BusinessMagazin

Tag: siguranta

  • Expert german: Ştim cu siguranţă că va exista un al doilea val al epidemiei de coronavirus / E posibil să avem chiar şi un al treilea val epidemic

    Un al doilea şi chiar un al treilea val al epidemiei de coronavirus este foarte posibil, potrivit unuia dintre experţii germani în studierea bolilor. Lothar Wieler: Ştim cu siguranţă că va fi un al doilea val. Lothar Wieler: Majoritatea oamenilor de ştiinţă sunt siguri de asta

    Lumea se va confrunta cu un al doilea val de coronavirus şi chiar un al treilea înainte ca imunitatea necesară în rândul populaţiei, pentru a opri răspândirea, să se formeze, potrivit cercetătorilor germani.

    Lothar Wieler, preşedintele Institutului Robert Koch, a spus că un al doilea val de infecţii va veni cu siguranţă, adăugând că majoritatea oamenilor de ştiinţă împărtăşesc acestă idee.

    Un procent de 60%-70% din populaţie trebuie să fie imunizată pentru a putea opri răspândirea în opinia lui Lothar Wieler.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
     

  • Romulus Oprica, sociolog: „Spaţiul privat a câştigat teren în această perioadă de izolare, pentru că acesta este spaţiul care oferă siguranţă emoţională”

    În contextul în care se vorbeşte tot mai multe despre o întoarcere la birou, dar cu un program de muncă flexibil, una dintre întrebările care îi preocupă pe mulţi dintre angajaţi în prezent este dacă programul lor de muncă va trece prin schimbări majore. Sociologul Romulus Oprica, managing partner al firmei BrandBerry este de părere că programul „clasic” nu se va schimba pentru majoritatea angajaţilor din România, iar din această perioadă de izolare va avea de câştigat spaţiul privat, care ne poate oferi siguranţă emoţională.

    „Experimentul de Work From Home trăit în mod forţat în această perioadă este, în realitate, valabil pentru o categorie restrânsă de cetăţeni şi anume cei care pot livra produsul muncii lor independent de un spaţiu anume. Am putea crede că, de exemplu, toţi programatorii şi analiştii intră în această categorie, dar nici măcar ei nu pot fi incluşi în totalitate în grupul celor care pot lucra independent de organizaţia care le plăteşte salariul. În foarte multe cazuri sunt atât de importante criteriile de securitate sau capacităţile tehnice oferite de birou încât nu putem crede că, cel puţin momentan, se va modifica foarte mult programul şi stilul de muncă”, spune Romulus Oprica.

    De asemenea, el observă că în majoritatea largă a industriilor programul este stabilit de interdependenţele existente în societate, motiv pentru care nu putem funcţiona independeţi unii faţă de ceilalţi. „Copiii merg la şcoală într-un anumit interval, acesta fiind intervalul propice şi pentru majoritatea părinţilor de a fi productivi. Industria alimentară trebuie să producă mai ales într-un inteval care să permită livrarea produselor la prima oră a zilei iar serviciile de salubritate şi transport, ca să oferim doar două exemple, trebuie să fie active aproape non-stop. Cu alte cuvinte, trăim cu toţii într-o reţea, nu într-o bulă specială care să ne facă independenţi unii de ceilalţi. Şi, până la urmă, tocmai această interdependenţă şi negociere constantă cu ceilalţi face această societate atât de frumoasă!”

    Cu siguranţă însă, subliniază sociologul, în această perioadă am fost forţaţi să vedem şi alte opţiuni de a rezolva sarcinile zilnice, indiferent că sunt sarcini de muncă sau banale activităţi zilnice. „Această perioadă de criză ne-a determinat să fim mai deschişi, mai creativi, ceea ce în mod cert va influenţa modul în care lucrăm şi trăim. Tehnologiile, mai ales cele de comunicare, au cunoscut un salt cantitativ şi calitativ semnificativ în aceste ultime luni şi ritmul evoluţiei lor nu se va diminua pentru că nici riscul nu a trecut. Atât timp cât avem activă această ameninţare la adresa unei nevoi de bază, a sănătăţii noastre, vom fi mult mai atenţi şi mai deschişi la toate instrumentele care ne pot aduce un plus de securitate”, spune Romulus Oprica.  

    El consideră că după această perioadă, nevoia spaţiului privat va creşte. „Dacă ne uităm pe stradă, în magazine, la cozi, vedem că majoritatea covârşitoare a cetăţenilor respectă regulile de distanţare fizică. De ce? Pentru că pe oamenii de afară nu-i cunoaştem, nu sunt cei din cercul nostru social apropiat, cei în care avem încredere şi faţă de care nu simţim nevoia să păstrăm distanţa de siguranţă, de 2 metri. Este aproape imposibil ca această distanţă fizică să nu se manifeste şi în relaţia spaţiu privat social – spaţiul public profesional. Toţi cei care am experimentat această izolare, dacă suntem persoane foarte sociabile, vom dori să ne revedem în apropiere fizică mai ales cu cei care ne sunt dragi şi nu vom aloca resurse semnificative de timp celor cu care nu aveam şi înainte o relaţie apropiată; cei care sunt mai puţin sociabili vor fi cu atât mai puţin interesaţi de intensificarea relaţiilor profesionale. Cu alte cuvinte, consider că spaţiul privat a câştigat teren în această perioadă de izolare, pentru că acesta este spaţiul care oferă siguranţă emoţională”. 

     


     

  • 105 Cele mai puternice femei din business. Anita Niţulescu, CEO, Eurolife Asigurări: „Nu recomand nimănui să ajungă la compromisuri când vine vorba despre locul de muncă”

    Pentru Anita Niţulescu, care are o carieră de peste 20 de ani în industria asigurărilor, realizările profesionale se leagă de dezvoltarea pe care Eurolife a avut-o în ultimul an în zona diversificării de canale de vânzare şi lansării de produse noi, inovative pentru piaţa locală. Ea se referă la intrarea companiei în zona digitală prin intermediul asigurării de călătorie, dar şi la lansarea segmentului de business axat pe dezvoltarea de parteneriate.
    Anita Niţulescu este de părere că în călătoria profesională a fiecăruia, indiferent de gen, competenţele sunt cele care ies în faţă. „Nu îmi amintesc să fi fost momente în care să fi simţit că lucrurile ar fi putut fi altfel dacă la masă ar fi stat un bărbat în locul meu. Dimpotrivă, cred că o femeie aduce de multe ori diplomaţia şi energia de a gestiona orice situaţie. Şi aş mai adăuga că din perspectiva rolului dublu pe care o femeie îl poate avea – profesionistă, dar şi mamă – noi, femeile, suntem cumva mai puternice; ne asumăm mai multe atât în relaţia de business, cât şi în cea personală, principalul obiectiv fiind mereu găsirea echilibrului între cele două lumi, fără de care nu am putea face performanţă pe niciun plan.”  

     

    Profilul Anitei Niţulescu a apărut în catalogul Business MAGAZIN „105 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN  BUSINESS”, a cărui variantă digitală o puteţi citi aici.

  • 105 Cele mai puternice femei din business. Anita Niţulescu, CEO, Eurolife Asigurări: „Nu recomand nimănui să ajungă la compromisuri când vine vorba despre locul de muncă”

    Pentru Anita Niţulescu, care are o carieră de peste 20 de ani în industria asigurărilor, realizările profesionale se leagă de dezvoltarea pe care Eurolife a avut-o în ultimul an în zona diversificării de canale de vânzare şi lansării de produse noi, inovative pentru piaţa locală. Ea se referă la intrarea companiei în zona digitală prin intermediul asigurării de călătorie, dar şi la lansarea segmentului de business axat pe dezvoltarea de parteneriate.
    Anita Niţulescu este de părere că în călătoria profesională a fiecăruia, indiferent de gen, competenţele sunt cele care ies în faţă. „Nu îmi amintesc să fi fost momente în care să fi simţit că lucrurile ar fi putut fi altfel dacă la masă ar fi stat un bărbat în locul meu. Dimpotrivă, cred că o femeie aduce de multe ori diplomaţia şi energia de a gestiona orice situaţie. Şi aş mai adăuga că din perspectiva rolului dublu pe care o femeie îl poate avea – profesionistă, dar şi mamă – noi, femeile, suntem cumva mai puternice; ne asumăm mai multe atât în relaţia de business, cât şi în cea personală, principalul obiectiv fiind mereu găsirea echilibrului între cele două lumi, fără de care nu am putea face performanţă pe niciun plan.”  

     

    Profilul Anitei Niţulescu a apărut în catalogul Business MAGAZIN „105 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN  BUSINESS”, a cărui variantă digitală o puteţi citi aici.

  • Grupul Accor, prezent şi în România, propune o certificare a hotelurilor din punct de vedere al siguranţei sanitare, în perspectiva redeschiderii spaţiilor de cazare

    Grupul hotelier Accor şi Bureau Veritas, companie specializată în servicii de testare, inspecţie şi certificare, au creat un ghid pentru industria ospitalităţii care prezintă standardele de siguranţă şi protocoalele de igienă adecvate pentru a permite redeschiderea unităţilor de cazare, precum şi zona de birouri şi catering.

    Înainte de a-şi rezerva următorul sejur, clienţii europeni vor putea verifica pe un site web dedicat al Bureau Veritas, dacă un anumit hotel sau restaurant a fost certificat sau nu de către Bureau Veritas.

    “Primirea, ocrotirea şi îngrijirea altora reprezintă însuşi ADN-ul Accor şi sunt în centrul a ceea ce facem. Astăzi, mai mult decât oricând, angajaţii, clienţii şi partenerii noştri trebuie să fie încrezători în abilitatea noastră de a le oferi cea mai bună primire posibilă. Ca lider european în materie de ospitalitate, este datoria noastră să anticipăm nevoile şi să răspundem cerinţelor de sănătate şi securitate, respectând cele mai înalte standarde”, a declarat Franck Gervais, CEO Accor Europe.

    Proiectul a fost realizat în parteneriat cu medici şi epidemiologi şi a fost dezvoltat în colaborare cu proprietarii şi asociaţiile comerciale Accor.

    ”Astăzi, cu această etichetă, avem capacitatea de a răspunde noilor aşteptări ale societăţii noastre în ceea ce priveşte sănătatea şi siguranţa. Această etichetă va contribui la redeschiderea cu încredere a industriei ospitalităţii şi a restaurantelor. Suntem mândri să lucrăm cu Accor, la început în Franţa şi, ulterior, în toate ţările europene. Întreaga industrie va beneficia de această abordare, deoarece fiecare companie ar putea solicita să fie certificată de Bureau Veritas.”, a spus Jacques Pommeraud, CEO Bureau Veritas Africa şi Franţa.

    Eticheta va acoperi atât cazarea, cât şi cateringul şi va stabili standardele sanitare aplicabile tuturor hotelurilor Grupului, precum şi ale altor lanţuri şi hoteluri independente.

    Proiectul va fi prezentat în zilele ce urmează în cadrul Alliance France Tourisme, precum şi către ministerele relevante (ministerele franceze ale turismului, sănătăţii şi muncii), astfel încât aceştia să se implice activ – şi să valideze – standardele recomandate.

    Grupul Accor are un portofoliu de 39 de mărci hoteliere, printre care Ibis, Mercure, Novotel, Sofitel, Pullman. 

     

  • (P) În siguranţă pe timp de pandemie

    Consultanţa medicală la distanţă ca beneficiu este ataşată asigurării de sănătate şi este oferită asiguraţilor din portofoliul Signal Iduna pentru perioada în care este instituită starea de urgenţă, în contextul actual al pandemiei de COVID-19. „Venim în sprijinul clienţilor noştri în această perioadă dificilă, oferindu-le acces la acest tip de consultanţă şi la servicii medicale de calitate, dorind să creăm o experienţă cât mai apropiată de cea pe care un pacient o are într-o clinică. Acest lucru a devenit posibil cu ajutorul partenerilor medicali cu care colaborăm”, spune Tiberiu Maier, CEO al Signal Iduna. Serviciul este oferit gratuit în contextul actual asiguraţilor din portofoliul companiei. Consultaţiile efectuate la distanţă merg pe acelaşi principiu ca şi consultaţiile din clinică, fiind accesate doar în cazul în care există modificări în starea de sănătate a fiecărui asigurat, acestea neavând un rol de prevenţie.
    Pentru medicamente ce se pot elibera fără reţetă medicală, medicul va comunica recomandarea către asigurat, iar acesta le va putea achiziţiona. Dacă sunt necesare medicamente eliberate doar pe bază de reţetă, medicul o va emite şi o va trimite către asigurat pe canalul de comunicare agreat cu acesta. Pentru orice alte recomandări sau trimiteri pentru analize şi alte investigaţii, medicul va emite un raport medical sau concluzii. „Recomandăm asiguraţilor să solicite aceste documente”, notează reprezentanţii businessului.
    Signal Iduna România are peste 150.000 de clienţi cu asigurare de sănătate, fiind liderul pieţei de asigurări de sănătate. Potrivit reprezentanţilor companiei, asigurările Signal Iduna se adresează majorităţii segmentelor de clienţi, cu o concentrare  pe persoanele active, salariaţi şi mici antreprenori, cu un stil de viaţă sănătos şi preocupaţi de soluţii digitale. „Contextul actual va continua să modifice comportamentul de consum, nu însă şi nevoia de servicii medicale. Conştientizarea la nivelul colectiv al societăţii a riscului de îmbolnăvire ce poate apărea în urma unei situaţii neprevăzute constituie un avantaj pentru achiziţia şi gestionarea unei asigurări online. Fiind prima companie din piaţa locală care a lansat produse individuale de asigurări private de sănătate de tip e-commerce, ne aşteptăm la o evoluţie favorabilă pe toate categoriile de vârstă în următoarea perioadă.”
    În această perioadă de criză, principala preocupare pentru companie rămâne siguranţa şi sănătatea angajaţilor, clienţilor şi partenerilor. „Am luat toate măsurile necesare de a reduce riscul de îmbolnăvire în rândul angajaţilor şi de a asigura continuitatea activităţii. Toate procesele operaţionale şi tehnice au fost relocate şi adaptate pentru sistemul work from home. Am venit în întâmpinarea clienţilor noştri cu cele mai bune soluţii care să îi ajute la traversarea mai uşoară a perioadei dificile actuale. Am simplificat procesul de rambursare pentru asiguraţi, solicitând mai puţine documente. Toată documentaţia aferentă contractelor de asigurare este acum distribuită în format electronic. În plus, suntem pregătiţi pentru a primi solicitările clienţilor de la distanţă pe mai multe canale de interacţiune: aplicaţia Signal Care Assistant sau în Call Center. De asemenea, comunicăm în permanenţă pe paginile de Facebook si LinkedIn şi pe site-ul companiei noutăţi despre contextul actual al pandemiei de COVID-19 şi informaţii despre utilitatea serviciului de consultanţă medicală la distanţă şi a aplicaţiei Signal Care Assistant.”
    O altă măsură luată de companie a fost de a se alătura iniţiativelor de solidaritate, venind în sprijinul cadrelor medicale şi al pacienţilor din cadrul Institutului Naţional de Boli Infecţioase „Prof. Dr. Matei Balş” prin donarea de echipamente şi consumabile medicale necesare secţiei de terapie intensivă şi destinate administrării controlate a medicaţiei. „Momentul dificil în care ne aflăm poate fi depăşit doar printr-o atitudine proactivă şi o conştientizare a responsabilităţii sociale. Trebuie să înţelegem că ne confruntăm cu o situaţie incertă în perioada următoare, iar ajutorul fiecăruia dintre noi reprezintă un pas important pentru combaterea evoluţiei virusului. Personalul medical luptă în fiecare zi pentru a salva şi trata un număr foarte mare de pacienţi infectaţi şi, de aceea, dorim să le mulţumim şi să îi sprijinim cu echipamentele medicale absolut necesare”, spune Tiberiu Maier, CEO al Signal Iduna.
    „Donaţia SIGNAL IDUNA sprijină personalul medical al Institutului în lupta cu SARS-CoV-2, facilitându-i activitatea de zi cu zi, de la patul bolnavului, pe secţiile clinice şi în terapie intensivă. Rulajul pacienţilor este extrem de mare, toţi au nevoie de îngrijire specială iar aparatura medicală şi consumabilele sunt de importanţă majoră. Un pacient ajuns la terapie intensivă, poate avea nevoie simultan chiar de mai multe injectomate, prin care i se administrează medicaţie, substanţe de reechilibrare sau chiar nutriţie. Donaţia completează aparatura existentă deja în spital şi asigură necesarul suplimentar din aceste zile”, declară Prof. Dr. Adrian Streinu-Cercel, directorul Institutului Naţional de Boli Infecţioase „Prof. Dr. Matei Balş”.

  • Alina Sudriu, fondator Grace Couture Cakes: „Starea de urgenţă naţională a cauzat scăderi ale vânzărilor cu peste 60%”

    ,,Starea de urgenţă naţională afectează afacerea Grace Couture Cakes, vânzările scăzând cu peste 60% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Cu toate acestea, facem eforturi considerabile să punem echipa cu 57 angajaţi pe primul loc şi să ne respectăm promisiunile pe care le-am făcut clienţilor noştri, de a le oferi întotdeaua produse premium, de calitate şi în siguranţă. Avem încredere că suntem susţinuţi de nivelul la care a ajuns Grace Couture Cakes din punct de vedere operaţional, luând în calcul dezvoltarea şi profesionalismul echipei, a procedurilor, a tuturor sistemelor ce ţin de producţie şi logistică, şi livrare cu maşini proprii frigorifice, cake shopul online”, a spus Alina Sudriu – fondator Grace Couture Cakes, într-un comunicat de presă.

    Lansat în anul 2012, Grace Couture Cakes este primul atelier de cofetărie couture, recunoscut pentru lansarea tendinţelor din domeniul haute patisserie în România. În 2019, compania a avut o cifră de afaceri cumulată pentru evenimente şi Cake Shops de aprox. 1,65 milioane de euro. Grace Couture Cakes are 57 angajaţi şi două laboratoare cu capacitate mare de producţie, precum şi un sistem de distribuţie proprie.

    Atelierul de producţie şi Cake Shopul Grace Couture Cakes din Piaţa Dorobanţi nr 5. rămân deschise în această perioadă, compania adaptându-se noilor reglementări. ,,Am luat măsuri sporite de igienă şi siguranţă atât în laborator cât şi în magazin, monitorizăm starea de sănătate a echipei şi tratăm cu responsabilitate recomandările autorităţilor. Producem într-un laborator cu un spaţiu amplu, care respectă toate normele de siguranţă alimentară. Dezinfectăm des toate suprafeţele, atât în atelier cât şi în cake-shop.”, Alina Sudriu.

     

     

     


     

  • De ce nu a reuşit statul român să fie prevăzător în legătură cu nevoile sistemului de sănătate al ţării, iar mai mulţi şefi de companii au putut ?

    Aud din ce în ce mai des de lipsa de echipamente în spitale – recent Preşedintele Iohannis a revenit cu promisiuni referitoare la echipamentele de protecţie pentru medicii speriaţi că în loc să oprească boala, ar putea contribui la răspândirea ei.

    Un ordin al Ministerului Sănătăţii precizează chiar că „măştile trebuie folosite raţional şi corect” de către cadrele medicale (cred totuşi că sunt şi ei conştienţi de acest lucru!).

    Chiar dacă ştiu că problema echipamentelor medicale este mai gravă (nu este nevoie doar de măşti de protecţie, ci şi de combinezoane medicale, izolete, ventilatoare etc.), nu pot să nu remarc discursul diferit al oamenilor din mediul privat, care se desfăşoară în paralel cu cele ale politicienilor.

    La o discuţie (video – mai nou aşa se desfăşoară chiar şi conferinţele de presă) cu Lucian Băltaru, CEO-ul firmei de curierat Sameday Courier, aflu că ei au o rezervă de 250.000 de materiale unice de protecţie (măşti şi mănuşi) pentru curierii care livrează acum pe bandă rulantă, ca în perioada de Black Friday.

    CEO-ul Sameday Courier mi-a spus că au urmărit evoluţia evenimentelor din China, Coreea de Sud şi Italia, iar la momentul în care criza coronavirusului a ajuns în România, erau deja pregătiţi. „Încă de pe 10 martie am echipat  curierii cu măşti sanitare şi cu mănuşi. Întâmplarea a făcut ca eu să fiu atent la ce s-a întâmplat acolo şi să începem să ne facem stocuri –  avem stocuri pentru următoarele două săptămâni; avem 250.000 de produse unice şi am făcut comenzi şi pentru alte materiale noi”, a spus Lucian Băltaru.

    Exemplul Sameday Courier nu este singular. Într-o altă conferinţă video organizată recent, Miroslav Majoros, CEO-ul Telekom România, a spus că pentru cei aproximativ 2000 de angajaţi ai companiei care nu pot lucra de acasă, fiind tehniceni şi oameni din magazine, au reuşit să obţină măşti şi mănuşi. „Dacă vrei cu adevărat, poţi să obţii aceste materiale”, a spus el. Câteva sute de mii de astfel de echipamente stau la dispoziţia angajaţilor şi, mai mult decât atât, potrivit declaraţiilor lui Miroslav Majoros, de cel puţin două ori echipamentele lor au fost redirecţionate către spitale de autorităţi.

    Dacă Sameday Courier a putut să prevadă ce se va întâmpla, iar Telekom are resursele necesare, cunoştinţe în toată Europa şi chiar şi în China prin care să obţină astfel de materiale, autorităţile de ce nu au putut face acest lucru?

    Şi când vine vorba de fonduri mediul privat s-a mobilizat rapid pentru a dota spitalele, de la mic la mare – după primele zile de la începutul epidemiei de la noi am primit mesaje de la antreprenori care au anunţat donaţii, au urmat apoi multinaţionalele, iar acum nu trece zi în care să nu primesc informaţii despre astfel de iniţiative.

    Apoi, îmi vine în minte o altă discuţie, pe care am avut-o cu Lavinia Ţânculescu, doctor în psihologie, axat pe psihologia muncii şi organizaţională. Ea spunea că la noi lipseşte cu desăvârşire „profilaxia” – adică prevenţia, de la nivelul pacientului – persoană fizică – până la organizaţiile mai mari (în mod metaforic, nu în sensul prevenţiei bolii care se răspândeşte acum în toată lumea).

    Cred că pentru noi, oamenii simpli, prevenţia lipsea fiindcă eram prea ancoraţi în activităţile de zi cu zi, în planificarea momentelor de relaxare scurte, fiindcă muncim mult; voiam ca în timpul nostru liber să mergem la restaurant, la munte, în city break-uri sau să ne planificăm poate achiziţia unei locuinţe.

    În ceea ce priveşte mediul de afaceri, cred că acolo profilaxia lipsea fiindcă economia mergea bine, clienţii veneau, proiectele mergeau pe bandă rulantă, angajaţii erau puţini.  

    Pare însă că prevenţia lipsea şi din mediul public, or cred că acolo există oameni care ar trebui să aibă în „fişa postului” „profilaxia ţării” pentru situaţii de urgenţă. Noi toţi, oameni obişnuiţi, mici antreprenori sau multinaţionale care au investit în România, trebuie să fim protejaţi la urma urmei printr-o strategie coerentă. Poate eu, persoană fizică sau eu, antreprenor – mă uitam cu scepticism la evenimentele ce păreau atât de departe de noi la începutul anului, când a izbucnit epidemia de COVID-19 din Wuhan – dar nu ar trebui ca în cadrul unor organizaţii ale statului să existe oameni care să analizeze aceste evenimente internaţionale şi să stabilească un set de măsuri coerente pentru a minimiza daunele?

    Fiindcă nu a prea fost zăpadă, am uitat puţin de clasicul „autorităţile au fost luate pe nepregătite”. Acum autorităţile au fost luate pe nepregătite de ceva care chiar era greu de anticipat – şi la „case mai mari”, în economii puternice. Acum, cred că suntem puşi într-o altă ipostază clasică a românilor – „aceea de a ne descurca”. Autorităţile par a se fi mobilizat acum (când aţi mai văzut şedinţe de Guvern organizate noaptea – în scopul protejării cetăţenilor, şi nu invers?) şi cred (sper) că vor reuşi să ia măsurile necesare ca să ieşim cu bine din această criză.  

    Totuşi, mi-ar plăcea ca una dintre lecţiile acesteia să fie că e nevoie de oameni deştepţi,  conectaţi la ce se întâmplă în lume, la fel ca în unele organizaţii private – şi în organizaţiile statului. Persoane capabile să stabilească relaţii internaţionale cu cei care ne pot ajuta în astfel de situaţii – furnizori de echipamente şi, mai ales, furnizori de cunoştinţe, de acel know-how despre care vorbesc companiile.

    Şi mi-ar plăcea să şi cunosc aceste personaje – să nu vorbesc generic despre „autorităţi” – să văd oameni capabili care ies în faţă şi vorbesc despre ce se întâmplă la nivel internaţional clar, ca un şef de companie. Şi mi-ar plăcea să vorbească  pe înţelesul tuturor, fără să trebuiască să ne chinuim cu toţii să descifrăm ordonanţele ore întregi  după publicarea lor, până apare încă una. Cred că dacă cer şi puţină emoţie în discurs, exagerez.

    Dacă un CEO poate să citească despre ce se întâmplă în lume, să interpreteze potenţialele pericole şi să ia nişte măsuri minime de prevenţie – cu siguranţă pot şi autorităţile. Trebuie doar să vrea.

     


     

  • PSD: Siguranţa românilor, pusă în pericol pentru că Ludovic Orban ar fi rămas şomer

    PSD susţine că iresponsabilitatea liberalilor atinge cote inimaginabile şi că românii trebuie să ştie că sănătatea şi siguranţa lor a fost pusă în pericol pentru că Ludovic Orban ar fi rămas şomer, iar anticipatele ar fi picat.

    Potrivit unei postări pe pagina de Facebook a PSD, motivul pentru care România nu are un guvern stabili este că singruul proiect de ţară al PNL, anticipatele, ar fi picat, dacă joi era învestit Guvernul Cîţu.

    „Iresponsabilitatea liberalilor atinge cote inimaginabile. Cum să spui că PSD e de vină pentru că tu, premier desemnat, ai fugit cu 10 minute înainte de vot? Pentru că nu te votau nici colegii tăi?! Românii trebuie să ştie pentru ce sănătatea şi siguranţa lor a fost pusă în pericol! Pentru că Ludovic Orban ar fi rămas şomer, iar singurul proiect de ţară al PNL, anticipatele, ar fi picat! Acesta este singurul motiv pentru care ieri România nu a avut instalat un guvern cu puteri depline, în măsură să ia deciziile cruciale pentru sănătatea şi siguranţa românilor!”, se arată în mesajul postat de social-democraţi pe pagina de socializare.

    Florin Cîţu şi-a depus, joi, mandatul de premier desemnat cu câteva minute înainte începerii plenului reunit al Parlamentului pentru învestirea Guvernului. Liberalul a explicat, pe Facebook, că a luat decizia de a-şi depune mandatul „cu responsabilitate, transparenţă şi profesionalism”, subliniind că „preşedintele partidului trebuie să fie şi prim-ministru”.

  • Există siguranţă şi stabilitate, fără prosperitate? Cum repunem economia pe lista scurtă a priorităţilor strategice

    Între nivelul de încredere al liderilor din mediul de afaceri şi evoluţia economiei globale există o corelaţie foarte strânsă, după cum arată raportul PwC Global CEO Survey, lansat la finele lunii ianuarie, la Davos. Dacă această corelaţie se va păstra în 2020, ar trebui să ne aşteptăm la o încetinire a creşterii economice globale la 2,4%. Numărul pesimiştilor a atins în 2020 un record al ultimilor opt ani, iar cuvântul de ordine a devenit ”incertitudine”.

    Ce îi pune pe gânduri pe directorii generali ai marilor companii la nivel global? Reglementarea excesivă, conflictele comerciale, deficitul de competenţe ale angajaţilor în noua economie digitală, securitatea cibernetică sau schimbările climatice. În ce măsură se regăsesc aceste preocupări pe agenda publică din România? Aş spune că într-o măsură insuficientă, deşi România este conectată la lumea globalizată în care trăim şi de care nu poate face abstracţie fără a-şi diminua şansele de dezvoltare. 

    Comparând temele dezbătute în spaţiul nostru public cu cele de la nivel global, ar trebui să fim îngrijoraţi de detaşarea noastră şi de tentaţia de a lăsa lucrurile să meargă pe pilot automat. De la aderarea la NATO şi, apoi, la UE, România nu mai are aceeaşi preocupare faţă de tendinţele la nivel mondial, cu toate că ar fi fost de aşteptat ca integrarea în structurile euro-atlantice să fie o forţă care coagulează interesele locale. Apartenenţa la clubul european şi la alianţa nord-atlantică ne-au dat un confort care, în ultimii ani, a început să devină o slăbiciune. Suntem prea puţin atenţi la evenimente majore care influenţează configuraţia globală şi considerăm că angajamentele semnate sau asumate ne-au asigurat liniştea şi prosperitatea pentru totdeauna. La capitolul securitate, aceste angajamente sunt o garanţie, însă la capitolul economie agenda naţională este determinantă. În realitate, nu e de ajuns să ne ferim de pericole sub ”umbrela” NATO şi a UE, ci ar trebui să lucrăm pentru o strategie de dezvoltare. Pe lângă dimensiunea externă a securităţii este imperativ necesară cea internă pentru că o ţară stabilă se bazează, mai ales, pe o economie care asigură un standard de viaţă decent pentru cetăţeni.

    Revenind la corelaţia dintre creştere economică şi percepţia liderilor de afaceri, răspunsurile date de directorii generali din România ar trebui cu atât mai mult să ne pună în gardă. Într-un climat pesimist, ei se remarcă ca fiind printre cei mai pesimişti, 57% anticipând diminuarea ritmului de creştere economică globală, faţă de media globală de 53%. Un motiv în plus ca decidenţii să se uite mai mult către economie şi să dea motive de încredere. Trăim într-o zonă complicată geopolitic, iar globalizarea – cu multiplele ei beneficii – pare că încetineşte, punând frână circulaţiei bunurilor şi persoanelor şi tensionând relaţiile comerciale. În acest peisaj, tehnologia, cu rolul său disruptiv, transformă societatea şi economia în fiecare zi, mărind gradul de incertitudine.  Din punct de vedere economic ar fi două direcţii majore: identificarea resurselor de creştere şi răspunsurile/soluţiile faţă de riscurile la adresa economiei.

    Dacă admitem că economia are un aport hotărâtor la securitatea naţională, atunci reforme structurale se impun. În primul rând în plan fiscal pentru a nu ne mai regăsi în situaţia de dinainte de criza financiară, când deficitele mari au necesitat finanţări costisitoare şi îndatorare suverană. În continuare, este nevoie de reforme care să repornească administraţia de stat cu un rol determinant în digitalizarea serviciilor publice, politicile demografice, educaţie, energie, mediu şi infrastructură. Aceste reforme ne îndreaptă spre convergenţa economică, reală şi nominală, cu UE şi ne pot aşeza pe poziţii solide în contextul pieţei unice, dar şi în arhitectura globală. 

    Conform estimărilor Fondului Monetar Internaţional, gradul de convergenţă economică a României, măsurată ca PIB pe cap de locuitor faţă de media UE, va atinge un nivel de 66% în 2023, faţă de un nivel de 60,7% în 2019. Ca estimările să se realizeze, România ar trebui să stimuleze sursele de creştere şi să răspundă adecvat ameninţărilor sau vulnerabilităţilor generate de digitalizare, demografie, educaţie, energie, mediu şi infrastructură. Fără a avea pretenţia unei enumerări complete, o abordare strategică conectată cu trendurile globale ar trebui, în opinia mea, să vizeze în principal, aceste domenii. 

    Digitalizarea serviciilor publice

    În urmă cu şase ani, Ministerul Comunicaţiilor estima că implementarea completă a strategiei digitale putea duce până în 2020 la o creştere a PIB de 13%, a locurilor de muncă cu 11% şi la reducerea costurilor administraţiei cu 12%. De asemenea, studiul PwC privind implementarea guvernanţei digitale arăta că digitalizarea contribuie la creşterea productivităţii muncii care, în România, este cu peste 50% mai mică decât în ţările care se situează pe primele locuri în lume din punct de vedere al digitalizării.  Studiul a identificat principalele bariere în calea implementării guvernării digitale în România, precum lipsa competenţelor digitale de bază care să permită utilizarea tehnologiilor avansate atât de către cetăţeni, cât şi de către angajaţii structurilor publice; lipsa unei legislaţii aliniate cadrului european care să asigure flexibilitate în implementarea iniţiativelor în domeniul digital sau costul relativ mare al certificatelor pentru semnătură electronică. În acelaşi timp, România are o forţă de muncă performantă în IT care ar putea contribui la efortul de digitalizare, precum şi o infrastructură digitală performantă la nivel european. Cu toate acestea există probleme în acest domeniu care au nevoie de un răspuns rapid pentru că digitalizarea este o componentă esenţială a economiei, fiind un  liant al activităţii companiilor şi instituţiilor statului. Schimbările la nivel global datorate noilor tehnologii au un ritm alert, iar România are nevoie să recupereze la acest capitol, fără de care dezvoltare a devenit imposibilă.

    Politicile demografice

    Din cauza migraţiei şi a scăderii natalităţii, populaţia României s-a redus în fiecare din ultimii 30 de ani. Acest lucru a creat treptat un deficit al forţei de muncă. Situaţia demografică a ajuns o ameninţare pentru economie şi chiar pentru viitorul ţării. Pe termen mediu, o soluţie pentru a compensa lipsa forţei de muncă locale este aducerea de lucrători din ţări non UE. Pe termen lung, însă, sunt necesare politici demografice care să stimuleze natalitatea şi să limiteze migraţia. Mă refer atât la stimulente financiare al căror efect a fost observat în ultimii ani cât, mai ales, la un model integrat de beneficii pentru părinţi (de exemplu, un program naţional de creşe şi educaţie preşcolară) care să ofere infrastructura educaţională şi alte servicii care să permită revenirea pe piaţa muncii a părinţilor ca urmare a reducerii perioadei necesare pentru creşterea copilului. 

    Educaţia

    În strânsă legătură cu deficitul forţei de muncă se află educaţia. Profesiile se transformă şi, odată cu ele, competenţele necesare pe piaţa muncii. Educaţia are un rol esential. Previziunile PwC din studiul Workforce Disruption Index arată că, până în 2029, peste 600.000 de locuri de muncă din România vor fi afectate de tehnologie: 275.000 ar urma să dispară, în special din producţie, agricultură şi utilităţi, iar 325.000 să fie create, mai ales în sănătate, educaţie şi alte servicii. Condiţia pentru a apărea noi locuri de muncă va fi ca angajaţii să dobândească noi competenţe digitale sau să le îmbunătăţească pe cele existente. De aceea este nevoie de programe educaţionale şi de formare profesională având în vedere că la nivelul populaţiei generale competenţele digitale sunt sub media europeană.

    Pe termen mediu, pntru a continua să aibă o creştere medie de 3,5% pe an, România are nevoie de încă un milion de angajaţi, până în 2022, conform estimărilor PwC.  Însă pregătirea şi formarea profesională a viitorilor angajaţi depind de sistemul de educaţie. 

    Concluzionând, dezvoltarea economică s-a bazat pe avantajul competitiv al forţei de muncă ieftină şi calificată. În contextul problemelor demografice şi ale sistemului educaţional, dar şi al transformării economiei şi al convergenţei cu UE, acesta atu dispare, ceea ce este firesc dacă ne dorim dezvoltarea. În continuare, modelul de creştere economică ar trebui să fie fundamentat pe un mix de politici specific ţărilor dezvoltate: forţă de muncă înalt calificată, infrastructură de calitate bună, predictibilitate şi stabilitate legislativă, cadru legal stimulativ pentru investiţii. 

    Energia

    Datorită poziţiei geografice şi a potenţialului resurselor naturale, România poate juca un rol important în regiune atât prin valorificarea resurselor proprii, cât şi printr-un rol activ în redistribuirea resurselor energetice transportate din zona Mării Caspice, Orientului Mijlociu şi Mediteranei de Est pe piaţa europeană. Dacă proiectele în domeniul energiei nu vor alinia interesele tuturor părţilor, întrebarea nu va mai fi când vor demara, ci dacă acest lucru se va mai întâmpla pentru că ar putea fi prea târziu, având în vedere că Green Deal aduce restricţii pentru acest sector.

    Mediul

    Green Deal vine cu o serie de oportunităţi şi de restricţii. România nu are opţiunea de a nu aplica cerinţele, întrebarea nefiind dacă va exista un impact pentru economie din acest punct de vedere, ci când va avea loc şi cum poate fi .

    Infrastructura este vitală în acest mix. Atât infrastructura de transport, cât şi cea educaţională sau de sănătate sunt precare şi au ajuns o ameninţare la adresa perspectivei de creştere a economiei. Un punct pozitiv este  infrastructura digitală unde România performează pe plan european şi poate fi un avantaj în procesul de digitalizare. Totuşi, pe lângă aceste proiecte importante, România ar trebui să aibă în vedere proiecte de anvergură, strategice  din perspectiva economică şi de securitate naţională, cum sunt proiectul Danube Black Sea Gateway Region care îşi propune să sprijine regiunea Dunăre-Marea Neagră pentru a deveni o poartă atractivă pentru transportul maritim, inclusiv pe căile navigabile interioare.

    Fiecare dintre capitolele enumerate prezintă vulnerabilităţi, dar şi oportunităţi. Va depinde de calitatea politicilor publice şi de abordarea lor integrată pentru a amplifica potenţialul lor pozitiv şi pentru a-l dimnua pe cel negativ. Este vorba de un proces de durată care necesită reforme structurale şi proiecte pe termen lung cu un consens politic şi social privind rolul economiei.