Potrivit Centrului Infotrafic din Inspectoratul General al Poliţiei Române, circulaţia rutieră a fost închisă, de vineri, până la finalul anului 2019, pe DN 15, între kilometrii 242 – 286 (Poiana Largului – Bicaz), din judeţul Neamţ.
În zonă vor fi făcute lucrări de reabilitare a carosabilului, care a fost afectat în urma precipitaţiilor abundente din ultima perioadă.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.
Problema principală pe care o reclamă antreprenorii din România la început de drum este cea a lipsei finanţărilor, însă Ionuţ Pătrăhău, fost vicepreşedinte al Băncii Transilvania şi actual cofondator al platformei Human Finance, susţine că „există o mare abundenţă de bani în piaţă”, dar fondatorii de start-up-uri nu ştiu cum să îşi pregătească proiectul pentru a-l prezenta cu încredere în faţa unui investitor.
„Ne-am convins încă o dată că lipsa finanţării start-up-urilor vine din lipsa lor de experienţă. Există o mare abundenţă de bani în piaţă, cei care administrează bani ştiu asta. Există o lipsă de proiecte, nu o lipsă de finanţare. Poate vine din nou pe fondul unei crize şi va fi şi o criză a finanţării, dar până atunci totul e în expansiune şi rolul pe care vrem să ni-l luăm este să ajutăm antreprenorii să devină experimentaţi, să facem investitorii să fie confortabili cu transparenţa, cu încrederea, cu valorile pe care le emană afacerile inovative”, explica Ionuţ Pătrăhău în faţa presei şi a unei adunări formate din investitori şi consultanţi, la evenimentul de lansare a Human Finance, organizat în decembrie.
În tabăra fondatorilor, Pătrăhău îl are alături pe Andrei Dudoiu, un alt fost vicepreşedinte al băncii din Cluj.Cei doi spun că experienţa pe care au acumulat-o activând în domeniul bancar le-a permis să dezvolte o perspectivă mai amplă în ceea ce priveşte nevoile de finanţare pe care le au antreprenorii la început de drum, dar şi asupra modului în care pot fi obţinuţi banii; atunci când eşti bancher înţelegi foarte bine unul dintre principalii factori ai unei investiţii: riscul.
„În cei 20 de ani în care am fost bancher, am ajuns la concluzia că în multe cazuri lipsa educaţiei şi a experienţei de business are ca efect lipsa accesului la finanţare. Finanţatorii privaţi au la rândul lor fonduri importante pe care le-ar investi în start-up-uri, dar caută modalităţi inovative de investiţii şi siguranţă în ceea ce priveşte transparenţa şi profesionalismul antreprenorilor din industriile noi. Atât ei, cât şi băncile ar deveni mai activi pe acest segment dacă ar avea mai multe certitudini”, crede Andrei Dudoiu.
Alături de cei doi foşti bancheri, la masa fondatorilor se află şi Daniel Mateescu, de profesie IT-ist, dar care a ocupat timp de cinci ani poziţia de director operaţional al companiei Total Soft, ceea ce i-a oferit experienţa executivă.
Tabloul fondatorilor este completat de Iulian Pădurariu, specialist în marketing şi consultant de business, care a intrat în lumea antreprenoriatului în 2005, înfiinţând biroul de consultanţă Jack Trout.
„Mă bucur mult că am început acest proiect şi cred că se adresează unei nevoi reale şi va ajuta mulţi antreprenori aflaţi la început de drum”, spune Iulian Pădurariu.
Cum îl poate asigura antreprenorul pe investitor că proiectul prezintă un risc ce merită asumat? Fondatorul unui business care accesează platforma Human Finance îşi poate analiza start-up-ul prin intermediul instrumentelor puse deja la dispoziţie.
Prima aplicaţie din cadrul platformei se numeşte Digital CFO şi ajută antreprenorii „să devină directorii financiari ai propriei afaceri”, potrivit reprezentanţilor companiei.
„Prin intermediul Digital CFO, Human Finance identifică nevoia şi modelul de finanţare prin equity sau lending şi oportunitatea participării unuia sau mai multor investitori la finanţarea fiecărei afaceri. Human Finance deschide platforma către partenerii care aderă la valorile Human – Get knowledge. Get funding – pentru a-şi integra propriile produse şi servicii”, transmite compania.
Altfel spus, acest instrument poate rezolva una dintre principalele probleme ale antreprenorilor care nu au studii în finanţe, şi anume interpretarea informaţiilor contabile. Mulţi antreprenori aflaţi la început de drum nu deţin cunoştinţele necesare pentru a-şi interpreta informaţiile pe care i le oferă contabilul. Prin instrumentul Digital CFO, un utilizator îşi poate încărca bilanţurile în platformă, iar aplicaţia va oferi un set de date „comestibile” pe care antreprenorul neexperimentat le poate înţelege.
„Scopul aplicaţiei nu este să facem antreprenorii contabili, ci dimpotrivă, să îi ajutăm să înţeleagă pe limba lor. Dacă vii la noi şi ne dai datele de intrare noi îţi dăm lună de lună informaţiile de la contabilul tău dar mestecate pe limba română, pe înţelesul tuturor”, explică Daniel Mateescu, fost director operaţional în cadrul Total Soft şi actual cofondator al Human Finance.
Pentru că lipsa de finanţare pleacă în principal din lipsa de educaţie a celor care vor să acceseze capital, una dintre cele două funcţii principale ale Human Finance este „Get knowledge” – platforma oferind sute de materiale cu scop educaţional, pe care antreprenorii le pot accesa.
Fondatorii au investit până acum 90.000 de euro în platformă şi îşi propun să dubleze această investiţie proprie înainte de a căuta surse de finanţare externă, încercând să ajungă în următorii trei ani la 100.000 de start-up-uri. Mai mult, fondatorii susţin că au deja investitori nerăbdători să utilizeze această platformă pentru a-şi găsi următoarele investiţii.
„Noi ne propunem ca până la sfârşitul anului 2019, Human Finance să pună umărul la finanţarea a 100 de afaceri, dintr-o comunitate construită de 1.000 de companii inovative. Peste trei ani vrem să ajungem să ne adresăm unui număr de 100.000 de start-up-uri din această regiune a Europei. (…) Am avut deja discuţii şi în Varşovia, iar următorul pas în discuţiile de dezvoltare ar fi Praga. (…) Deja avem investitori cu care am discutat şi care sunt pregătiţi să investească în start-up-uri şi de cealaltă parte avem deja peste 100 de utilizatori înscrişi pe platformă şi doar ce i-am dat drumul”, spune Andrei Dudoiu.
Potrivit fondatorilor, Human Finance se adresează „afacerilor inovative”, care se află la început de drum şi au o activitate de maximum doi ani şi jumătate. „Vă provocăm să intraţi şi să investigaţi, să vorbiţi cu noi, pentru că ne ajutaţi să definitivăm ceea ce vrem să propunem start-up-urilor. Nu ne adresăm numai start-up-urilor, ci şi companiilor cu o istorie deja de un an, până în doi ani şi jumătate. Grosul este cel al companiilor incipiente, cei care nu au avut parte de finanţare decât de la rude, prieteni şi cunoscuţi şi cei care au planuri foarte ambiţoase de dezvoltare. (…) Nu ne aşteptăm ca unicornii să treacă pe la noi, ne aşteptăm la businessuri mici în mare parte şi la antreprenori la început de drum”, spune Pătrăhău.
În primele trei luni platforma va putea fi accesată gratuit, atât de antreprenori cât şi de investitori, urmând să fie introdusă o variantă premium, bazată pe o subscripţie lunară cu o valoare cuprinsă „între 20 şi 50 de euro, încât să rămână accesibilă pentru toată lumea”, au transmis reprezentanţii companiei. Aceştia au mai spus că majoritatea aplicaţiilor din cadrul platformei vor rămâne totuşi gratuite.
Un alt instrument de finanţare pe care fondatorii ar vrea să îl introducă, dar nu este reglementat în România, este crowdfundingul.
„La noi crowdfundingul nu e reglementat, ar trebui să mergem în alt regim legislativ să dezvoltăm tokenization şi monetization, dar sigur se va ralia şi România la standardele respective deoarece crowdfundingul este un instrument complex. Ne adresăm cu el oricui are cel puţin 1.000 de euro în buzunar şi vrea să se implice”, spune Pătrăhău.
Companiile pot fi testate şi pot primi certificate „de performanţă” de la Human Finance. „Completezi unul dintre testele noastre, iar în funcţie de rezultat eşti introdus în anumite liste. Poţi intra pe cadet list dacă obţii un anumit punctaj, apoi dacă la testul de knowledge ai un anumit punctaj intri pe knowledge list şi dacă parcurgi aceste capitole şi se vede că ai cunoştinţele necesare intri într-un premium list şi atunci putem vorbi de o situaţie în care deja eşti căutat de investitori.”
Iar fondatorii spun că deja au discutat cu investitori care sunt interesaţi să investească şi aşteptau această platformă pentru a putea avea o siguranţă că start-up-urile la care se uită sunt „antrenate” şi transparente, iar antreprenorii pe care pariază au know-how-ul necesar.
Pentru anul 2019, World Class anunţă deschiderea celui de-al 35-lea club de health&fitness, World Class Expo Park, într-un nou campus de birouri care va fi inaugurat în a doua jumătate a anului 2019 pe Bulevardul Expoziţiei, în Bucureşti. Clubul va fi încadrat în categoria Bronz şi va acoperi o arie de 1.480 de metri pătraţi. Clubul va fi echipat cu cele mai recente şi mai performante echipamente de fitness şi va avea o echipă puternică de instructori dedicaţi şi antrenori personali.
“World Class Romania va fi un excelent partener pentru noi, în cel mai nou proiect, Expo Business Park. Vor exista numeroase companii multinaţionale pe suprafaţa de 38.000 de metri pătraţi pe care o oferim – însumând în jur de 3000 de persoane – care vor găsi tot ce au nevoie pentru o experienţă optimă de lucru şi care vor putea, de asemenea, să-şi continue stilul de viaţă sănătos în aceeaşi locaţie într-un centru de fitness profesionist”, a declarat Robert Neale, CEO al Portland Trust.
Potrivit reprezentanţilor World Class, tendinţa ascendentă din industria de health si fitness, pe un continent puternic dominat de Occident în ceea ce priveşte dezvoltarea programelor de health, wellness & fitness, arată că Europa de Est se află pe drumul cel bun şi că soluţiile apărute pe piaţă au început să-şi valorifice potenţialul.
Până la sfârşitul anului financiar 2017, dezvoltarea portofoliului de credite din cadrul grupului ProCredit a fost influenţată de procesul de transformare, cumulat cu orientarea strategică asupra IMM-urilor care au perspective bune de dezvoltare.
Implementarea conceptului de „direct bank” pentru clienţii – persoane fizice a dus la o creştere cu 11,1% a veniturilor nete din taxe şi comisioane care au ajuns până la o valoare de 24 milioane de euro în primul semestru al anului 2017 valoarea acestui indicator fiind de 21,6 milioane de euro.
Portofoliul de împrumuturi „verzi”, pe care băncile ProCredit le acordă pentru a susţine proiecte responsabile faţă de mediu înconjurător, a înregistrat, de asemenea, o creştere puternică. La sfârşitul lunii iunie, aceste credite au reprezentat 13,9% din portofoliul total de credite. Mai mult decât atât, împrumuturile „verzi” au reprezentat 17,2% din totalul împrumuturilor pentru investiţii raportate la 30 iunie 2018.
Rezultatul global consolidat al Grupului ProCredit obţinut din operaţiuni continue pentru prima jumătate a anului 2018 s-a ridicat la 26,7 milioane de euro, nivel superior celui de 20,8 milioane de euro înregistrat în aceeaşi perioadă a anului precedent.
Pentru întregul an 2018, ProCredit anticipează o creştere a portofoliului brut de credite de 12-15%. În funcţie de evoluţia marjei nete de dobândă şi a creşterii portofoliului de credite, se preconizează că RoE va fi între 7,5% şi 8,5% pentru anul financiar 2018.
Datele de pe site-ul Ministerului de Finanţe arată că, în 2017 firma Staff Collection a avut afaceri de 15,3 milioane de lei, pierderi de 18 milioane de lei şi 243 de angajaţi.
Companiile Staff Collection şi Corssa deţineau împreună în portofoliu brandurile de magazine House of Art, Fox, Levi’s, Eponge. Cele două companii au intrat în insolvenţă la începutul anului 2012 la propria cerere, ca urmare a scăderii consumului şi a expansiunii agresive a brandurilor străine pe piaţa locală.
La sfârşitul anului trecut, cele două companii au intrat în faliment la propria cerere după ce în 2013 fuzionaseră, ca parte a procesului de eficientizare şi consolidare operaţională şi financiară.
“Nu vreau să se repete greşeala de până acum. Vreau ca formula de calcul la care se lucrează la ora actuală să fie o formulă care să nu mai poată fi contestată sau atacată. Cel care poluează trebuie să fie cel care să plătească o penalitate. Am promis că până la finele acestui an grupul de lucru să să prezinte o variantă finală”, a declarat, marţi, ministrul Graţiela Gavrilescu în cadrul unei conferinţe de presă.
Taxa auto a fost scoasă în anul 2016, iar de atunci, reprezentanţii Ministerului Mediului au promis, în mai multe rânduri, că se va implementa un alt timbru de mediu. La începutul acestui an, ministrul Mediului declara că o taxă finală va fi gata până în luna iunie.
Realizând că a uitat acasă stick-ul de memorie care conţinea fişierele la care lucra, s-a gândit la o soluţie pentru ca acest incident sa nu se mai repete. “Neavând altceva de făcut, am început să scriu linii de cod pentru nou program.” În doar două săptămâni a apărut Dropbox, aplicaţie prin care utilizatorii îşi pot accesa fişierele online de oriunde.
Houston a apelat la una dintre cele mai prestigioase susţinătoare din Silicon Valley a companiilor de start-up, compania Y Combinator, care i-a pus condiţia să găsească un partener, argumentând că o conducere asigurată de două persoane are mai multe şanse la succes. Houston a avut doar două săptămâni la dispoziţie să găsească un co-fondator pentru businessul său. În cele din urmă, antreprenorul l-a întâlnit pe Ferdowsi, prietenul unui prieten şi, în doar două ore, au hotărât să pornească un business împreună. programul a fost lansat abia în 2008.
Astăzi, la 11 ani distanţă, Dropbox este evaluate la peste 12 miliarde de dolari, în timp ce averea lui Houston a fost estimată 3 miliarde de dolari, iar cea a lui Ferdowsi, la 1,3 miliarde. Deloc rău pentru o companie căreia mulţi nu i-au dat nicio şansă. În prezent, Dropbox are peste 500 de milioane de utilizatori, dintre care circa 11,5 milioane plătesc taxa anuală de abonare pentru funcţii suplimentare disponibile doar contra cost.
Liderii UE au afirmat printr-un comunicat că vor analiza progresul Albaniei şi Macedoniei în 2019, urmând să deschidă discuţiile privind aderarea acestora până la sfârşitul anului viitor.
Franţa şi Olanda au cerut mai mult progres din partea celor două state, în pofida susţinerii celorlalte membre UE.
Serbia, Macedonia, Albania, Bosnia şi Herţegovina, Muntenegru şi Kosovo au făcut demersuri pentru a iniţia negocierile de aderare la Uniunea Europeană.
Pentru anul în curs, CTP va depăsi cu mult performanţele din 2017, când a livrat suprafeţe închiriabile totalizând aproximativ 180.000 m². În 2018, compania şi-a propus să finalizeze peste 300.000 m² de spaţii logistice premium, în Bucureşti şi în tară.
“Până la acest moment, am reuşit să livrăm peste jumătate din acest total de 300.000 m2, ceea ce ne face să fim încrezători în atingerea acestui obiectiv. Cererea de spaţii industriale noi vine, într-un procent destul de mare, din partea clienţilor noştri existenţi, alături de care am construit parteneriate solide de-a lungul timpului, însă dezvoltarea de spaţii noi este susţinută şi de cererile din partea clienţilor noi, care necesită depozite de clasă A în Bucureşti sau în alte zone din ţară pentru a îşi desfăşura activitatea în cele mai bune condiţii.”, declară Iulia Buşcă, Commercial & Business Manager al CTP România.
De la începutul acestui an, companii mari precum DSV, Van Moer, Tibbett Logistics, NOD sau Quehenberger au solicitat extinderea suprafeţelor închiriate, aflate în cadrul parcurilor din proprietatea CTP.
Peste 700.000 m² de spaţii în capitală
Bucureştiul se bucură de cele mai semnificative investiţii din partea companiei, deţinând deja 3 parcuri logistice în nord-vestul oraşului: CTPark Bucharest (km 13), CTPark Bucharest West (km 23) şi CTPark Chitila.
CTPark Bucharest West este „proiectul-vedetă”, vizat să devină cel mai mare parc industrial din Europa de Est, având totodată cel mai accelerat ritm de creştere din România.
CTPark Bucharest West are avantajul unei amplasări foarte oportune din punct de vedere strategic, la 23 km de inima oraşului şi cu acces direct la autostradă A1. La acest moment, sunt în construcţie 175.000 m² de spaţii industriale, care se aşteaptă a fi livraţi la finalul anului 2018.
În prezent, cele trei parcuri deţinute în capitală acoperă o suprafaţă cumulată de peste 550.000 m², însă se estimează că suprafaţa totală construită va depăşi 700.000 m2 până la finalul anului 2018.
Investiţii în Timişoara, Cluj-Napoca şi Piteşti
Compania îşi reconfirmă astfel poziţia de lider pe piaţa imobiliară logistică a Bucureştiului, dar proiectele sale investiţionale nu se limitează aici: sunt vizate şi oraşe regionale bine dezvoltate atât din punct de vedere economic, cât şi al infrastructurii, precum Timişoara, Cluj-Napoca şi Piteşti.
“Facem investiţii strategice în zonele în care cererea este la un nivel foarte ridicat, lucru care se întâmplă de obicei în regiunile din România unde infrastructura este suficient de bună pentru chiriaşii noştri şi creşterea afacerilor lor”, punctează Iulia Buşcă.
Piaţa industrială din România se bucură de cea mai bună perioadă de până acum, ca dovadă gradul de ocupare actual de peste 95%. Este un moment prielnic, pe care CTP înţelege să-l valorifice. Astfel, tot în acest an, sunt programate livrări de spaţii în CTPark Cluj II (30.000 m²), CTPark Timişoara II (9.000 m²) şi CTPark Piteşti (30.000 m²).
Zona de vest rămâne prioritară
Zona de vest a ţării este prioritară pentru strategia de dezvoltare a companiei, graţie accesului facil la pieţele de desfacere din Europa. Totodată, îmbunătăţirea infrastructurii din această regiune şi interesul unor investitori noi, din domenii precum IT, componente auto, electronică, retail sau FMCG fac din vestul ţării un pol de interes pentru CTP, care, pe lângă Timişoara şi Cluj Napoca, deţine parcuri logistice şi la Arad, Deva, Ineu, Salonta, Sibiu şi Turda.
“Volumul cererilor de închiriere de pe piaţa spaţiilor industriale şi logistice continuă să crească”, explică Iulia Buşcă, adăugând că în viitor nu este exclusă nicio zonă din România, “atât timp cât sunt îndeplinite condiţiile de bază pentru dezvoltarea afacerilor clienţilor noştri: infrastructura, existenţa forţei de muncă, dezvoltarea economică.”
CTP a avut o evoluţie spectaculoasă în România ajungând, în doar trei ani, să devină lider de piaţă în urma achiziţiei unor proiecte existente, dar şi a propriilor dezvoltări logistice şi industriale. Compania este activă şi în state precum Republica Cehă, Polonia, Ungaria şi Slovacia.
Cifre:
1 milion m² – portofoliu naţional estimat până la finalul anului 2018
700.000 m² – suprafaţa cumulată a parcurilor din Bucureşti, la finalul anului 2018
Prezenţă în 10 oraşe din ţară
Peste 4,5 milioane m² de spaţii de clasa A (Europa Centrală şi de Est)