BusinessMagazin

Tag: sfarsitul anului

  • Această companie vrea să angajeze 200 de ingineri şi tehnicieni până la sfârşitul anului. Despre ce locuri de muncă e vorba

    Monsson s-a concentrat pe energie din surse regenerabile încă din anul 2004 şi a devenit în timp un important jucător în lume, cu peste 2,4 GW de proiecte în portofoliul său. Având peste 350 de angajaţi de specialitate, Monsson oferă o gamă largă de servicii dedicate fermelor eoliene care cuprind dezvoltare, construcţie, operare, întreţinere, service, mentenanţă şi comercializare de energie electrică.

    Monsson Operation s-a dezvoltat exponenţial în ultimii 2 ani ajungând să lucreze în peste 20 de tari şi avand mai multe birouri operative în Suedia, Irlanda, Qatar, Polonia, Germania, SUA şi Africa de Sud.

    Având un necesar propriu mare pentru angajare, Monsson şi-a propus ca până la finalul anului să angajeze personal specializat, cu sau fără experienţă, pentru lucrările deja contractate pentru următorii 3 ani. Astfel, Monsson va lansa în curând o campanie masivă de angajare prin care şi-a propus sa selecteze peste 200 de tehnicieni pentru proiectele din Germania, Italia, Grecia şi Brazilia, tehnicieni pe care să-i specializeze şi formeze cu compenţele necesare.

    Monsson Group a dezvoltat cel mai mare parc eolian onshore din Europa, de 600MW, vândut grupului CEZ. Din 2014 Monsson Group continuă să fie lider al dezvoltatorilor de parcuri eoliene din U.E., vânzând diferite capacităţi energetice către OMV-Petrom, Butan Gas, STEAG şi CEZ. În acest moment, Monsson Group este lider pe piaţa de service şi mentenanţă pentru turbine eoliene din România.

  • Cea mai mică rată de neocupare a clădirilor de birouri din Bucureşti din ultimii 9 ani

    Cele mai mici rate de neocupare sunt în zona de Vest (4.6%) şi Nord (6.6%).  „Aceată scădere a ratei de neocupare fost generată de numărul limitat de proiecte livrate şi de creşterea susţinută de spaţii de birouri”, subliniază Mihai Păduroiu, MRICS, Head of Advisor Transaction Services, Office CBRE România.

    Datele CBRE mai arată că cererea netă de spaţii de birouri (cererea totală din care sunt excluse renegocierile) a reprezentat 54% din cererea totală în primele trei luni ale anului, perioada în care s-au tranzacţionat 94,000 mp, respectiv 23% din suprafaţă totală închiriată în 2016. Estimările CBRE indică faptul că până la sfârşitul anului se vor mai livra aproximativ 140,000 mp. Cele mai multe tranzacţii din acest trimestru s-au realizat în zonele Nord şi Pipera, peste 69,000 mp iar 64% din cererea totală a fost tranzacţionată în clădiri de clasa A. În primul trimestru al anului s-au livrat 2 proiecte de birouri de tip boutique cu o suprafaţă totală de 11,600 mp.  
     
    CBRE a reprezentat cele mai mari tranzacţii încheiate în această perioada, de 20,000 mp respectiv 10,000 mp şi este lider de piaţă în reprezentarea chiriaşilor, cu o cota de piaţă de 59% (38,500 mp tranzactionati), a proprietarilor de clădiri –  22%, respectiv 7,500 mp  – şi pe totalul trazactiilor de birouri realizate pe piaţă imobiliară din Bucureşti –  47% respectiv 46,000 mp.
     
    Cererea nouă şi extinderea de spaţiu dn primul trimestru al lui 2017 reprezintă 26% din cererea totală. Raportul CBRE mai indică faptul că 54% din suprafaţă în construcţie estimată peste acest an şi pentru anul 2018 este în zona de Vest. AIci urmează să se livreze prima clădire din proiectul Campus 6, dezvoltat de Skanska, Orhideea Towers, dezvoltat de CĂ Immo, The Bridge, dezvoltat de Forţe Partners, Business Garden Bucharest – dezvoltat de Vastint Group şi prima clădire din proiect AFI Tech Park, dezvoltat de AFI Europe.
     
    Raportul CBRE mai arată că 20% din suprafaţă în construcţie estimată peste acest an şi pentru anul 2018 este în zona de Centru. Cel mai mare proiect din zona de Centru este Timpuri Noi Square, dezvoltat de Vastint. Până la sfârşitul anului 2018, urmează să se mai livreze în zona de Centru proiectele Day Tower şi Unirii View.
     
    Chiria prime pentru spaţii de birouri în Bucureşti a rămas constanţa la nivelul de 18.5 euro/ mp, mai indică cifrele prelucrate de CBRE. Stocul modern de spaţii de birouri este 2.65 mil mp, din care 44% sunt spaţii de birouri de clasa A. Estimările CBRE sunt că anul viitor se vor mai livra aproximativ 300,000 mp, astfel că la sfârşitul anului 2018 stocul modern de spaţii de birouri va atinge pragul de 3.09 mil mp.

  • ING a ajuns la venituri de 1,2 mld. lei, cu 29% mai mari decât anul trecut

    Creditarea a crescut cu 3,1 miliarde de lei, totalizând 17,6 miliarde de lei la sfârşitul anului 2016. Această creştere de 22% a dus cota de piaţă în creditare a ING România la 7,7%, de la 6,3% în 2015. Creditarea în lei a fost principalul motor de creştere, ajungând la un total de 11,7 miliarde de lei, cu 37% mai mult decât anul anterior. Creditarea pentru persoane fizice a crescut cu 36%, ajungând la 9,1 miliarde de lei. Pe piaţa împrumuturilor pentru companii, ING a fost a doua mare bancă în împrumuturi sindicalizate, cu cinci mandate de Aranjor Principal (Lead Arranger). Împrumuturile pentru IMM-uri au crescut cu 50% comparativ cu anul anterior.

    Volumul depozitelor a continuat să crească, fondurile atrase ridicându-se la 22,3 miliarde de lei la finalul anului trecut, cu 20% mai mult comparativ cu decembrie 2015. În consecinţă, cota de piaţă în fonduri atrase a ING a ajuns la 7,7%, de la 6,9% în 2015.

    Veniturile ING Bank au ajuns la 1,2 miliarde de lei cu 29% mai mult, în baza creşterii afacerii, a numărului de clienţi şi a activităţii acestora, dar şi datorită veniturilor excepţionale obţinute din vânzarea acţiunilor Visa (123 milioane RON). În 2016, ING România a anunţat un profit brut de 565 milioane RON, cu 44% mai mult decât anul anterior.

    În 2016, costurile au crescut la 665 milioane de lei, cu 16% mai mult faţă de anul trecut, fiind în principal influenţate de creşterea afacerii, a investiţiilor în infrastructura IT, în dezvoltarea de aplicaţii, costurile cu noi angajaţi şi costurile de reglementare. Costurile de risc au crescut la 92 milioane RON, de la 55 milioane RON în 2015, însă într-un profil de risc bine controlat; rata creditelor neperformante a continuat să scadă, ajungând la 3,6% în 2016, de la 4,3% în 2015. Raportul cost/venituri (C/I) a scăzut la 50%.

    „În 2016, am văzut rezultatele muncii noastre. Sunt mândru în mod deosebit de faptul că am atins pragul istoric de 1 milion de clienţi individuali activi. La această realizare a contribuit semnificativ digitalizarea produselor şi serviciilor oferite, care au devenit astfel mai simple şi mai potrivite profilului clienţilor tot mai autonomi ai ING”, a declarat Michal Szczurek, CEO ING Bank România.

    ING România a reuşit să ajungă la un milion de clienţi individuali activi datorită inovaţiilor în mediul digital şi preocupării continue de a îmbunătăţi experienţa pe care aceştia o au cu banca. Pe parcursul anului 2016, ING România a atras 270.000 clienţi noi, cu 21% mai mult faţă de anul precedent. Peste 69.000 clienţi au folosit ING ca bancă principală, cu 25% mai mult comparativ cu 2015 (clienţi care au venituri recurente în ING şi deţin cel puţin încă un produs bancar). Şi in segmentul IMM, ING a depăşit un prag, acela de 10.000 de clienţi, cu 23% mai mult decât în 2015.

    În ultimul trimestru al 2016, ING a făcut posibilă achiziţia online de noi produse prin intermediul ING Home’Bank. Clienţii ING pot achiziţiona credite de nevoi personale sau fonduri mutuale direct de pe telefonul mobil sau computer, în aproximativ 10 minute, fără a fi necesară vizita la bancă. Până la sfârşitul anului, peste 400 clienţi au cumpărat online credite de nevoi personale, în valoare totală de 5 milioane RON. Portofoliul de fonduri mutuale disponibil online are trei tipuri de fonduri, pentru nevoi şi profiluri diferite: ING Conservator, ING Moderat şi ING Dinamic. În ultimele trei luni ale 2016, peste 1.200 clienţi au cumpărat online fonduri mutuale, reprezentând 15% din totalul tranzacţiilor cu acest produs.

    Numărul de tranzacţii prin aplicaţia pentru telefonul mobil a crescut în mod accelerat în ultimul trimestru al 2016 astfel încât, până la sfârşitul anului, a egalat numărul tranzacţiilor prin aplicaţia pentru desktop. Iar pentru a face mai uşoară utilizarea aplicaţiei pentru mobil, au fost lansate în 2017 opţiunea de a alege un nume de utilizator personalizat şi autentificarea prin amprentă digitală.

    Anul 2016 a adus şi lansarea unui nou serviciu de plăţi mobile prin POS. Printr-un proiect dezvoltat cu GoSwiff şi MasterCard, ING România a introdus ING mPOS, ce permite comercianţilor mici, mijlocii şi mari să accepte plăţi cu cardul oriunde s-ar afla. Tranzacţiile sunt efectuate folosind dispozitive mobile, telefoane inteligente sau tablete, conectate la un cititor de carduri, operaţiune ce criptează datele astfel încât informaţiile personale să rămână confidenţiale. ING România a lansat ING Point – un nou canal de distribuţie ce oferă acces instant la majoritatea produselor bancare. În urma unui proiect pilot, implementat în Bucureşti şi în Iasi, reţeaua ING Point a fost extinsă la 8 unităţi, în centre comerciale din toată ţara, deservind până la sfârşitul anului peste 1.500 clienţi.

    ING Group a raportat anul trecut un profit net de 4,976 milioane de euro în creştere cu 18% faţă de 2015. Performanţa a fost influenţată de o creştere comercială solidă, cu marje foarte bune şi costuri de risc în scădere, în ciuda costurilor de reglementare mai ridicate. Randamentul capitalului (ROE) a crescut la 12%, comparativ cu 11% în 2015.
     

  • Fenomenul care bulversează oamenii de ştiinţă. ”Nu trebuia să se întâmple asta cu PĂMÂNTUL! Urmările sunt catastrofale”. VIDEO

    Natura este, de multe ori, impresionantă. În acest caz depăşeşte, însă, orice aşteptare. Să observi un „robinet” de lavă este ceva într-adevăr unic. Delta de lavă Kamokuna oferă de la sfârşitul anului trecut imagini spectaculoase, dar un alt fenomen îi şochează pe toţi specialiştii din domeniu. „Este clar cel mai spectaculos eveniment la care am fost martor,” afirmă unul dintre aceştia.

    Vezi aici fenomenul care bulversează oamenii de ştiinţă. ”Nu trebuia să se întâmple asta cu PĂMÂNTUL! Urmările sunt catastrofale”. VIDEO

  • Fondul de Garantare a Asiguraţilor va soluţiona, până la sfârşitul anului, peste 30.000 de cereri

    Până la data de 29 noiembrie 2016, FGA a plătit efectiv 116 milioane de lei creditorilor de asigurări ai societăţii Astra Asigurări. În aceeaşi perioadă, FGA a respins la plată, total sau parţial, 7.055 de cereri de plată. În medie, FGA a aprobat la plată 4.000 de dosare pe lună.

    „Din 28 August 2015 – data publicării deciziei ASF 2034/2015 privind închiderea procedurii de redresare financiară prin administrare specială, revocarea administratorului special, stabilirea stării de insolvenţă, declanşarea procedurii de faliment, precum şi retragerea autorizaţiei de funcţionare a Societăţii Asigurare-Reasigurare Astra SA – până la 29 noiembrie 2016, FGA a primit 59.664 de cereri de plată. Cererile au fost depuse atât pentru cele 57.814 dosare de daună preluate iniţial, cât şi pentru cele 13.062 dosare deschise de către Fond, până la 29 noiembrie 2016”, se arată într-un comunicat al FGA.

    Fondul a iniţiat, conform legii, plata creanţelor de asigurări cuvenite creditorilor de asigurări ai Astra Asigurări începând cu data de 3 mai 2016, după rămânerea definitivă a deciziei de intrare în faliment a acestui asigurător, pronunţată la data de 28 aprilie 2016.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Procurorul general al României despre dosarul Hexi Pharma:Vom da o soluţie până la sfârşitul anului sau la începutul lui 2017

    Procurorul general al României, Augustin Lazăr, a declarat, joi dimineaţa, că o soluţie va fi dată în dosarul Hexi Pharma “până la sfârşitul anului sau în primele zile ale anului următor”, precizând de asemenea că şi dosaul Mineriadei este “spre stadiul de finalizare”.

    “Acest dosar este în faza de finalizare şi vom avea o soluţie probabil până la sfârşitul anului sau în primele zile ale anului următor”, a declarat procurorul general al României, Augustin Lazăr

    Întrebat despre dosarul Mineriadei, procurorul general al României a precizat: “Este un dosar ceva mai complex însă este spre stadiul de finalizare şi acest dosar”.

    Surse judiciare au declarat pentru agenţia de presă MEDIAFAX că rezultatele Hexi Pharma venite din Cehia arată că dezinfectanţii sunt ineficienţi.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Primul transplant de cap va fi precedat de experimente de tip ”Frankestein”. Ce va face mai exact medicul italian

    Valery Spiridonov, un programator în vârstă de 30 de ani din Rusia, a acceptat să fie primul pacient care va fi supus unui transplant de cap.

    Neurochirurgul care plănuieşte să realizeze primul transplant de cap va coordona mai înainte experimente de tip ,,Frankestein”. Dr. Sergio Canavero (director al Gupului de Neuromodulaţie Avansată din Torino) a anunţat că intervenţia chirirugicală finală va fi efectuată împreună cu colegii săi la sfârşitul anului viitor. 

    Vezi aici ce experimente şocante de tip ”Frankestein” va face medicul

  • Sărbătorim 25 de ani de conectivitate: cum a început povestea World Wide Web

    A fost odată ca niciodată, cu mult timp în urmă, o vreme când mesajele erau trimise cu ajutorul unei practici rudimentare numită “scrisoare”, când pisicile nu erau ţinta glumelor din lumea întreagă iar social media însemna să stai de vorbă cu prietenii la o ceaşcă de cafea. |n martie 1989, un om de ştiinţă ce lucra la Organizaţia Europeană pentru Cercetare Nucleară (CERN) lângă Geneva a propus ideea de a împărtăşi informaţiile experimentelor prin ceea ce el a numit “hypertext” – un limbaj de programare. Omul de ştiinţă, pe numele său Tim Berners-Lee, era pe cale să schimbe fundamental modul în care oamenii comunică, lucrează şi se joacă.

    Tim Berners-Lee a inventat world wide web în 1989, la aproape 20 de ani după ce prima conexiune fusese realizată în cadrul a ceea ce astăzi numim internet. La acea vreme, Berners-Lee era un inginer sofwtare în cadrul CERN, laboratorul de fizică de lângă Geneva. Cercetătorii din lumea întreagă erau nerăbdători să împărtăşească date şi rezultatele analizelor între ei, dar era extrem de dificil să facă asta. Berners-Lee a înţeles această problemă şi a văzut potenţialul neexploatat al milioanelor de calculatoare ce pot fi conectate între ele.

    Tim Berrners-Lee a trimis documentaţia pentru ceea ce avea să devină world wide web, la sfârşitul anului 1989, către managementul CERN. Această propunere specifica o serie de tehnologii care ar fi făcut noul sistem accesibil şi util întregii lumi. Propunerea sa nu a fost însă imediat acceptată; în octombrie 1990, el notase deja principalele trei aspecte fundamentale care reprezintă şi astăzi fundaţia world wide web-ului.

    Berners-Lee a scris de asemenea primul editor web şi browser (“WorldWide Web”) şi primul server (“httpd”). Până la sfârşitul anului 1990, prima pagina web era funcţională. De-a lungul anului 1991, oameni din afara CERN s-au alăturat comunităţii web. Un moment extrem de important în evoluţia sa a venit în aprilie 1993, când CERN a anunţat că tehnologia va fi disponibilă, gratuit, pentru oricine vrea să o folosească.

    “Indiferent de calculatorul sau device-ul de pe care accesezi o informaţie, ea ar trebui să fie întotdeauna aceeaşi”, spunea Tim Berners-Lee. “Fiecare persoană influenţează lumea, mai mult sau mai puţin, atunci când intră pe web”.

    De atunci, world wide web a schimbat lumea. A devenit cel mai important mediu de comunicare cunoscut vreodată. Chiar dacă, în mod curent, doar 25% din populaţia lumii foloseste web-ul, acesta a schimbat modul în care învăţăm, cumpărăm, ne informăm, împărţim, colaborăm şi adresăm probleme variind de la ceea ce putem găti până la metode de a trata bolile.

    Tim Berners-Lee şi alţii au înţeles că pentru ca web-ul să îşi atingă adevăratul potenţial, tehnologiile ce stau la bază trebuie să devină standarde globale, implementate în acelaşi fel peste tot în lume. Prin urmare, în 1994 aceştia au fondat Consorţiul World Wide Web (W3C), ca un loc în care cei interesaţi să poata dezvolta specificaţii pentru a asigura funcţionalitatea corectă a web-ului şi să poată verifica, în mod constant, că reţeaua evoluează într-o manieră responsabilă.

    Astăzi, creatorul web consideră că mai este drum lung până se va atinge adevăratul potenţial al comunicărilor globale. “Web-ul, aşa cum l-am visat eu, nu este ceea ce avem acum la dispoziţie. Viitorul său e mult mai mare decât trecutul”, spune Berners-Lee.

    Trebuie menţionat că world wide web şi internet sunt două lucruri diferite. Termenul de internet se referă la o reţea de calculatoare (adică infrastructura conexiunilor şi serverelor) care transportă date în jurul lumii. Termenul de web descrie una din aplicaţiile care folosesc aceasta reţea pentru a livra date în formatul paginilor web (site-urile pe care le cunoaştem cu toţii). Alte aplicaţii similare www sunt Skype sau tehnologia e-mail.

    Lucruri neştiute despre tehnologia care a schimbat lumea

    Expresia “surfing the web” i se atribuie lui Jean Armour Polly, care în 1992 a scris un ghid al web-ului. Căutând un titlu pentru articol, a văzut că mouse pad-ul său avea o poză cu un surfer pe un val. Ideea a venit aproape instantaneu, iar termenul de mai sus avea să devină una dintre cele mai importante expresii ale anilor ’90.

    Mulţi dintre noi luăm tehnologia ca un bun dat, fără a ne întreba cum au început companiile despre care citim zi de zi. Cum totul are însă un început, vă prezentăm câteva dintre “primele” care au schimbat lumea în care trăim.

    Primul email a fost trimis de Ray Tomlinson în 1971. “Mesajul test mi l-am trimis mie şi nu conţinea nimic memorabil. Era probabil un şir de caractere de genul QWERTY”, a declarat, ani mai târziu, Tomlinson. Primul domeniu înregistrat vreodată a fost symbolics.com, pe 15 martie 1985. Acum, domeniul funcţionează ca unul istoric. Prima pagină web din lume este cea creată de Tim Berners-Lee şi a devenit activă pe 6 august 1991. Ea conţine informaţii despre proiectul World Wide Web şi poate fi accesată şi astăzi. Prima poză încărcată vreodată pe reţea este a unui grup numit “Les Horribles Cernettes”. Acesta era format din colege ale lui Berners-Lee din cadrul CERN. Primul mesaj instant AOL a fost trimis de Ted Leonsis soţiei sale pe 6 ianuarie 1993. Mesajul citea “nu te teme… sunt eu. Te iubesc şi mi-e dor de tine”. Ulterior, Leonsis avea să devină vicepreşedintele AOL. Prima reclamă online îi aparţine lui Joe McCambley. Mesajul a apărut în octombrie 1994 pe HotWired.com şi promova şapte muzee de artă. Primul obiect vândul pe e-Bay (numit la acea perioadă AuctionWeb) a fost un indicator cu laser stricat, pentru 14,83 dolari. Cel care l-a cumpărat a declarat ulterior că are o vastă colecţie cu astfel de produse. Prima carte cumpărată pe Amazon, în 1995, a fost “Concepte fluide şi analogii creative: Modele computerizate ale mecanismelor fundamentale de gândire”, scrisă de Douglas Hofstadter. Prima frază a fost rostita pe Skype în estoniană de către un membru al echipei de dezvoltare în aprilie 2003. Acesta a spus “Tere, sa kuuled mind?” (Bună, mă puteţi auzi?) Prima persoană de pe Facebook a fost chiar Mark Zuckerberg, creatorul reţelei de socializare. El a avut contul cu numărul patru, deoarece primele trei conturi fuseseră utilizate pentru teste. Primul videoclip de pe Youtube a fost postat de cofondatorul Jawed Karim. Clipul, încărcat pe 23 aprilie 2005, era filmat la grădina zoologică din San Diego. Primul mesaj de pe Twitter a fost scris pe 21 martie 2006 de cofondatorul Jack Dorsey. Mesajul era simplu: “Mă pregătesc să instalez Twitter”.

  • Sărbătorim 25 de ani de conectivitate: cum a început povestea World Wide Web

    A fost odată ca niciodată, cu mult timp în urmă, o vreme când mesajele erau trimise cu ajutorul unei practici rudimentare numită “scrisoare”, când pisicile nu erau ţinta glumelor din lumea întreagă iar social media însemna să stai de vorbă cu prietenii la o ceaşcă de cafea. |n martie 1989, un om de ştiinţă ce lucra la Organizaţia Europeană pentru Cercetare Nucleară (CERN) lângă Geneva a propus ideea de a împărtăşi informaţiile experimentelor prin ceea ce el a numit “hypertext” – un limbaj de programare. Omul de ştiinţă, pe numele său Tim Berners-Lee, era pe cale să schimbe fundamental modul în care oamenii comunică, lucrează şi se joacă.

    Tim Berners-Lee a inventat world wide web în 1989, la aproape 20 de ani după ce prima conexiune fusese realizată în cadrul a ceea ce astăzi numim internet. La acea vreme, Berners-Lee era un inginer sofwtare în cadrul CERN, laboratorul de fizică de lângă Geneva. Cercetătorii din lumea întreagă erau nerăbdători să împărtăşească date şi rezultatele analizelor între ei, dar era extrem de dificil să facă asta. Berners-Lee a înţeles această problemă şi a văzut potenţialul neexploatat al milioanelor de calculatoare ce pot fi conectate între ele.

    Tim Berrners-Lee a trimis documentaţia pentru ceea ce avea să devină world wide web, la sfârşitul anului 1989, către managementul CERN. Această propunere specifica o serie de tehnologii care ar fi făcut noul sistem accesibil şi util întregii lumi. Propunerea sa nu a fost însă imediat acceptată; în octombrie 1990, el notase deja principalele trei aspecte fundamentale care reprezintă şi astăzi fundaţia world wide web-ului.

    Berners-Lee a scris de asemenea primul editor web şi browser (“WorldWide Web”) şi primul server (“httpd”). Până la sfârşitul anului 1990, prima pagina web era funcţională. De-a lungul anului 1991, oameni din afara CERN s-au alăturat comunităţii web. Un moment extrem de important în evoluţia sa a venit în aprilie 1993, când CERN a anunţat că tehnologia va fi disponibilă, gratuit, pentru oricine vrea să o folosească.

    “Indiferent de calculatorul sau device-ul de pe care accesezi o informaţie, ea ar trebui să fie întotdeauna aceeaşi”, spunea Tim Berners-Lee. “Fiecare persoană influenţează lumea, mai mult sau mai puţin, atunci când intră pe web”.

    De atunci, world wide web a schimbat lumea. A devenit cel mai important mediu de comunicare cunoscut vreodată. Chiar dacă, în mod curent, doar 25% din populaţia lumii foloseste web-ul, acesta a schimbat modul în care învăţăm, cumpărăm, ne informăm, împărţim, colaborăm şi adresăm probleme variind de la ceea ce putem găti până la metode de a trata bolile.

    Tim Berners-Lee şi alţii au înţeles că pentru ca web-ul să îşi atingă adevăratul potenţial, tehnologiile ce stau la bază trebuie să devină standarde globale, implementate în acelaşi fel peste tot în lume. Prin urmare, în 1994 aceştia au fondat Consorţiul World Wide Web (W3C), ca un loc în care cei interesaţi să poata dezvolta specificaţii pentru a asigura funcţionalitatea corectă a web-ului şi să poată verifica, în mod constant, că reţeaua evoluează într-o manieră responsabilă.

    Astăzi, creatorul web consideră că mai este drum lung până se va atinge adevăratul potenţial al comunicărilor globale. “Web-ul, aşa cum l-am visat eu, nu este ceea ce avem acum la dispoziţie. Viitorul său e mult mai mare decât trecutul”, spune Berners-Lee.

    Trebuie menţionat că world wide web şi internet sunt două lucruri diferite. Termenul de internet se referă la o reţea de calculatoare (adică infrastructura conexiunilor şi serverelor) care transportă date în jurul lumii. Termenul de web descrie una din aplicaţiile care folosesc aceasta reţea pentru a livra date în formatul paginilor web (site-urile pe care le cunoaştem cu toţii). Alte aplicaţii similare www sunt Skype sau tehnologia e-mail.

    Lucruri neştiute despre tehnologia care a schimbat lumea

    Expresia “surfing the web” i se atribuie lui Jean Armour Polly, care în 1992 a scris un ghid al web-ului. Căutând un titlu pentru articol, a văzut că mouse pad-ul său avea o poză cu un surfer pe un val. Ideea a venit aproape instantaneu, iar termenul de mai sus avea să devină una dintre cele mai importante expresii ale anilor ’90.

    Mulţi dintre noi luăm tehnologia ca un bun dat, fără a ne întreba cum au început companiile despre care citim zi de zi. Cum totul are însă un început, vă prezentăm câteva dintre “primele” care au schimbat lumea în care trăim.

    Primul email a fost trimis de Ray Tomlinson în 1971. “Mesajul test mi l-am trimis mie şi nu conţinea nimic memorabil. Era probabil un şir de caractere de genul QWERTY”, a declarat, ani mai târziu, Tomlinson. Primul domeniu înregistrat vreodată a fost symbolics.com, pe 15 martie 1985. Acum, domeniul funcţionează ca unul istoric. Prima pagină web din lume este cea creată de Tim Berners-Lee şi a devenit activă pe 6 august 1991. Ea conţine informaţii despre proiectul World Wide Web şi poate fi accesată şi astăzi. Prima poză încărcată vreodată pe reţea este a unui grup numit “Les Horribles Cernettes”. Acesta era format din colege ale lui Berners-Lee din cadrul CERN. Primul mesaj instant AOL a fost trimis de Ted Leonsis soţiei sale pe 6 ianuarie 1993. Mesajul citea “nu te teme… sunt eu. Te iubesc şi mi-e dor de tine”. Ulterior, Leonsis avea să devină vicepreşedintele AOL. Prima reclamă online îi aparţine lui Joe McCambley. Mesajul a apărut în octombrie 1994 pe HotWired.com şi promova şapte muzee de artă. Primul obiect vândul pe e-Bay (numit la acea perioadă AuctionWeb) a fost un indicator cu laser stricat, pentru 14,83 dolari. Cel care l-a cumpărat a declarat ulterior că are o vastă colecţie cu astfel de produse. Prima carte cumpărată pe Amazon, în 1995, a fost “Concepte fluide şi analogii creative: Modele computerizate ale mecanismelor fundamentale de gândire”, scrisă de Douglas Hofstadter. Prima frază a fost rostita pe Skype în estoniană de către un membru al echipei de dezvoltare în aprilie 2003. Acesta a spus “Tere, sa kuuled mind?” (Bună, mă puteţi auzi?) Prima persoană de pe Facebook a fost chiar Mark Zuckerberg, creatorul reţelei de socializare. El a avut contul cu numărul patru, deoarece primele trei conturi fuseseră utilizate pentru teste. Primul videoclip de pe Youtube a fost postat de cofondatorul Jawed Karim. Clipul, încărcat pe 23 aprilie 2005, era filmat la grădina zoologică din San Diego. Primul mesaj de pe Twitter a fost scris pe 21 martie 2006 de cofondatorul Jack Dorsey. Mesajul era simplu: “Mă pregătesc să instalez Twitter”.

  • Marea Britanie ar putea rămâne membră UE până la sfârşitul anului 2019. Printre argumente în favoarea amânării, alegerile din Franţa şi Germania

    Premierul Theresa May ar fi urma să declanşeze procedura de ieşire a Marii Britanii din Uniunea Europeană în ianuarie 2017, prin activarea Articolului 50. Negocierile până la ieşirea efectivă a ţării din UE ar urma să dureze cel mult doi ani.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro