BusinessMagazin

Tag: servicii medicale

  • Cum arată serviciile medicale ale viitorului. “Astfel am putea preveni declanşarea unui atac de cord. Este doar un aspect al sistemului medical al viitorului“

    “Un doctor tradiţional se uită la un pacient şi îi găseşte un diagnostic, apoi îi prescrie un tratament. Însă cum ar fi dacă am putea aduna date (de la brăţară, senzori) de la un individ, apoi le-am compara cu alte milioane de date de la milioane de oameni? Am vedea un tipar“, îmi spune Ronald de Jong, executive vice president & chief market leader la Philips Healthcare.

    „Dacă cineva nu doarme bine, are un ritm respirator neregulat, are tensiunea mare şi se îngraşă, atunci acea persoană este predispusă la un atac de cord. Am putea îndruma pacienţii, le-am spune din timp ce trebuie să facă să fie sănătoşi. Poate în cazul de faţă i-am spune să facă exerciţii în mod regulat, să mănânce mai multe legume şi să ia un anumit medicament. Astfel am putea preveni declanşarea unui atac de cord. Este doar un aspect al sistemului medical al viitorului“, creionează De Jong una dintre metodele prin care medicina s-ar putea schimba.

    Tehnologia a schimbat felul în care muncim, modul în care ne distrăm sau cum comunicăm, însă este pe cale să influenţeze modul în care ne îngrijim şi cum ne tratăm. În ultimii 200 de ani s-au înregistrat progrese remarcabile în domeniul sănătăţii, iar speranţa de viaţă a crescut foarte mult. În 1900 în Europa speranţa de viaţă era de 42 de ani, iar în 2001 a ajuns la 76 de ani, potrivit „Estimates of Regional and Global Life Expectancy, 1800–2001“. Cele mai recente date (2011) arată că în Marea Britanie şi Germania speranţa de viaţă este de 80-81 de ani, iar în România de 73 de ani (2009). Iar noile tehnologii digitale (big data, cloud, IoT) şi avansurile tehnologice medicale promit o schimbare importantă în sistemul medical, o îmbunătăţire a vieţii.

    „Noi credem că serviciile medicale din prezent nu vor fi fiabile în viitor. De ce? Azi pe planetă sunt 7 miliarde de oameni, iar în 2050 vor fi 9 miliarde. Populaţia este în continuă creştere, dar şi în curs de îmbătrânire, în condiţiile în care numărul bolilor cronice devine din ce în ce mai ridicat. Oamenii vor avea nevoie de îngrijire medicală mai mult timp“, afirmă Ronald de Jong.

    Iar sistemul actual va trebui să se adapteze societăţii viitorului. În prezent, când spunem pacient ne gândim la o persoană bolnavă, ce primeşte un tratament. Însă acest lucru s-ar putea schimba odată cu aplicarea pe scară largă a medicinei preventive. Revenind la scenariul de la început, acesta ar fi posibil datorită datelor adunate de wearables şi de senzori. Informaţiile medicale ale pacienţilor trec în cloud, sunt analizate şi pe baza acestora se vor putea stabili diagnostice, în baza altor milioane de date. O creştere subtilă a temperaturii corpului detectată de un senzor ar putea detecta un virus cu mult timp înainte ca gripa să se dezlănţuie. „Datele pacienţilor pot fi stocate, analizate, agregate, iar cu ajutorul unui algoritm putem da un diagnostic. Putem vedea o tendinţă. Această tehnologie va da mai multă putere oamenilor, îi va încuraja să aibă un rol activ în gestionarea propriei sănătăţi.“

    Philips oferă o varintă numită HealthSuite, o platformă digitală conenctată la cloud ce colectează, compilează şi analizează date obţinute de la mai multe device-uri.

    „Capacitatea de a crea şi stoca date oferă un potenţial uriaş de a salva vieţi şi a reduce costurile. În Marea Britanie se creează baze de date uriaşe pentru cercetarea farmaceutică, cu scopul de a îmbunătăţi eficacitatea medicamentelor. Adevărata putere a big data este potenţialul de a personaliza îngrijirea medicală pentru fiecare pacient în parte. Identificarea persoanelor expuse riscului de a se îmbolnăvi sau de a dezvolta o afecţiune gravă, abilitatea de a prescrie măsuri preventive sunt scenarii ce pot deveni reale“, a scris Wayne Parslow, general manager EMEA la MedeAnalytics, într‑un articol din The Guardian.

    „Imaginaţi-vă că un doctor i-ar putea spune pacientului său că acesta şi-ar putea prelungi viaţa cu şase ani dacă îşi schimbă comportamentul sau medicamentaţia, diminuându-şi astfel riscul de a dezvolta o anumită afecţiune“, adaugă Parslow.

  • A ieşit din zona afacerilor de zeci de milioane de euro pentru a intra într-un business de nişă

    În România există o căutare activă de medici de top, dar care se face la un nivel informal şi neavizat: când are o problemă medicală, pacientul începe să îşi întrebe rudele, prietenii, să caute informaţii pe Google pentru a găsi soluţii. După ce află cine este cel mai bun pentru problema respectivă, apare întrebarea numărul doi – cum ajung la el?“, descrie Ana-Maria Marian, managing partner al Intermedicas, cum arată nevoile pacienţilor din România, la care răspund serviciile companiei de consultanţă unde este şi acţionar. Intermedicas a transformat procesul de căutare a celui mai bun medic, mai degrabă intuitiv de obicei, într-unul avizat şi se axează pe oferirea de servicii de „second opinion“, adică de intermediere a accesului pacienţilor la o a doua opinie medicală la medici din ţară sau din străinătate. După doi ani de activitate pe această nişă, Intermedicas a ajuns la parteneriate cu 250 de medici din ţară şi din străinătate, 10 medici angajaţi, venituri previzionate de 2,7 milioane de lei pentru anul în curs, duble faţă de anul anterior, şi, potrivit, Anei-Maria Marian, nu se află departe de atingerea pragului de un milion de euro.

    Intermedicas a fost înfiinţată în urmă cu cinci ani de medicul neurolog Dan Mitrea, care este în continuare unul dintre acţionarii companiei. El şi-a propus atunci să concentreze activitatea firmei pe nişa serviciilor medicale în străinătate, pentru pacienţii care nu găseau rezolvări pentru problemele lor în România. Ana-Maria Marian s-a alăturat firmei în toamna anului 2013, după ce anterior lucrase mai bine de un deceniu la Regina Maria. În acelaşi timp, în acţionariatul Intermedicas au intrat şi Sergiu Neguţ, fost deputy CEO la Regina Maria, şi Ioana Ilisei, fost director financiar în cadrul operatorului privat.

    Ana-Maria Marian mărturiseşte că şi-a dorit dintotdeauna să devină medic neurochirurg, dar, pentru că îi plăcea foarte mult chimia, s-a hotărât să se axeze pe psihologie. A absolvit Facultatea de Psihologie şi un masterat în domeniu, iar apoi şi-a început cariera lucrând ca psiholog în cadrul a trei centre medicale din Bucureşti. Îi era totuşi greu să se susţină financiar, aşa că s-a angajat şi în cadrul unui call center. „A fost una dintre cele mai bune şcoli pe care le-am avut vreodată, continuam să fac consultanţă psihologică, chiar şi la call center, lucru pe care l-am conştientizat ulterior. Am realizat atunci că psihologia nu este ceva ce ai, scoţi din sertar şi foloseşti când ai nevoie, ci psihologia o aplici în viaţa de zi cu zi în relaţiile interumane“, îşi aminteşte ea. Următoarea etapă în care a ajuns să aplice psihologia a fost odată cu ivirea unei oportunităţi de angajare pe un post în departamentul de relaţii cu clienţii la Centrul Medical Unirea (actuala Regina Maria). A acceptat, continuând, vreme de un an, să facă în paralel şi consultaţiile de psihologie.

    „Era o afacere de familie, care funcţiona după anumite reguli şi în care oamenii funcţionau la unison, toate energiile erau puse într-o singură direcţie. În plus, la vremea respectivă, Centrul Medical Unirea era printre primele care formau piaţa de servicii medicale private, corporaţiile abia începuseră să vadă ce sunt abonamentele“, explică ea începuturile Centrului Medical Unirea, devenit Regina Maria între timp. A trecut prin primele transformări ale operatorului de servicii medicale private, odată cu intrarea primului şi celui de al doilea fond de investiţii în acţionariatul firmei. „Am văzut cum se modifică un business şi cum creşte acesta, cu plusurile şi cu minusurile aduse de un nou acţionar şi de cât de strategic sau financiar gândeşte el.“ Potrivit managing directorului de la Intermedicas, ceea ce se pierde odată cu o astfel de dezvoltare este relaţia directă cu clientul, acesta fiind şi unul dintre motivele pentru care a ales să se orienteze spre antreprenoriat. „Afacerile mari atrag o depersonalizare a relaţiilor, or, eu am căutat mereu relaţii cât mai personalizabile cu pacienţii şi cu clienţii. În plus, sunt un om al proiectelor, vreau să ştiu de unde încep, unde trebuie să ajung, care este contribuţia pe care pot să o aduc, care este amprenta pe care o las, iar într-o companie mare este dificil să faci asta.“ Ana-Maria Marian a lucrat vreme de 11 ani în cadrul Regina Maria, până să ajungă corporate business director al companiei. A intrat apoi în acţionariatul Intermedicas, luând decizia împreună cu ceilalţi acţionari să orienteze compania pe nişa second opinion, pe care, potrivit lui Marian, nu exista niciun alt furnizor de servicii medicale private. Ulterior, au adăugat serviciilor de second opinion şi un program de „visiting doctors“ prin care 12 specialişti din afara graniţelor vin, prin rotaţie, la clinica lor din Capitală, oferind consultaţii pe domenii încă „exotice“ în România, cum ar fi neurochirurgia pediatrică, spre exemplu. Compania a lansat anul acesta şi un pachet de servicii pentru manageri, ce include servicii precum un asistent personal de sănătate (un asistent medical permanent), acces la o a doua opinie sau programări în regim prioritar. 

  • Cum plănuieşte noul CEO al Medicover România să dubleze afacerea operatorului privat de servicii medicale în următorii trei ani

    Sunt de profesie contabil, dar am încercat să scap de contabilitate: am fost director de finanţe în sectorul FMCG şi am parcurs etape în cariera mea în care am realizat că sunt un contabil mediocru, iar sfera managementului era contextul în care aveam mai multe de oferit“, se prezintă Adrian Peake, executivul care a preluat, din luna iunie a acestui an, conducerea operatorului suedez de servicii medicale private Medicover, în cadrul primei sale întâlniri cu presa.

    Peake şia început cariera în sectorul medical privat în 2009 ca director executiv al unei clinici din reţeaua BMI Healthcare, unul dintre principalii operatori medicali privaţi din Regatul Unit. Anterior experienţei sale în sectorul medical, a lucrat şi în FMCG, în cadrul unor companii precum Unilever şi Coca‑Cola & Schweppes Beverages. Venirea sa în România se datorează unui headhunter britanic, care făcuse anterior recrutări pentru el şi care apelase la Peake cu scopul de a obţine o recomandare pentru postul de CEO al Medicover România. Peake a decis să preia chiar el funcţia, încurajat şi de familie – povesteşte cum fiica sa, spre exemplu, sa entuziasmat când a auzit că tatăl său va lucra în ţara în care se află Transilvania.

    Medicover a intrat pe piaţa locală în urmă cu două decenii, interval de timp în care reţeaua a ajuns la 16 clinici în Bucureşti şi în provincie, 15 laboratoare de analize şi un spital generalist cu o capacitate de 120 de paturi în Băneasa, deschis în urma unei investiţii de 20 de milioane de euro. Anul trecut afacerea Medicover, în care intră şi divizia de laboratoare Synevo, a ajuns la venituri de circa 50 de milioane de euro în România, iar pentru 2015 Adrian Peake estimează că operatorul va avea înregistra o creştere de aproximativ 20%. Piaţa locală este printre cele mai importante ale companiei, reprezentând circa 10% din cifra totală de afaceri a grupului Medicover, cel mai mare operator de servicii medicale private din Europa Centrală şi de Est.

    Peake este mulţumit de decizia venirii sale în România – atât prin prisma descoperirilor sale în materie de arhitectură din Capitală, cât şi a celor ce ţin de gastronomia locală –, dar mai ales pentru oportunităţile pe care le oferă piaţa locală în prezent, mai ales în ce priveşte piaţa serviciilor medicale private. „Am văzut acest lucru odată cu creşterile pieţei înregistrate în ultimii ani, iar achiziţia operatorului Regina Maria este un bun indicator al faptului că alţi investitori văd piaţa locală atractivă, aşa că ne vom continua dezvoltarea în România şi vom înregistra creşteri semnificative de la an la an“, argumentează Peake.

    În acest context, planurile suedezilor de la Medicover sunt „ambiţioase, dar tangibile“ şi constau în dublarea afacerii în următorii trei ani. Strategia de atingere a acestui obiectiv se va realiza, potrivit lui Peake, pe trei direcţii: creşterea afacerii de la an la an cu aproximativ 20%, prin extinderea reţelei şi prin achiziţii. Anul acesta, Medicover a deschis o clinică la Timişoara, în urma unei investiţii de aproximativ 0,6 milioane de euro, iar, până la finalul anului, suedezii vor inaugura două noi unităţi, în Ploieşti şi Braşov. Acestea, alături de extinderea clinicii din Piaţa Victoriei, vor aduce nivelul investiţiilor în noi clinici realizate în acest an la valoarea de 2 milioane de euro.

    Peake spune că şiau propus ca anul viitor să deschidă cel puţin trei noi clinici, la care se vor adăuga şi alte douătrei posibile achiziţii: „Dacă ne uităm la harta României şi la oportunităţi în termeni de populaţie, există probabil şase oraşe potenţiale în care am putea fi – pe trei dintre ele le vom alege anul viitor, pe celelalte trei în 2017“.

    În ce priveşte cea dea treia strategie de creştere a companiei, achiziţiile, CEOul Medicover nu dezvăluie detalii legate de posibilitatea încheierii unei tranzacţii până la finalul anului, dar spune că se află în discuţie cu mai mulţi operatori. „Avem o strategie pe termen lung – aşa că nu trebuie să ne grăbim în a lua decizii, vorbim cu câţiva operatori şi vom achiziţiona companiile care sunt potrivite pentru Medicover. Bucureştiul este în continuare important pentru noi, aşa că ne uităm la clinici de aici, dar şi din alte regiuni din ţară – avem o întindere destul de vastă.“

    Adrian Peake nu exclude nici posibilitatea extinderii cu un spital – cel operat în prezent generează 30% din veniturile Medicover –, însă extinderea pe acest segment ar putea fi realizată mai ales prin parteneriate cu alte spitale din Bucureşti.
    Comparând experienţa sa anterioară în domeniul serviciilor medicale din Regatul Unit cu cea a pieţei locale, Peake spune că marile provocări sunt aceleaşi. „Piaţa serviciilor medicale private din România este similară celei aflate în orice altă ţară din lume – veştile importante pentru noi, potenţialii pacienţi, sunt că trăim mai mult şi că avansul tehnologiei ne ajută să identificăm problemele de sănătate de foarte devreme. Veştile proaste sunt că, în acelaşi timp, consumăm din ce în ce mai mult servicii medicale – acest lucru se aplică atât în România, cât şi în Regatul Unit, şi în alte ţări, iar satisfacerea acestei cereri ar trebui să vină parţial din partea guvernului şi parţial din partea investitorilor privaţi. Ce putem face toţi în industria sănătăţii este să oferim mediul potrivit pentru doctori şi asistente – o parte a problemelor lor sunt legate de bani, aşa că creşterea salariilor de către guvern este o direcţie de concentrare, dar trebuie să oferim împreună şi un mediu potrivit de dezvoltare, să le creăm cele mai bune condiţii pentru îndeplinirea unui act medical de calitate.“ Menţinerea talentelor medicale în ţară este o prioritate, în contextul în care şi pieţele vestice se luptă cu o criză a forţei de muncă a personalului pregătit – Regatul Unit, de pildă, a recrutat personal din Thailanda sau Pakistan.

     

  • Asigurările de sănătate aşteaptă reformă

    “Estimăm că piaţa asigurărilor private de sănătate va continua să crească cel puţin în acelaşi ritm şi anul acesta, motivul principal fiind faptul ca beneficiile de tip medical se află în topul celor mai apreciate de către angajaţi. În acelaşi timp, asigurările de sănătate câştigă tot mai mult teren în faţa abonamentelor medicale“, explică Daniela Bărbieru, sales leader Mercer Marsh Benefits pentru Austria/CEE, motivele pentru care piaţa asigurărilor de sănătate va înregistra creşteri de două cifre şi anul acesta.

    Marsh România a intermediat anul trecut contracte de asigurări de sănătate pentru cei aproximativ 20.000 de angajaţi ai Petrom, ce au contribuit la creşterea cu 40% a pieţei asigurărilor medicale, până la aproximativ 28 de milioane de euro, potrivit ZF. Asigurările de sănătate (clasa B2) au generat un volum de prime brute subscrise în valoare de 38,77 milioane lei la finalul trimestrului III din 2014, în creştere cu 45% faţă de sfârşitul anului, potrivit datelor centralizate de ASF. Totuşi, piaţa asigurărilor de sănătate ocupă o pondere mică în piaţa serviciilor medi-cale private care însumează aproximativ 600 milioane de euro.

    Scenariile de evoluţie demografică, cererea din ce în ce mai mare de servicii medicale sau incidenţa anumitor categorii de boli accentuează presiunile asupra sistemului public şi scot la iveală nevoia redefinirii domeniului sănătăţii în ansamblul său, observă Marius Popescu, director general al NN Asigurări de Viaţă, ce a anunţat extinderea pe acest segment de anul acesta, printr-un produs de asigurare de sănătate individual care să răspundă atât nevoilor pacienţilor, cât şi contextului de piaţa.

    Extinderea pe o astfel de piaţă este opor-tună pentru NN, compania lider pe segmentul asigurărilor de viaţă, care are o cotă de piaţă de 37% (cu prime de aproape 614 milioane de lei în 2014) şi care a acumulat experienţă în zona sănătăţii prin asigurările suplimentare de sănătate oferite clienţilor de asigurări de viaţă. „Deja subfinanţat şi fără perspective de creştere a finanţării din cauza rigorilor politicii fiscale, sistemul public de sănătate din România îşi poate găsi ca principal aliat industria de asigurări private de sănătate“, explică Marius Popescu.

    Cheltuielile cu sănătatea în România sunt mult sub cele înregistrate în alte ţări – 5,11% din PIB, comparativ cu 6,7% din PIB în Polonia, 9,11% din PIB în Grecia, 11,16% din PIB în Franţa – cifre la nivelul anului 2012. Pe termen scurt, dezvoltarea mai accelerată a asigurărilor private de sănătate, determinată de acordarea unui anumit nivel al deductibili-tăţilor fiscale, s-ar traduce prin direc-ţionarea pacienţilor din sistemul de stat către cel privat, reducându-se astfel cheltuielile din sistemul public de sănătate. Directorul general al NN a observat că românii au început să înţeleagă necesitatea unui comportament individual de economisire pentru a beneficia de protecţie financiară pentru probleme viitoare de sănătate, piaţa înregistrând în ultimii cinci ani o rată medie anuală de creştere de 22%, potrivit unei estimări făcute de Popescu pe baza datelor Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF). Pentru anul acesta, Popescu previzionează o creştere de 15%.

    Creşterea segmentului de abonamente medicale este explicabilă, după aproape două decenii de dezvoltare a sistemu-lui privat de sănătate şi de educare a pacienţilor şi a viitorilor pacienţi care au testat diverse servicii private şi au văzut pe pielea lor diferenţele faţă de sistemul public. „În mod firesc, disponibilitatea a fost mai ridicată pentru produsele cele mai simple, care oferă servicii de bază, acoperă nevoi imediate şi evidente“. Astfel, în timp ce aproximativ 93% din populaţie este asigurată în sistemul public, doar 2% dintre români au abonament la o clinică privată plătit integral sau parţial de anga-jator şi tot 2% deţin o asigurare privată de sănătate, potrivit unui studiu realizat de GfK România. Reticenţa românilor în ce priveşte planificarea financiară pe termen lung se simte în toată piaţa asigurărilor şi are legătură cu obişnuinţa românilor de a nu privi dincolo de momentul imediat, dar şi de amprenta culturală ce ne face să considerăm că „altcineva trebuie să aibă grijă de noi în situaţia în care ni se va întâmpla ceva“, spune Popescu.

    În plus, regimul fiscal de care beneficiază asigurările de sănătate a influenţat evoluţia acestora, în prezent doar asigurările facultative de sănătate încheiate de angajatori pentru salariaţi beneficiind de deductibilitate, într-o limită de 250 de euro pe an pentru un angajat. „Mă aştept ca, treptat, aceste lucruri să se schimbe, pe măsură ce factorii limitativi vor dispărea, iar asigurările de sănătate să devină un instrument fi-nanciar uzual pentru tot mai mulţi români, ca mijloc de a avea acces la acoperiri mai variate şi complexe decât cele pe care le oferă abonamentele medicale“, spune Popescu. Schimbările despre care vorbeşte ar fi o extindere a nivelului de deductibilităţi fiscale pentru primele subscrise la asigurările private de sănătate, dar şi mărirea limitei de deductibilitate de la 650 de euro, limită la care se află în noul cod fiscal, la 800 de euro, atât pentru angajat, cât şi pentru angajator, dat fiind faptul că un produs de asigurare de sănătate relevant pentru clienţi costă în jur de 400-450 de euro anual, dar se pot dubla sau chiar tripla pentru asigurări de sănătate cu beneficii şi servicii complexe.

    Până atunci, piaţa asigurărilor de sănătate este dirijată de achiziţiile făcute de companii din sectoarele în care piaţa muncii este foarte competitivă (IT, telecom, oil & gas/energetic) şi unde permanent este nevoie de îmbunătăţiri şi de ex-tinderi ale pachetelor de beneficii pentru angajaţi, potrivit Danielei Bărbieru: „Companiile cu foarte mulţi angajaţi, dar care sunt în acelaşi timp vizibile în piaţă datorită obiectului de activitate şi numelui, deschid «apetitul» şi pentru alte companii din industria lor, cum s-a întâmplat şi în cazul Dacia şi Petrom anul trecut. În ce priveşte dezvoltarea serviciilor medicale actuale, acestea sunt apreciate de angajaţi şi semnalează accesarea unor domenii noi precum consilierea psi-hologică, alimentaţia sănătoasă, îngrijirea stomatologică, tratamentul privat al unor afecţiuni medicale grave. De aseme-nea, pentru asigurările private de sănătate mai există loc de noi jucători în piaţă, care să vină cu produse competitive, cu facilităţi, şi care să investească la rândul lor în dezvoltarea sistemului privat de sănătate“.

  • Răspunde de activitatea direcţiei de operaţiuni a clinicilor Regina Maria din Bucureşti şi Braşov

    A preluat managementul policlinicilor şi ulterior şi al spitalelor din cad-rul reţelei, având o implicare directă atât în extinderea regională, cât şi a gamei de servicii medicale.

    „Cea mai grea decizie pe care am luat-o în carieră a fost aceea de a mă orienta către zona administrativă a vieţii medicale. Nu a fost uşor să aloc mai puţin timp practicii medicale pentru a prelua responsabilităţi destul de diferite şi, într-o mare măsură, complet noi. Managementul policlinicilor şi al spitalelor mi-a permis să îmbin eficient expertiza de medic cu cea de manager“, spune Panait, care a profesat anterior ca medic şi în cadrul Medicover.

    Deschiderea către a construi echipe performante, implicarea în proiecte operaţionale complexe, iniţiativa de a dezvolta şi implementa pachete de servicii medicale integrate au condus-o pe Laura Panait în anul 2011 către poziţia de director medical al policlinicilor, urmând ca spre finalul anului 2012 să fie numită pe poziţia de director al policlinicilor şi apoi să preia şi conducerea operaţională a spitalelor.

  • A construit alături de soţul ei unul dintre spitalele private româneşti specializate în oncologie

    Alături de soţ, Georgeta Şerban controlează operatorul de servicii medicale private Gral Medical, cu afaceri de peste 20 mil. euro în 2014.

    Cei doi susţin că nu sunt interesaţi să vândă businessul, fiind printre puţinii antreprenori din industrie care nu au făcut exit parţial sau total: „Oferte sunt, dar până la urmă trebuie să fii fericit cu ceea ce faci. Există presiune concurenţială, dar acesta este mediul de afaceri. Dacă nu voiam presiune, făceam altceva“.

    Cei doi au investit 7 milioane de euro în spitalul oncologic Oncofort, deschis în 2013.

    “Politica şi cultura noastră organizaţională sunt diferite. Jucătorii mari sunt supermaketuri, iar eu sunt magazin specializat. De aceea, eu nu concurez cu ei.”

    Şerban spune că nu şi-a propus niciodată să ofere un pachet complet de servicii pacienţilor, ci a ales nişe pe care să acţioneze în mod profesionist: analize de laborator, dializă şi oncologie.

    “Supemarketurile le fac pe toate la un nivel acceptabil, eu ofer numai o bucată la un nivel mai înalt. Sunt şi avantaje, şi dezavantaje”, spune Şerban, cu trimitere la faptul că nici noul proiect al Gral Medical iese din acest tipar.

  • GfK: Doar 4% dintre români au abonament la clinici private. 93% sunt asiguraţi în sistemul public

    Bucureştenii, deşi se situează uşor sub media naţională la capitolul asigurare în sistemul public, stau cel mai bine comparativ cu locuitorii din alte regiuni atunci când vine vorba despre asigurări medicale private (5%) sau abonament la o clinică privată, costurile fiind acoperite integral de compania la care sunt angajaţi (3,5%). De altfel, 2% dintre ei au chiar şi partenerii de viaţă sau copiii incluşi în abonamentul pentru servicii private, ceea ce în restul ţării aproape că nu se întâmplă deloc, se arată într-un comunicat al GfK.

    Dobrogenii, muntenii şi moldovenii stau cel mai prost la capitolul asigurări de sănătate – 13%, respectiv aproape 6% (în cazul muntenilor şi al moldovenilor) nu au niciun fel de asigurare, grupa de vârstă cea mai vulnerabilă fiind 18 – 34 ani, cu peste 16 procente de neasiguraţi.

    “Deşi sistemul public are puncte nevralgice, în acest moment, doar câteva procente din populaţie are abonamente la clinici private. Această diferenţă reprezentând nevoi neacoperite în prezent de către sistemul public ne indică faptul că piaţa serviciilor medicale private are un potenţial mare de creştere. Cu atât mai mult cu cât, în România, peste 3 milioane de salariaţi lucrează în mediul privat”, a declarat Ana-Maria Drăgănică, Group Account Manager GfK România.

    Astfel, GfK concluzioneaza că există o serie de vulnerabilităţi importante ale sistemului public, însoţite de un potenţial semnificativ de creştere la nivelul serviciilor medicale private.

    Principalele obiceiuri sănătoase ale românilor sunt menţinerea unei igiene corporale şi orale corespunzătoare (57%), o gândire pozitivă şi o abordare optimistă a vieţii (35%), dar şi o alimentaţie bazată cât mai mult pe produse proaspete, naturale (27%), menţionează studiul.

    La polul opus, printre activităţile pe care le practică cel mai puţin se regăsesc administrarea de vitamine şi suplimentare alimentare – peste jumătate dintre români afirmă că nu obişnuiesc să apeleze la aceste produse.

    Mişcarea sau exerciţiile fizice regulate, în aer liber sau la sală, şi consumul moderat de alcool şi ţigări nu se numără nici ele printre activităţile considerate importante pentru un stil de viaţă sănătos, aproximativ un sfert dintre români plasându-le pe ultimul loc în lista obiceiurilor lor sănătoase.

    Studiul a fost realizat de GfK România pe un eşantion de 1.000 de respondenţi din toată ţara, cu vârsta de peste 15 ani. Metoda folosită este cea a interviurilor faţă în faţă.

  • Investiţii în noi clinici, dar şi posibile fuziuni şi achiziţii în 2015 în piaţa de servicii private

    Astfel, numai primii doi jucători din această piaţă, MedLife şi Regina Maria, au anunţat investiţii de peste 14 milioane euro în acest an.

    “2015 va reprezenta unul din cei mai importanţi ani în dezvoltarea MedLife prin prisma investiţiilor pe care vrem să le derulăm. Intenţionăm să ne consolidăm poziţia de lider pe toate segmentele de business şi să investim în reţelele proprii de clinici, spitale, laboratoare şi farmacii. În plus, vrem să derulăm 2-3 achiziţii la nivel regional. Nu excludem nici achiziţia unor pachete majoritare de acţiuni ale unor jucători din top 10 de pe piaţa serviciilor medicale, indiferent de dimensiunea acestora, în măsura în care vor exista astfel de oferte. Valoarea totală a investiţiilor va depăşi 10 milioane de euro”, declara Mihai Marcu, preşedintele Consiliului de Administraţie al MedLife.

    MedLife vrea să dezvolte şi segmentul de spitale, având în plan o secţie de cardiologie intervenţională şi un spital multidisciplinar care va oferi asistenţă medicală în regim de spitalizare de zi, ambele în Bucureşti. Compania vrea să deschidă în acest an clinici în Craiova, Cluj, Piteşti, Ploieşti şi Bucureşti.

    La rândul său, compania de servicii medicale private Regina Maria va derula şi în 2015 investiţii de peste 4 milioane de euro în extinderea reţelei, dar şi în consolidarea poziţiei clinicilor şi spitalelor pe care le deţine în prezent.

    “Bugetul de investiţii va fi sensibil mai mare decât cel din 2014. Investiţiile vor fi în noi locaţii, în zona de spitale, pe care le avem. (…) Focusul rămâne în continuare pe calitate, pe trainingul oamenilor, pe loializarea medicilor buni, pe sănătatea femeii şi a copilului. Pe nişe nu vrem să intrăm, pentru că suntem un jucător universal. În principiu, preferăm deschiderile de clinici proprii, nu achiziţii”, a arătat Fady Chreih, directorul executiv al Regina Maria.

    Chreih spune că vizează oraşele mari, care pot susţine investiţii de 800.000 – 1 milion euro în zona medicală. În prezent, compania este prezentă cu policlinici, în afară de Bucureşti, în Bacău, Braşov, Constanţa, Craiova, Cluj-Napoca şi Piteşti.

    Pe partea de spitale, Regina Maria dezvoltă o nouă secţie de gastroenterologie în cadrul Euroclinic din Bucureşti, care presupune investiţii de câteva sute de mii de euro în echipamente şi un nou bloc operator. Pe viitor, compania are în plan continuarea dezvoltării zonei de pediatrie, pe chirurgie generală, ORL şi ortopedie pediatrică.

    Investiţii în extinderea activităţii au anunţat şi Sanador, Gral, Medicover şi Polisano.

    Totodată, atât şeful MedLife, cât şi consultantul în domeniu, Sergiu Neguţ, fost director executiv al Regina Maria, spun că vor avea loc mai multe fuziuni şi achiziţii în următoarele 12 luni şi cel puţin o tranzacţie mare în următoarele 24 de luni.

    “În 2009-2010 au avut loc nişte achiziţii în piaţă, în 2010-2011 s-a văzut un val de investiţii uriaş, disproporţionat de mare comparativ cu orice perioadă anterioră şi orice perioadă de după. Investiţiile astea au rezultat, pentru că ele au fost sincronizate, iar piaţa nu a crescut la fel de repede cu ritmul investiţiilor, în rezultate financiare proaste pentru majoritatea jucătorilor din piaţă. În anii următori 2011-2012 deja au fost ani foarte proşti ca nivel de profitabilitate pentru aproape tot topul de clinici medicale private. Ce se întâmplă acum este că, prin limitarea investiţiilor, majoritatea jucătorilor pun mai puţin bani pentru dezvoltări noi şi vedem la nivel de 2013 şi 2014 o îmbunătăţire a rezultatelor financiare”, declara Neguţ în luna noiembrie.

    El spune că această îmbunătăţire a indicatorilor financiari anticipează un nou val de achiziţii şi fuziuni în piaţă, influenţate şi de posibilele exit-uri ale unor fonduri de investiţii de pe piaţa de profil.

    “Aceste fuziuni şi achiziţii nu ţin neapărat de ciclicitatea economiei, ci de faptul că am avut un val de achiziţii cu investitori financiari în urmă cu patru-cinci ani, asta este durata medie în care un fond ţine bani într-o investiţie, deci pentru ei ar putea fi o oportunitate de a lua în calcul un exit. Orice situaţie de acest gen atrage după sine, înainte sau după, achiziţii suplimentare de entităţi mai mici şi asta creează o oportunitate ca piaţa să înceapă să se mişte. O să vedem în următoarele 12 luni câteva fuziuni şí achiziţii în piaţă şi cu siguranţă în următoarele 24 de luni cel puţin o tranzacţie mare”, a arătat Neguţ.

    MedLife şi Regina Maria au în acţionariat fonduri de investiţii. În 2006, familia Marcu a cedat 20% din acţiunile MedLife către IFC. Ulterior, în 2009, compania de administrare a investiţiilor Société Générale Assset Management (SGAM), o subsidiară a grupului Société Générale, a achiziţionat 36,25% din acţiunile MedLife, pentru aproximativ 20 milioane euro.

    În 2007, 3TS Capital Partners, administratorul fondului 3i, a cumpărat 49% din acţiunile reţelei de clinici Centrul Medical Unirea (în prezent Regina Maria – n.r.), pachet vândut în 2010 fondului de investiţii Advent International. În cadrul aceleeaşi tranzacţii Advent a cumpărat şi 31% din participaţia deţinută la Centrul Medical Unirea de familia Enayati, fondatoarea reţelei. În prezent, Advent deţine 80% din Regina Maria.

    Un alt jucător important este Medicover România, parte a grupului suedez Medicover, fondat de omul de afaceri Jonas af Jochnick, care mai deţine şi companiile Oriflame şi Oresa Ventures.

    Cea mai mare parte a companiilor de servicii medicale private de pe piaţa locală, precum Sanador, Gral Medical, Polisano, sunt însă afaceri de familie.

    Preşedintele operatorului de servicii medicale MedLife apreciază că va avea loc o repoziţionare a jucătorilor locali, aceştia urmând fie să îşi consolideze poziţia la nivel regional prin începerea unor investiţii de mari dimensiuni şi să intre în competiţie directă cu jucătorii de impact la nivel naţional, fie să se concentreze pe domenii medicale de nişă, specializate.

    Piaţa serviciilor medicale private însumează aproximativ 600 milioane euro dintr-un total de peste 5,5 miliarde euro cât reprezintă întregul segment de servicii medicale (privat şi de stat).

  • Perspectiva asigurărilor private de sănătate în spaţiul public

    Specialiştii precizează că România este printre puţinele ţări din Uniunea Europeană care nu are un sistem în care asigurările private de sănătate să stea alături de cele sociale.  

    În prezent, asigurările private de sănătate câştigă tot mai mult teren în rândul conaţionalilor. Experţii din domeniu afirmă că în ultima perioadă s-a înregistrat o creştere spectaculoasă în acest domeniu. Explicaţia? Românii îşi doresc să aibă acces la servicii medicale de calitate şi au început să realizeze faptul că nu pot beneficia de acest lucru doar dacă au o asigurare socială. Mai mult, angajatorii includ tot mai des astfel de poliţe în pachetul de beneficii oferit angajaţilor ca stimulent în recrutare sau mai târziu pentru a-şi motiva angajaţii.  

    “Consider că avem ingredientele pentru a face lucrurile sa functioneze şi în România”, susţine Emilia Bunea, CEO Metropolitan Life. „Este important să comunicăm foarte clar necesitatea asigurării private. Accesul constant la servicii medicale de calitate este un beneficiu esenţial  pe care îl oferă asigurarea privată de sănătate. O consecinţă evidentă a răspândirii asigurărilor de sănătate va fi  îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei, implicit un standard de viaţă crescut în România”.

    În ultimii ani piaţa asigurărilor private de sănătate din România s-a schimbat în funcţie şi de nevoile clienţilor. Dacă în anii ’90 asigurarea privată de sănătate era o asigurare de călătorie, în prezent o astfel de poliţă are caracteristici particulare şi poate fi individuală, în funcţie de nevoile fiecărui client sau de grup, în funcţie de necesităţile şi caracteristicile unui grup de obicei de angajaţi.

    Concret, persoana care îşi încheie un astfel de contract are posibilitatea de a-şi alege instituţia medicală la care să meargă şi chiar medicul care să îl trateze. O asigurare privată de sănătate poate oferi protecţie şi în cazul bolilor cronice sau grave, a căror incidenţă este ridicată, afecţiuni printre care se numără cancer, diabet sau boli cardiovasculare.

    De asemenea, pe o singură poliţă poate fi asigurată întreaga familie. Aici apar şi avantaje din punct de vedere financiar. Specialiştii spun că este mai ieftin să faci o astfel de poliţă decât să închei asigurări private de sănătate fiecărui membru al familiei în parte.

    Chiar dacă în România asigurările private de sănătate reprezintă încă un domeniu aflat la începuturi experţii din domeniu sunt optimişti în ceea ce priveşte dezvoltarea acestui sector.

    Dovadă stă un studiu recent realizat la iniţiativa Metropolitan Life de către Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES), ale cărui date arată că mai bine de jumătate dintre românii care nu au o asigurare privată de sănătate şi-ar dori să îşi încheie o astfel de poliţă. Mai mult, 45% dintre conaţionali sunt dispuşi chiar să plătească lunar 100 de lei pentru a beneficia de o asigurare privată de sănătate, în timp ce 28% ar plăti o sumă cuprinsă între 101 şi 200 lei.

    Acest material face parte din campania Sănătatea-i cel mai bun prieten, susţinută de Metropolitan Life. Urmăreşte campania şi pe Facebook.

  • Cele mai inovatoare companii din România: Star Storage, STATUS, produs software care asigură relaţia cu pacienţii şi serviciile medicale la distanţă

    Elementul de noutate:

    Produsul îmbunătăţeşte calitatea serviciilor medicale şi reduce timpul alocat activităţilor care au caracter nonmedical. STATUS asigură o comunicare bidirecţională, centrată pe relaţia doctor-pacient, utilizând informaţiile şi datele stocate în mediul virtual sau preluate automat din sistemele informatice existente.

    Efectele inovaţiei:

    Cu STATUS clinicile şi personalul medical pot să relaţioneze cu pacienţii într-un mediu sigur şi prietenos, atât în cadrul clinicii, cât şi în afara acesteia.  Furnizorii de servicii medicale dispun de o nouă formă de a-şi oferi serviciile, elimină timpul neproductiv aferent comunicării rezultatelor investigaţiilor medicale, obţin un canal securizat pentru gestionarea interacţiunilor cu pacienţii şi menţin legătura cu aceştia chiar şi atunci când nu sunt în clinică. Cu STATUS furnizorii de servicii medicale pot să furnizeze pacienţilor în timp real rezultatele investigaţiilor medicale, analizele de laborator, rapoartele medicale etc.

    Medicii pot acum nu doar să observe datele dar să le şi introducă uşor de pe telefonul mobil, chiar în timpul consultaţiei, pentru o vizualizare ulterioară, fie pentru acel pacient, fie ca studiu de cazuistică. Medicul poate adăuga fotografii, înregistrări video sau audio chiar în timpul consultaţiei sau intervenţiei medicale, acestea rămânând disponibile într-un mod securizat. Pacienţii obţin acces permanent, sigur şi de oriunde, prin intermediul echipamentelor mobile, la dosarul medical construit chiar de ei, de doctori sau de furnizorul de servicii medicale, îşi pot defini şi monitoriza medicaţia şi pot aprecia actul medical de care beneficiază.

    Toate aceste informaţii şi datele medicale se găsesc într-un singur loc, prin urmare toţi factorii implicaţi în actul medical au acces imediat şi securizat la ele. Atât pacienţii, cât şi cadrele medicale au la îndemână un instrument puternic care le permite să fie conectaţi în orice moment şi să comunice.

    Descriere:

    STATUS a fost dezvoltat în cadrul companiei şi a fost folosit pentru prima oară în România. Dezvoltarea a implicat zece programatori şi analişti de business, care fac parte din echipa de dezvoltare a companiei Star Storage. Dezvoltarea s-a desfăşurat în perioada septembrie 2012 – august 2014, iar produsul a fost lansat în 2014. Pentru accesarea servicului STATUS nu sunt necesare investiţii în infrastructură hardware aferentă platformei, soluţia fiind găzduită în Centrul de Date Star Storage. Pentru serviciul STATUS (SPLA – On Demand) oferit nu este necesară achiziţia de licenţe software sau dezvoltarea de aplicaţii software.

    STAR STORAGE este o companie românească de servicii de tehnologia informaţiei, oferind soluţii de stocare, arhivare şi management al informaţiilor. Compania are mai mult de 14 ani de experienţă pe piaţa românească şi a reuşit să construiască un portofoliu de soluţii şi servicii pentru întreg ciclul de viaţă al documentelor, de la momentul producţiei până la momentul depozitării, transformării, distribuţiei sau distrugerii acestora.

    Business Magazin a lansat în 24 noiembrie prima ediţie a catalogului “Cele mai inovatoare companii din România”.