BusinessMagazin

Tag: Serbia

  • Sebastian Ghiţă, ACHITAT de ÎCCJ într-un dosar cu foşti şefi din poliţie şi parchete din Prahova

    Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie l-au achitat, joi, pe fostul deputat Sebastian Ghiţă pentru toate capetele de acuzare imputate în acest dosar, respectiv folosire de informaţii nedestinate publicităţii, dare de mită, cumpărare de influenţă, conducere fără permis, şantaj şi spălare de bani.

    Achitările au fost date de magistraţii instanţei supreme fie pe motiv că faptele nu există, fie pe motiv că faptele nu sunt prevăzute de legea penală

    Totodată, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a revocatul mandatul de arest preventiv emis pe numele lui Sebastian Ghiţă şi în baza căruia a fost cerută extrădarea din Serbia.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro

  • Este preşedintele ţării, dar nu are voie să intre in propria ţară: situaţie uimitoare aproape de graniţele României

    Aţi auzit, probabil, de Liberland: este vorba de un teritoriu situat între Croaţia şi Serbia, pe malul vestic al Dunării, care pe unele hărţi este numit „Gornja Siga”. Când fosta Iugoslavie s-a divizat în noi ţări, acest mic teritoriu a fost practic uitat. Nici Croaţia şi nici Serbia nu l-au revendicat, aşa că Liberland a devenit practic „no man’s land” (teritoriul nimănui). Un grup de patru oameni a decis să-l revendice şi să-l transforme într-un stat.

    Liberland are propriul site, un drapel şi o stemă. Limbile oficiale sunt ceha şi engleza. Republica este deja foarte populară pe internet, după ce Jedlicka a lansat o campanie pentru a găsi 5.000 de cetăţeni. Până acum, peste 160.000 de persoane au depus cereri, pe site-ul Liberland, pentru cetăţenie. Cu o suprafaţă de aproximativ şapte kilometri pătraţi, Liberland ar fi cel mai mic stat suveran din lume după Vatican şi Monaco.

    Actualul preşedinte al Liberlandului este politicianul eurosceptic Vit Jedlicka, în vârstă de 31 de ani, membru al Partidului Conservator al Cetăţenilor Liberi din Republica Cehă. Jedlicka a lipsit de la primele alegeri prezidenţiale din Liberland, dar cu toate acestea a fost ales de ceilalţi doi membri fondatori, dintre care unul este chiar iubita acestuia, care a devenit astfel primă doamnă.

    Problema este că însuşi preşedintele nu are cum ajunge în propria ţară. Deşi nici Croaţia şi nici Serbia nu exercită dreptul de suveranitate asupra teritoriului, niciunul dintre state nu permite accestul acolo. De vrea să participe în carne şi oase la diverse conferinţe ale Libertanienilor din toată lumea, ieşirea din propria ţară-întoarcerea devin imposibile. Vit a fost arestat chiar atunci când a vrut să reintre în Liberland. El trăieşte în Republica Cehă, separat de prietena lui.

    Momentan, Jedlicka încearcă să rezolve problema pe cale diplomatică: fosta lui funcţie îi permite să deschidă câteva uşi, iar asta îi dă speranţe că, la un moment dat, cineva va recunoaşte micul stat Liberland.

  • România şi alte patru ţări plănuiesc să boicoteze summitul UE – Balcanii de Vest. Statele nu vor să recunoască guvernul de la Priştina

    Preşedinţia bulgară a Consiliului Uniunii Europene a anunţat că integrarea statelor din Balcanii de Vest în UE este prioritară, iar un eventual boicot ar reprezenta o provocare la adresa diplomaţiei.

    Potrivit unor surse diplomatice, Serbia, România, Cipru şi Spania nu vor să participe la întrunirea de la Sofia pentru a nu legitima guvernul de la Priştina. Kosovo a anunţat că preşedintele Hashim Thaci va fi prezent la discuţii.

    Citiţi mai multe pe www.gandul.info

  • Tudorel Toader, despre cererea lui Sebastian Ghiţă de suspendare a extrădării: Să se adreseze instanţei din Serbia, nu Ministerului Justiţiei. Nu l-am văzut pe Ghiţă

    “Nu poartă un inculpat dialog direct cu ministrul Justiţiei, oricare ar fi el. El are o procedură de extrădare în Serbia şi trebuie să se adreseze instanţei din Serbia, nu Ministerului Justiţiei din România. Nu-mi cereţi acum, aici, eu să comentez ce au comentat unii la televizor. Ministrul discută oficial, pe canale oficiale, prin documente înregistrate oficial. Nu mă puneţi pe mine acuma să comentez, nici nu am văzut aseară, eram pe drum, veneam, să comentez ce a spus nu ştiu cine la televizor”, a declarat Tudorel Toader.

    Ministrul Justiţiei a precizat că nu l-a văzut pe Sebastian Ghiţă, pe parcursul vizitei sale în Serbia.

    “Exclus (să mă întâlnesc cu Sebastian Ghiţă în Serbia -n.r.). Cum să se întâlnească un ministru al Justiţiei cu cineva care este în procedură de extrădare? Unii m-au întrebat dacă participă la discuţii cu ministrul Justiţiei. Este absolut imposibil. Nu că nu am avut, nici măcar nu l-am văzut cum nu l-aţi văzut nici dumneavoastră ieri sau alaltăieri”, a completat Toader.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România, ţara videochat. Avem suficienţi angajaţi în acest domeniu ca să umplem un un oraş de dimensiunile Sibiului

    Industria videochatului are potenţial în România: peste 100 de mii de persoane lucrează ca modele pentru videochat în studiouri sau de acasă.
    “Doar în România există cel puţin 5000 de studiouri de videochat şi peste 100 de mii de modele, dintre care jumătate lucrează în studiouri şi cealaltă jumătate de acasă. Această industrie este puternică la noi şi are potenţialul de a echilibra balanţa de plăţi externe a României, dacă ar fi corect încurajată de către stat, împreună cu industria IT”, povesteşte Robert Vanderty, fondatorul Studio 20. În 2014, când s-a lansat franciza Studio20, piaţa videochatului din România era estimată la peste 100 de milioane de euro, însă până astăzi aceasta s-a triplat.

    Studioul de videochat Studio20 a depăşit 10 milioane de dolari cifră de afaceri, cu 50% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Estimările acestui an pentru businessul  Studio20 sunt de 15 milioane de dolari. “Până în acest moment, am reuşit să depăşim cu puţin pragul de 10 milioane de dolari, însă avem toate motivele să credem că ne vom atinge targetul stabilit pentru acest an, mai ales că vom avea trei noi locaţii, dintre care două vor fi deschise chiar în luna Octombrie”, declară Mugur Frunzetti, investitor în sistemul de franciză Studio20.

    Cel mai cunoscut studio de videochat glamour, Studio20, a ajuns la 15 francize, două dintre acestea urmând să fie deschise în această lună. Astfel, Studio20 deţine acum patru francize în Bucureşti şi câte una în Braşov, Cluj-Napoca, Craiova, Piteşti, Ploieşti, Oradea, Timişoara, Cali (Columbia), Budapesta (Ungaria), Los Angeles (SUA) şi Curacao.

    Studio20 din zona Unirii rămâne cel mai mare studio de videochat, 1500 mp, însă investiţia cea mai mare este în studioul de videochat din Los Angeles, peste 500 de mii de dolari. În studioul de videochat glamour de la Unirii s-au investit peste 800 de mii de lei în decoruri moderne, aparatură de ultimă generaţie, cum ar fi camere şi televizoare UltraHD sau ochelari VR. La anul, Studio20 vrea să se extindă cu 10 noi studiouri de videochat în ţări precum Serbia, Rusia, SUA, Cehia şi Slovacia.

  • Vladimir Putin a câştigat alegerile prezidenţiale din Rusia, cu peste 76% dintre voturi | Senatul şi Ministerul de Externe au semnalat tentative de influenţare din exterior a scrutinului

    UPDATE 05.40: Preşedinţii din Serbia, China, Cuba şi Venezuela l-au felicitat pe Putin pentru victoria din alegeri

    Preşedinţii din Serbia, China, Cuba şi Venezuela l-au felicitat, luni, pe Vladimir Putin pentru victoria înregistrată în cadrul alegerilor prezidenţiale din 18 martie, în urma cărora liderul de la Kremlin a obţinut peste 76% dintre voturile exprimate.

    Preşedintele sârb Aleksandr Vucici a fost primul şef de stat care i-a transmis un mesaj lui Putin. Recent, Vucici a anunţat că Serbia va păstra legături strânse cu Rusia şi nu va impune niciodată sancţiuni împotriva Moscovei, chiar dacă negociază aderarea la Uniunea Europeană.

    Citeşte mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ceasurile electrice din Europa au rămas în urmă cu 6 minute din cauza Kosovo

    Reţeaua interconectată de electricitate din Europa a pierdut 113 GWh de la mijlocul lunii ianuarie, în condiţiile în care Kosovo a consumat mai multă electricitate decât a furnizat, iar Serbia nu a mai acoperit acest deficit, aşa cum făcea de obicei. Drept urmare, frecvenţa reţelei, de 50hz, a scăzut în toată reţeaua europeană, iar ceasurile electrice, care măsoară timpul acordându-se cu frecvenţa din sistemul energetic, au rămas în urmă cu până la şase minute. Problema a afectat ceasurile radio cu alarmă, ceasurile cuptoarelor sau cele ale sistemelor de încălzire.

    Nordul Kosovo, care adăposteşte o minoritate sârbă, a rămas fidel Belgradului, dar nu plăteşte energia pe care o consumă, iar o înţelegere din 2015 care trebuia să rezolve problema a fost blocată de Serbia.

    Operatorul de transport sârb, EMS, a precizat, într-un comunicat, că în ianuarie şi februarie Kosovo a folosit în mod neautorizat energie electrică din reţeaua europeană sincronizată. Un oficial al operatorului din Kosovo a spus că de energie a beneficiat minoritatea sârbă, care nu a plătit pentru curent.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Traficul fluvial a fost închis pe Dunăre din cauza vântului puternic, în apropiere de Moldova Veche

    Potrivit reprezentanţilor Oficiului de Căpitănie Moldova Veche, din judeţul Caraş-Severin, traficul fluvial pe Dunăre a fost închis, marţi dimineaţa, pentru toate tipurile de ambarcaţiuni.

    Decizia a fost luată de Căpitănia Veliko-Grădişte, din Serbia, din cauza vântului puternic şi este valabilă atât pentru sectorul dunărean al Serbiei, cât şi pentru cel al României.

    Aşadar, traficul fluvial este oprit între kilometrii 1.040 şi 1.096.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Al treilea oraş din România care ar putea avea metrou. Primăria are un buget de 300 de milioane de euro

    Potrivit unui proiect de hotărâre privind aprobarea bugetului local al Municipiului Timişoara pe anul 2018, care va fi în dezbatere publică în data de 19 februarie, Primăria Timişoara vrea să aloce suma de 145.000 de lei pentru întocmirea unui studiu de prefezabilitate “privind realizarea unui sistem de transport în comun de tip metrou”.

    Potrivit reprezentanţilor Primăriei Timişoara, prima linie de metrou din oraş va lega Aeroportul Internaţional “Traian Vuia” de Calea Şagului, pe unde se intră în oraş dinspre frontiera cu Serbia, şi va avea cel puţin cinci staţii.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Grupul TeraPlast a înregistrat o cifră de afaceri de 427 milioane de lei în 2017. Compania şi-a bugetat afaceri de 970 milioane de lei pentru anul în curs

    Situaţia consolidată a rezultatului global a Grupului TeraPlast pentru anul 2017 prezintă o cifră de afaceri de 427 milioane lei, în creştere cu 7% faţă de anul precedent.

    Grupul TeraPlast include societatea TeraPlast (producător de ţevi, granule şi profile din PVC), filialele TeraSteel Bistriţa şi TeraSteel Serbia (producători de panouri sandwich şi structuri metalice zincate), TeraGlass (producător de ferestre şi uşi din PVC), TeraPlast Logistic (începând cu iunie 2016 coordonează activităţile logistice ale Grupului),  TeraPlast Ungaria (distribuitor), divizia de polietilenă (fosta Politub, producător de ţevi din polietilenă) precum şi societatea Depaco (producător de ţiglă metalică).

    Anul 2017 grupului TeraPlast a achiziţionat producătorul de panouri sandwich Interlemind din Serbia. Investiţia a depăşit 6 milioane de euro. Aceasta este prima fabrică din străinătate deschisă după 1990 şi aflată integral în proprietatea unei firme româneşti. În 2018, fabrica TeraSteel din Serbia îşi propune să vândă produse în valoare de peste 28 de milioane de euro. Acesta este un obiectiv cât se poate de realist, ţinând cont de faptul că TeraSteel Serbia are o fabrică identică cu cea din România care a avut în 2017 o cifră de afaceri de 38 mil. euro şi deserveşte o piaţă de 160 mil. euro, cu fabrica din Serbia.

    Tot în 2017, grupul a încheiat acorduri pentru achiziţionarea pachetului de 67% din Depaco, al doilea jucător de pe piaţa de ţiglă metalică, prin brandul Wetterbest. TeraPlast a preluat controlul Depaco în ianuarie 2018, după obţinerea avizului favorabil de la Consiliul Concurenţei. La 31 decembrie 2017, Depaco era controlată în comun cu ceilalţi asociaţi, prin urmare societatea este consolidată prin metoda punerii în echivalenţă (Depaco nu a avut o contribuţie la EBITDA consolidată a grupului pentru anul 2017). Depaco a fost consolidată, ca subsidiară, începând cu ianuarie 2018.

    Seria de achiziţii a continuat cu preluarea Politub, unul dintre cei mai importanţi jucători pe piaţa ţevilor de apă şi gaz, care a intrat integral în portofoliul TeraPlast începând cu luna octombrie a anului trecut. Din decembrie 2017, Politub a transferat business-ul către TeraPlast ca un tot unitar, devenind divizia de ţevi polietilenă a TeraPlast. Pentru 2018, reprezentanţii îşi propun dublarea cifrei de afaceri pentru această divizie.

    Cifra de afaceri a TeraSteel Romania în 2017 a fost de 173 mil lei, iar EBITDA de 17,8 mil lei (2016: cifra de afaceri de 125 mil. lei, EBITDA de 15 mil. lei).

    Cosmin Pătroiu, director general TeraSteel: „Am mulţumirea că dacă în urmă cu 10 ani eram jucătorul nr.11, acum suntem lideri pe piaţa panourilor sandwich cu spumă poliuretanică din România. TeraSteel Serbia a generat EBITDA din a doua lună de producţie. Cu fabrica din Serbia, acţionăm pe o piaţă de 160 mil. euro. Ne-am propus pentru 2018 o cotă de piaţă de aprox. 20%. De 3 ani exportăm în Serbia, prin urmare avem cunoştinţe solide în această piaţă.”

    Depaco este jucătorul numărul doi pe o piaţă de 300 mil. euro şi îşi propune pentru 2018 majorarea cotei de piaţă, în special în centrul şi nordul ţării, unde la ora actuală are o prezenţă redusă, dar şi extinderea prezenţei pe piaţa europeană.

    Valeriu Irimescu, director General Depaco: ”Ne-am întărit forţa de vânzări şi am început derularea planurilor de extindere şi eficientizare a capacităţilor de producţie.”

    Scăderea EBITDA consolidată a grupului se datorează lipsei de investiţii în infrastructură care a impactat semnificativ TeraPlast SA, în particular divizia de instalaţii şi amenajări. Pentru anul 2018 compania estimează o economie de 1,5 mil.de euro cu materia primă, ca urmare a punerii în funcţiune a secţiei de PVC reciclat, în noiembrie 2017. De asemenea, TeraPlast şi-a adaptat politicile de aprovizionare, stocuri şi distribuţie la noile condiţii de piaţă.

    În vederea menţinerii poziţiei de lider de pe piaţa canalizărilor exterioare, dar şi pentru a-şi creşte cota de piaţă pentru sistemele de canalizare interioară, pentru 2018 TeraPlast a pregătit lansarea de noi produse.

    Mirela Pop, director general TeraPlast: “Am intrat în 2018 în top 10 reciclatori europeni şi cu un portofoliu de produse structurat astfel încât să putem răspunde provocărilor actuale ale pieţei.”