din Londra, Denver şi alte oraşe.

    4. Ce câştigă?

    Companiile de automobile şi celelalte văd schimbarea drept inevitabilă. În primul rând, aglomeraţia ar face imposibilă deţinerea individuală a unei maşini, în condiţiile în care în cele mai mari oraşe ale lumii vor ajunge să locuiască două treimi din populaţia globală, care va ajunge la 9,8 miliarde de persoane în 2050. În plus, ele consideră că mobilitatea este profitabilă. Ford Motor estimează că serviciile de mobilitate ar putea ajunge la 10.000 de miliarde de dolari, cu marje de profit duble faţă de cele 10% pe care producătorii de automobilele obţin în cei mai buni ani. Alţii sunt sceptici faţă de astfel de afirmaţii, întrebând de ce concurenţa nu ar reduce marjele. Până în prezent, companii de genul Uber şi Lyft pierd bani în mod constant. Chiar şi aşa, domeniul atrage startup-uri şi fonduri de investiţii, finanţările ajungând la aproximativ 5 miliarde de dolari în 2018, potrivit studiului Bloomberg New Energy Finance.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum a reuşit un melc să dea peste cap cel mai eficient sistem feroviar din lume

    Un melc a reuşit să încurce întregul sistem feroviar din sudul Japoniei, ţară cunoscută pentru eficienţa transportului de persoane.
     
    O pană masivă de curent survenită pe 30 mai a dus la anularea a 26 de trenuri, afectând mii de pasageri, scriu cei de la CNN.
     
    Specialiştii companiei JR Kitakyushu, care opera respectivele trenuri, au descoperit că pana fusese cauzată de un melc de 2-3 centimetri care intrase într-un panou electric, atingând un fir sub tensiune. Concluzia a fost că panoul avea un defect de proiectare, existând un spaţiu care permite intrarea insectelor sau a melcilor în interior.
     
    “Nu am avut prea multe astfel de incidente în ultimii ani”, a declarat celor de la CNN un reprezentant al companiei. “Dacă există probleme cu aparatura folosită, le vom rezolva în cel mai scurt timp”.

  • Un business născut dintr-o nevoie de zi cu zi

    Dacă în 2006-2007 piaţa curăţătoriilor de haine era una preponderent destinată persoanelor „la costum”, în prezent serviciile unei companii care desfăşoară această activitate pe piaţa locală sunt accesate de un număr din ce în ce mai mare de clienţi de toate vârstele, inclusiv pentru articole de îmbrăcăminte casual.

    „Lipsa de timp a clienţilor, preţurile accesibile, serviciul de colectare şi livrare gratuită şi calitatea serviciilor în general au dus la creşterea cererii pe piaţa considerată cândva de nişă”, spune Cristina Tarasevici, directorul general al Blue Lagoon Clean, companie românească specializată în furnizarea de servicii de curăţare a hainelor. Ea a povestit că businessul pe care îl conduce a ajuns în 2018 la afaceri de 3 milioane de lei (633.600 de euro), în creştere cu 30% faţă de anul precedent, când compania a înregistrat afaceri de 2,1 milioane de lei (443.500 de euro). Blue Lagoon Clean a luat naştere în 2013 dintr-o nevoie personală, dar şi din dorinţa de a dezvolta o companie cu antreprenoriat 100% românesc.

    „Compania Blue Lagoon Clean a luat naştere în 2013 din două motive: o nevoie personală de a avea o curăţătorie care să poată procesa în siguranţă articolele vestimentare delicate, cum ar fi rochiile sau hainele cu strasuri, imprimeuri şi alte accesorii care nu puteau fi procesate de curăţătoriile chimice. Iar cel de-al doilea motiv a ţinut de dorinţa de a demonstra că şi în România se poate dezvolta un business cu acţionariat 100% românesc care să ofere calitate la un preţ accesibil.”

    Cristina Tarasevici a adăugat că investiţia iniţială în deschiderea primului punct de lucru s-a ridicat la 100.000 de euro, fiind prima curăţătorie ecologică din Capitală. „Politica companiei este una axată pe investiţii şi dezvoltarea de servicii care să acopere la 360 de grade nevoile clienţilor. În cei şapte ani de activitate, investiţiile în Blue Lagoon Clean se ridică la peste 900.000 de euro, cea mai mare fiind în centrul de procesare din Pantelimon, care deserveşte clienţii care beneficiază de serviciul de colectare şi livrare gratuită. În 2018, centrul din Pantelimon a fost desemnat cel mai mare centru de procesare ecologică a hainelor din sud-estul Europei, fiind construit pe o suprafaţă de peste 700 mp şi având o capacitate de curăţare a hainelor de 5 tone/zi.”

    În prezent, compania deţine trei centre de procesare în Capitală, situate în Auchan Crângaşi, ParkLake şi Pantelimon, dar serviciile companiei sunt disponibile şi în judeţul Ilfov, prin serviciul de colectare şi livrare pus de către companie la dispoziţia clienţilor. „Centrul de procesare din Pantelimon asigură în prezent 50% din cifra de afaceri totală a companiei, iar în 2019 procentul va urca la 80% din total, din estimările noastre”, a adăugat antreprenoarea.

    Din 2013 până în prezent, Blue Lagoon Clean are în portofoliu aproximativ 105.500 de clienţi, din care un număr de 1.252 beneficiază de unul din cele trei abonamente prepay pe care compania le pune la dispoziţia clienţilor. De altfel, compania deserveşte lunar peste 3.000 de clienţi şi procesează peste 25.000 de articole de îmbrăcăminte, iar din cei 3.000 de clienţi 1.000 optează pentru serviciul de colectare şi livrare, mai spune Cristina Tarasevici. De asemenea, bonul mediu se ridică în jurul valorii de 100 de lei şi numără în medie 8 articole de îmbrăcăminte. În cazul serviciului de colectare şi livrare, clienţii provin preponderent din mediul corporate şi au venituri medii şi mari.

    În prezent, Blue Lagoon Clean deţine o flotă compusă din şapte autoturisme, care până la finalul anului în curs va număra 10 autoturisme. De altfel, în cadrul companiei lucrează în prezent o echipă de peste 30 de angajaţi cu experienţă în domeniu şi perfecţionaţi în cadrul centrului de formare profesională de care compania Blue Lagoon Clean dispune.

    În ceea ce priveşte produsele de curăţare pe care Blue Lagoon Clean le foloseşte, acestea sunt furnizate în principal de SDS Group, unic importator pentru gama de echipamente suedeze Electrolux Lagoon, cât şi pentru detergenţii Lagoon. „Sistemul Lagoon este unicul care a primit aprobarea Woolmark Company în materie de curăţare umedă a articolelor delicate din lână şi caşmir. Ca produse secundare de curăţare colaborăm cu Neva Business, unic importator al produselor Bussetti (Austria) şi Proquimia (Spania)”, a menţionat directorul general al companiei.

    Având în vedere rapiditatea cu care digitalizarea se implementează în cât mai multe domenii, Cristina Tarasevici este de părere că, în ceea ce priveşte industria în care activează, avansul tehnologic îşi face resimţită prezenţa nu doar la capitolul substanţe folosite, ci şi în ceea ce priveşte anumite operaţiuni care în trecut erau efectuate manual, precum călcatul cămăşilor, sacourilor, pantalonilor, operaţiuni care în prezent sunt efectuate de utilaje special dedicate care uşurează munca angajaţilor. „Centrul nostru din Pantelimon este dotat cu tehnologie de ultimă generaţie, fiind şi aspectul cel mai important care ne permite o asemenea capacitate de procesare zilnică. Când am deschis Blue Lagoon Clean, nu existau curăţătorii ecologice în Bucureşti, noi fiind pionieri în acest domeniu. În prezent, curăţătoriile vechi sunt retehnologizate şi folosesc sisteme atât chimice, cât şi ecologice, iar curăţătoriile nou deschise optează preponderent pentru sisteme exclusiv ecologice de tip Lagoon”, a explicat fondatoarea businessului Blue Lagoon Clean.

    Piaţa curăţătoriilor, atât pentru segmentul de retail cât şi pentru sectorul HoReCa, este estimată la o valoare de aproximativ 50 de milioane de euro, a adăugat antreprenoarea. Pe această piaţă, din punctul de vedere al cifrei de afaceri, Blue Lagoon Clean are ca şi concurenţi principali companiile Ecoclean, Aqua şi 5 a sec.

    Planurile de dezvoltare pentru anul în curs ale reprezentanţilor vizează creşterea cifrei de afaceri cu aproximativ 40%, ceea ce ar însemna afaceri de 4,2-4,4 milioane de lei (930.000 de euro) şi consolidarea activităţii pe care compania o desfăşoara pe piaţa din Bucureşti. „Ca politică de dezvoltare ne dorim să ne consolidăm prezenţa în Bucureşti şi să ne creştem cota de piaţă de la 5%, cât am avut în 2018, la 8% în 2019. Obiectivele principale pentru 2019 ţin de consolidarea echipei de management şi de automatizarea unor procese de lucru, cu alte cuvinte eficientizarea procesului de lucru”, a adăugat antreprenoarea.

    De altfel, Cristina Tarasevici a menţionat că nu este exclusă extinderea companiei prin franciză. „Planul de francizare există, dar va fi pus în aplicare doar după ce compania îşi va atinge cele două obiective majore setate pentru anul acesta. Practic, 2019 reprezintă pentru Blue Lagoon Clean trecerea de la antreprenoriat la organizaţie, trecerea de la un business de familie la companie.” Anul trecut în octombrie, la Milano, în cadrul Galei CINET (organism internaţional care reprezintă interesele a peste 220.000 de companii care activează în industria îngrijirii materialelor textile), Blue Lagoon Clean a primit premiul pe România pentru bune practici şi premiul de excelenţă în domeniul curăţătoriei de haine. „Am primit atunci o propunere de parteneriat şi de extindere peste graniţe, dar vom lua în calcul această posibilitate doar după atingerea obiectivelor pentru anul 2019”, a conchis antreprenoarea.

  • Iohannis: Sistemul educaţional românesc, „încremenit” în secolul 19. O naţiune care nu este bine educată nu are viitor

    Preşedintele României a afirmat, vineri, la Timişoara, la lansarea volumului său intitulat “EU.RO – Un dialog deschis despre Europa”, că a auzit în ultima perioadă un discurs politic „abject” din partea partidului aflat la guvernare.

    „Noi suntem Europa. Am spus şi la Sibiu: noi suntem Europa şi Europa este România. Aud în ultima vreme un discurs politic abject. Umblă unii prin ţară şi spun că problemele noastre vin de la Bruxelles. Una peste alta, am constatat că în România a apărut un discurs nu eurosceptic, ci un discurs eurofob şi faptul că acest discurs a fost transformat într-un mesaj de campanie de partidul de guvernare din România mi se pare rejectabil. Putem să constatăm că euroscepticismul a apărut din cauza unor astfel de populişti. Merg la Bruxelles şi au acolo un discurs pro european, iar când ajung acasă, aruncă vina, din cauza eşecului lor, pe Bruxelles. Se pune problema cum se poate eradica această prostie. Este simplu, prin educare”, a declarat Klaus Iohannis.

    Preşedintele României a mai precizat că proiectul Uniunii Europene este unul „senzaţional şi foarte bun”, din care nu putem să ne extragem.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • (P)Trecerea la un sistem de sănătate axat pe rezultate

    Sistemul de sănătate de tip outcome-based este definit ca un sistem în care unităţíle medicale sunt evaluate în funcţie de rezultatele obţinute atât pentru tratarea pacienţilor, cât şi în prevenţia unor afecţiuni cronice. Prin urmare, vorbim de un sistem diferit de cel tradiţional, în care decontarea serviciilor medicale se face în funcţie de numărul de pacienţi trataţi.

    Beneficiile unui astfel de sistem se observă în creşterea accesului populaţiei la servicii medicale de calitate, precum şi în îmbunătăţirea experienţei pacientului, dar şi a personalului medical.

    Toate aceste aspecte au stat la baza raportului Future Health Index 2018, realizat de Philips la nivel global, care a analizat rolul tehnologiei în susţinerea tranziţiei sistemelor de sănătate către acest nou model. „Trebuie să ne uităm la ceea ce Philips face astăzi, deoarece compania s-a schimbat foarte mult în ultimii ani. Suntem o companie matură, avem deja 127 de ani de la înfiinţare. Astăzi însă, Philips se concentrează pe dezvoltarea de produse şi soluţii în domeniul sănătăţii care adresează conceptul de îngrijire continuă – continuum of care – care implică asistarea pacienţilor de-a lungul unei perioade îndelungate de timp şi pe mai multe paliere, de la un stil de viaţă sănătos şi prevenţie, la diagnostic, tratament şi îngrijire la domiciliu”, explică Reinier Schlatmann, CEO-ul Philips Central & Eastern Europe.

    Asta înseamnă că îngrijirea începe cu o viaţă sănătoasă. „Un stil de viaţă sănătos implică, printre altele, o dietă potrivită şi un somn de calitate – iar acesta e un punct esenţial, pentru că dacă ar fi să comparăm o persoană care doarme doar cinci ore pe noapte cu una care doarme opt ore pe noapte, prima are şanse mult mai ridicate de a dezvolta diverse afecţiuni.”

    Prevenţia are, aşadar, un rol deosebit de important. Dacă putem preveni îmbolnăvirea, atunci creşte calitatea vieţii pacienţilor, iar asta aduce beneficii inclusiv pentru sistemul de sănătate, deoarece costurile care ar fi fost necesare diagnosticării şi tratamentului sunt reduse sau eliminate. Mai mult, în contextul îmbătrânirii populaţiei, vedem faptul că „din ce în ce mai mulţi oameni dezvoltă boli cronice. Dacă ai peste 65 de ani, sunt 80% şanse să te lupţi cu cel puţin o boală cronică. Având în vedere că vei trăi cu ea tot restul vieţii, cum gestionezi situaţia?”

    Tehnologiile digitale ‒ element fundamental pentru un sistem de sănătate axat pe calitate şi rezultate
    „Cred că cele mai importante schimbări în acest domeniu au venit din modul în care sistemele IT au devenit parte integrantă a actului medical”, spune Reinier Schlatmann, referindu-se la modul în care tehnologia schimbă sistemele de sănătate. „Datele sunt cele care conectează pacienţii cu spitalul sau cu doctorii şi care permit acestora din urma să urmărească evoluţia pacientului.”

    Informaţiile stau şi la baza unui sistem de tip outcome-based, explică Schlatmann. „Pentru a înţelege dacă tratamentele au succes, trebuie să creezi un standard şi să compari toate celelalte date cu acel standard. În cadrul unui sistem outcome-based, e mai puţin important câte programări ai avut sau de câte ori ai ajuns la doctor, ceea ce contează e dacă ai primit diagnosticul corect. Cu alte cuvinte, totul se învârte în jurul rezultatului obţinut de pacient.” Reducerea costurilor reprezintă, de asemenea, o provocare, spune Schlatmann, pentru că odată cu îmbătrânirea populaţiei, presiunea pe sistemul de sănătate este din ce în ce mai mare. Iar sistemele de sănătate au specific local, atât datorită pacienţilor, cât şi a modului în care actorii sunt organizaţi — autorităţi, asociaţii ale pacienţilor şi personalul specializat.

    „Din ce în ce mai mult”, răspunde CEO-ul Philips CEE la o întrebare legată de gradul de integrare a inteligenţei artificiale şi a proceselor de machine learning în tehnologia Philips. „Dacă ne gândim la un mediu dedicat intervenţiilor critice, aşa cum ar fi sălile de terapie intensivă, astăzi avem sisteme care rulează permanent şi care pot avertiza doctorii din timp că starea pacientului se înrăutăţeşte.

    Mai mult, cu ajutorul telemedicinei, avem posibilitatea de a monitoriza secţiile de terapie intensivă de la distanţă, astfel încât un specialist să poată urmări mai mulţi pacienţi. Această soluţie vine în întâmpinarea provocărilor date de deficitul de specialişti, o problemă cu care sistemele de sănătate se confruntă peste tot în lume, nu doar România.”

    În ceea ce priveşte viitorul, referindu-se la îngrijirea continuă, Reinier Schlatmann crede că se va pune mai mult accent pe prevenţie şi pe îngrijirea la domiciliu. „Cum te asiguri, atunci când părăseşti spitalul, că nu te vei întoarce şi cum vor fi sprijiniţi cei care au boli cronice sunt doar câteva dintre temele care vor fi de interes în anii ce vin.”

    CEO-ul Philips CEE crede că, pe măsură ce tehnologia avansează, fiecare pacient va avea conturat şi va putea accesa istoricul său medical, aşa-numitul „digital twin”.  „Acum, de multe ori se întâmplă să mergi la secţii diferite şi să răspunzi la aceleaşi întrebări; mai mult, centralizarea datelor va permite doctorilor să ofere diagnostice mult mai exacte. Pe de altă parte, există numeroase provocări legate de securitatea datelor.”
    Sistemul de sănătate al viitorului va fi unul mai eficient, axat pe precizie şi personalizarea serviciilor medicale, ca urmare a folosirii analizelor de date, adaugă Schlatmann. „Actul medical se va muta din ce în ce mai mult în afara spitalului, atât pentru prevenţie, cât şi pentru îngrijire la domiciliu, iar spitalele vor fi centre de excelentă specializate; nu va mai fi vorba de clădirea în sine, ci de instituţia spitalului − o reţea de profesionişti cu acces la un set complex de informaţii ce le va permite gestionarea coordonată a îngrijirii pacientului. Rolul medicului va fi întotdeauna deosebit de important ca şi interacţiunea acestuia cu pacientul, dar procesul va fi semnificativ îmbunătăţit prin accesul acestora la date.”
     

  • Cele mai puternice 100 de femei din business: Mariana Brădescu, managing partner { Rockstar Construct (Piatraonline) }

    •   Împreună cu soţul ei, Sergiu Constantinescu, au fost primii care au mizat pe online într-un domeniu în care dominau deplasările pe şantiere
    şi au înfiinţat
    piatraonline.ro, primul magazin online din România dedicat exclusive pietrei naturale, în urmă cu un deceniu (în prezent afacerea include şi un showroom).
    •   Spune că una dintre principalele realizări este că au ajuns „într-un punct al maturităţii afacerii fără să apelăm la surse externe de finanţare”.
    •   Crede în asumarea unor valori în cadrul unui business şi în îndeplinirea promisiunilor lansate atât în echipă, cât şi către business şi public. 

    Cifră de afaceri (2017): 23,7 mil. lei
    Profit (2017): 12,7 mil. lei
    Număr de angajaţi: 28

  • Nemţii au dat lovitura: Germania deschide prima autostradă electrică pentru camioane din lume

    Camioanele reprezintă una dintre cele mai mari probleme ale erei diesel în termeni de poluare, însă Germania crede că a găsit rezolvarea prin utilizarea firelor de înaltă tensiune de-a lungul autostrăzii, potrivit CNN.

    Un sistem de eHighway care le permite camioanelor să se conecteze la firele de înaltă tensiune plasate de-a lungul autostrăzii pe o distanţă de 10 kilometri a fost inaugurat marţi, potrivit guvernului german.

    Este primul astfel de test pe un drum public din Germania.

    Sistemul este dezvoltat de Siemens şi permite camioanelor echipate corespunzător să se conecteze la lini de înaltă tensiune în timp ce călătoresc la viteze de până la 90 km/h.

    Camioanele funcţionează pe bază de motoare electrice când sunt conectate la liniile de înaltă tensiune, şi un sistem hybrid când se întorc pe drumurile tradiţionale. Senzorii detectează automat când deasupra vehicului există astfel de linii.

    Astel, sistemul de eHighway poate ajuta la reducerea emisiilor de carbon.

    Siemens susţine că sistemul poate fi integrat în infrastructura deja existentă, ceea ce face soluţia să fie un mod eficient de reducere a emisiilor şi a consumului de energie în zone în care calea ferată nu este fezabilă.

    Secţiunea de drum deschisă marţi face parte dintr-un drum necesar de legătură între aeroportul din Frankfurt şi un parc industrial. Încă două bucăţi de autostradă cu acest sistem implementat vor fi lansate în curând.

    Guvernul german a cheltuit 70 de milioane de euro pentru a dezvolta camioane care pot utiliza sistemul. Siemens susţine că un proprietar de camionetă poate economisi circa 20.000 de euro din costurile cu combustibilul pe o distanţă de 100.000 km.

    La o scară mai redusă, sistemul de eHighway a fost testat şi în Suedia, cât şi în apropierea porturilor americane din Los Angeles şi Long Beach.