Tag: semnare

  • Un an de revoluţie în capitalism

    Actul în cauză, „Statement on the Purpose of a Corporation”, este semnat de o bună parte a membrilor Business Roundtable (BRT), clubul directorilor excutivi ai unora dintre cele mai mari corporaţii americane, şi afirmă că firmele nu ar trebui să servească doar acţionarilor, ci şi să aducă valoare clienţilor, să investească în angajaţi, să-şi trateze corect furnizorii şi să sprijine comunităţile locale din care fac parte. BRT, reprezentată de personaje epice ale lumii de business precum Jeff Bezos, fondatorul Amazon, Tim Cook, CEO-ul Apple, şi Jamie Dimon, preşedintele JPMorgan, vrea astfel să transforme după zeci de ani de existenţă capitalismul acţionarilor în „stakeholder capitalism”.  

    Cine citeşte Wall Street Journal, principalul ziar de business din America, află că „a fost un an bun pentru capitalismul stakeholderilor”, că executivii din BRT s-au ridicat la nivelul angajamentelor asumate, dar şi că noul tip de capitalism „este doar pentru văzul lumii” deoarece dacă executivii chiar ar fi intenţionat să schimbe scopul companiilor lor, ar fi trebuit cel puţin să se consulte cu boardurile lor. WSJ a avut iniţial o poziţie „antirevoluţionară”. Financial Times, farul lumii de business din Europa, dă un răspuns mai nuanţat.  

    În WSJ, Joshua Bolten, preşedinte şi CEO al BRT, scrie că firmele şi-au respectat angajamentele. Chiar şi înainte ca pandemia de COVID-19 să lovească, multe companii din organizaţie făceau investiţii substanţiale în formarea profesională a lucrătorilor, în salarii şi beneficii mai bune şi pentru sprijinirea comunităţilor cu probleme. Ei au solicitat creşterea salariului minim federal şi concediu medical plătit pentru îngrijirea membrilor familiei, continuă Bolten. Răspunzând pandemiei, companiile au oferit bonusuri şi majorări de salarii lucrătorilor din prima linie. Câteva şi-au adaptat operaţiunile pentru a acoperi penuriile de echipamente din sistemul medical. Multe îşi susţin cu generozitate comunităţile. În timpul pandemiei, companiile au prioritizat sănătatea şi siguranţa angajaţilor şi clienţilor. Companiile de energie au promis că nu vor tăia curentul clienţilor care nu pot plăti.

    Unele sunt în fruntea eforturilor de a dezvolta un vaccin. Executivii au făcut presiuni asupra factorilor de decizie pentru ca aceştia să ajute persoanele şi întreprinderile mici afectate de criză. În ultimele săptămâni, ei şi-au asumat noi angajamente pentru promovarea egalităţii rasiale şi a diversităţii în propriile companii, mai spune Bolten. De cealaltă parte, Lucian Bebchuk şi Roberto Tallarita, directorul şi, respectiv, directorul asociat al Programului Harvard Law School de guvernanţă corporativă, au publicat un articol în care fac un rezumat al studiului lor „Promisiunea iluzorie a guvernanţei stakeholderilor” ce va fi publicat în toamnă. 

    Declaraţia prin care peste 180 de CEO ai unor companii majore s-au angajat acum un an „să ofere valoare tuturor actorilor” a fost considerată pe larg ca semnalând o schimbare viitoare în modul în care vor opera companiile, scriu cei doi autori. „Articolul semnat de noi prezintă dovezi că declaraţia a fost în mare parte o manevră de PR” continuă ei.
    Pe baza întrebărilor trimise companiilor ai căror executivi au semnat declaraţia din august 2019, Bebchuk şi Tallarita au găsit că deciziile de punere în aplicare a angajamentelor au fost luate în general de către executivi fără aprobare din partea consiliilor de administraţie. Deoarece deciziile corporative cu importanţă semnificativă sunt supuse în general aprobării consiliului de administraţie, acest lucru reflectă percepţiile executivilor că angajamentele lor nu ar duce la schimbări semnificative în tratamentul părţilor interesate – stakeholderii.

    Concluzii similare rezultă din analizarea tuturor ghidurilor de guvernanţă corporativă aprobate de consiliile companiilor care sprijină declaraţia. Cei doi cercetători au constatat că noile linii directoare, multe actualizate după emiterea declaraţiei, arată în cea mai mare parte că acţionarii au clar prioritate. „Analiza indică faptul că liderii corporativi au stimulente puternice să aducă beneficii stakeholderilor doar în măsura în care acest lucru nu ar afecta valoarea acţiunilor. Această concluzie va fi foarte dezamăgitoare pentru unii şi binevenită pentru alţii. Dar trebuie să fie clar pe ce se concentrează liderii din companii şi ce intenţionează ei să ofere. Josh Bolten, directorul executiv al BRT, a respins ca fiind „lipsite de profunzime” astfel de critici. „Majoritatea executivilor care au semnat acea declaraţie consideră că acesta este modul în care trebuie să îşi conducă acum compania, deci de ce ar trebui să obţină aprobarea consiliului de administraţie?” a spus Bolten. Chiar dacă mulţi executivi au considerat-o ca fiind o afirmare a priorităţilor lor deja existente, declaraţia a fost încă un angajament „aspiraţional” de a face mai mult, a spus el. „Dacă aruncaţi o privire asupra a ceea ce au făcut marile corporaţii din America în timpul pandemiei, rezultatele sunt puternice.”

    Financial Times are o poveste mai aromată despre primul an de viaţă al capitalismului stakeholderilor. În SUA, când lumea a fost obligată să stea în casă, în martie, gunoiul a încetat să se mai acumuleze lângă magazine, şcoli şi stadioane, ceea ce a făcut să dispară 40 milioane de dolari din veniturile societăţii de administrare a deşeurilor (Waste Management) în doar două săptămâni. Jim Fish, directorul executiv al companiei, a răspuns nu prin reducerea costurilor, ci prin garanţii către personal că vor primi salariul întreg pe durata pandemiei şi oferind întreprinderilor mici servicii gratuite timp de o lună după ce acestea s-au redeschis.„Acţionarii erau oarecum ceva secundar sau chiar mai departe în mintea mea”, îşi aminteşte el. „Ştiam eu în adâncul minţii mele că va fi un cost pentru acţionari? Bineînţeles că ştiam, dar mă gândeam mai mult la ce vor face familiile oamenilor pe care i-aş fi putut concedia.” Afacerea de colectare şi procesare a deşeurilor nu este ceva care să trezească simpatie, iar acţionarii sunt obişnuiţi să fie prima prioritate a conducerii, aşa cum a fost în ultima jumătate de secol. Însă acţiunile lui Fish au reflectat o schimbare de dispoziţie în America corporativă de la criza financiară globală, reflectată cel mai bine în declaraţia executivilor din BRT de anul trecut. Acum, criza COVID-19 pune presiuni fără precedent asupra corporaţiilor şi o serie de investitori, academicieni şi activişti susţin că este nevoie de schimbări mai precise pentru ca noul capitalism să se ridice la nivelul promisiunilor făcute de creatorii săi.
    Membrii Business Roundtable s-au confruntat cu acuzaţii de ipocrizie în timpul pandemiei, cu, spre exemplu, angajaţii acuzând McDonald de acordarea unui concediu medical plătit insuficient şi Walmart că nu a ascultat problemele privind siguranţa la locul de muncă sau criticând Amazon pentru retragerea bonusului de risc oferit iniţial. Just Capital, care urmăreşte impactul companiilor asupra societăţii, a constatat că BRT a livrat rezultate mixte. Companiile ai căror directorii generali au semnat celebra declaraţie s-au comportat mai bine decât alţii în a  oferi totul, de la concedii medicale plătite la asistenţă financiară în timpul crizei.
    Totuşi, studiul Just Capital a constatat că americanii consideră că firmele mari nu respectă în totalitate responsabilităţile pe care le au faţă de angajaţi, clienţi, comunitate şi mediu. BRT se confrunta cu critici gălăgioşi şi înainte ca pandemia să lovească. Într-o tabără au fost adepţii radicali ai economistului Milton Friedman, înaltul preot al capitalismului acţionarilor, care  insistau că companiile ar trebui să se concentreze pe a face bani şi că acest principiu nu trebuie schimbat. În cealaltă tabără au stat susţinătorii investiţiilor pe teme de mediu, societate şi guvernanţă, care erau îngrijoraţi că membrii BRT proiectau doar o imagine bună de luat ochii lumii în loc să-şi schimbe modul sălbatic de a gândi. Oricum, acţionarii păreau să nu creadă că vor fi aşezaţi pe locul în spate, spune Shiva Rajgopal, profesor de Columbia Business School. „Când aceşti tipi au semnat declaraţia BRT, preţurile acţiunilor acestor firme nu s-au mişcat… Nu a fost niciun tremur”, a remarcat el. Acest scepticism a fost justificat, consideră el, prin modul în care stakeholderii au fost trataţi în trecut de către companii.

     

     

    Într-un studiu realizat alături de Aneesh Raghunandan de la London School of Economics, Rajgopal a descoperit că membrii BRT au fost indicaţi pentru mult mai multe abateri privind mediul şi condiţiile de muncă decât executivii altor companii. Un apărător al BRT a menţionat, totuşi, că majoritatea celorlalte corporaţii erau mult mai mici decât membrii organizaţiei sale. Apple are totuşi o capitalizare cât PIB-ul unei ţări. Anne Simpson, care conduce activitatea de guvernanţă la Calpers, cel mai mare fond de pensii din America, împărtăşeşte o altă critică a lui Rajgopal: aceea că companiile americane au încurajat un regim al drepturilor acţionarilor „fără dinţi”, ceea ce a făcut greu ca
    board-urile să poată fi trase la răspundere pentru angajamentele asumate faţă de stakeholderi. Spre exemplu, Darren Woods, directorul general al ExxonMobil, a semnat declaraţia BRT pentru ca apoi grupul său să ceară jandarmului pieţelor financiare americane, Securities and Exchange Commission, să îl protejeze de votul acţionarilor privind emisiile de gaze cu efect de seră.
    Directorii şi executivii americani sunt încă în urma colegilor internaţionali în ceea ce priveşte convingerea că capitalismul se schimbă fundamental, potrivit unui sondaj realizat de Diligent la care au participat 400 de lideri de afaceri. Există însă un consens din ce în ce mai mare că este nevoie de mai multă muncă pentru a integra capitalismul stakeholderilor în luarea deciziilor consiliilor de administraţie – şi pentru a măsura impactul acestuia. Un grup de la şcoala de afaceri Saïd din Oxford susţinut de investitori a publicat un cadru pentru a încuraja consiliile să îşi transforme discuţiile despre scop în acţiune. „Scopul trebuie să fie mai mult decât un slogan de marketing”, au spus autorii.
    Presiunile investitorilor au făcut mai mult decât BRT pentru a concentra consiliile de administraţie pe un scop mai larg, a declarat Rebecca Henderson de la Harvard Business School, autoarea cărţii „Regândirea capitalismului”. Ea argumentează însă că declaraţia BRT are importanţă. „Se pare că mulţi lideri de afaceri chiar credeau că misiunea lor era doar maximizarea valorii pentru acţionari”, a spus ea. „Este un dezastru, aşa că un lucru simplu precum schimbarea limbajului este un lucru bun.” În ceea ce-l priveşte pe domnul Fish de la societatea de gestionare a deşeurilor, o atenţie mai mare dată stakeholderilor poate totuşi aduce în timp beneficii acţionarilor. De când compania a luat măsuri pentru a ajuta întreprinderile mici cu probleme, a povestit el, loialitatea clienţilor a crescut şi ponderea celor care-şi anulează contractele a scăzut la valori minime record.

  • Mişcare ciudată a bogaţilor din Europa. Germania, Italia, Franţa şi Olanda cumpără peste 400 de milioane de doze de vaccin anti-coronavirus care nu este încă finalizat

    Producătorul britanic AstraZeneca a semnat un contract cu mai multe guverne din Europa prin care se angajează să furnizeze potenţialul vaccin împotriva coronavirusului pe care compania îl dezvoltă, potrivit Reuters.

    Compania britanică AstraZeneca ar urma să distribuie până la 400 milioane de doze din vaccinul care nu este încă finalizat, dar la care se lucrează în laboratoarele Universităţii Oxford.

    AstraZeneca a anunţat că vrea să îşi extindă capacitatea de producţie pentru acest vaccin, în contextul în care compania şi-a asumat anterior că nu va opera acest produs pentru profit până la finalul pandemiei. Vaccinul a intrat în testele clinice în prezent, iar dacă rezultatele îi vor convinge pe reglementatori de eficienţa acestuia, livrările ar trebui să înceapă la finalul anului 2020.

    Contractul reprezintă primul de acest fel semnat de Alianţa Europeană pentru Vaccin (IVA), un grup format din Franţa, Germania, Italia şi Olanda şi prevede că producătorul britanic va furniza doze de vaccin pentru toţi cetăţenii statelor member IVA.

    „Acordul va asigura acces la vaccin pentru sute de milioane de oameni din Europa dacă va funcţiona şi vom şti dacă funcţionează până la finalul verii”, a spus Pascal Soriot, şeful AstraZeneca, în faţa jurnaliştilor.

    Alianţa „va lucra cu Comisia Europeană şi alte ţări din Europa pentru a se asigura că fiecare persoană din regiune beneficiază de vaccin”, a spus el.

    Vaccinul va sta la dispoziţia tuturor ţările membre ale Uniunii Europene, iar cele patru state au fost de acord să plătească pentru această facilitate. Schema negociată cu producătorul britanic le permite şi altor state să se alăture eforturilor de producţie şi distribuire pentru a beneficia de acest vaccin.

  • CNAIR a semnat contractul pentru execuţia a încă 29 km din Autostrada Transilvania

    CNAIR a semnat vineri contractul pentru pentru proiectarea şi execuţia subsecţiunii 3C2, Chiribiş – Biharia (km 30+550 – km 59+100), care face parte din Autostrada Braşov – Târgu Mureş – Cluj – Oradea (Autostrada Transilvania).

    Valoarea contractului semnat cu Asocierea TRAMECO SA – VAHOSTAV -SK, a.s. – DRUMURI BIHOR SA – DRUM ASFALT SRL – EAST WATER DRILLINGS SRL este de 326.515.056,68 lei, fără TVA (aproximativ 69 milioane euro), termenul contractual pentru proiectare este de 6 luni, iar cel pentru execuţie este de 18 de luni.

    Perioada de garanţie a lucrărilor efectuate a fost stabilită la 10 ani.

    Subsecţiunea 3C2 (Chiribiş – Biharia), se întinde între km 30+550 şi km 59+100 (28,55 km), începe în zona localitatii Sînlazar (intersecţia cu drumul naţional DN19E) şi tranzitează o zonă de câmpie, între localităţile Mişca şi Chislaz, unde DN19E (Chiribiş – Salard – Biharia) a fost deviat în lungul autostrăzii, pe o lungime de 4,2 km.

    Traseul continuă la sud de localitatea Poclusa de Barcău, se înscrie din nou în lungul DN 19 E, între localităţile Sarsig şi Hauceşti şi intersectează DJ 767 (Tiglead – DN19E), la km 39+950.

    La km 40+980, traseul autostrăzii trece prin aria protejată Fegernic, pe o lungime de aproximativ l00 m, iar la km 41+319 intersectează DC42.

    Traseul autostrăzii ocoleşte la nord localitatea Fegernic, iar la km 48+500 se intersectează cu un drum local situat la sud de localitatea Sălard. În continuare, traseul autostrăzii se îndreaptă spre graniţa româno-ungară, intersectând DN 19 E, la km 55+100, drum naţional ce va fi deviat de la traseul existent pe o lungime de 1,8 km.

     

     

  • Orban explică de ce l-a numit pe Cumpănaşu consultant la Ministerul Fondurilor Europene el fiind anchetat tocmai pentru fraudă într-un proiect derulat cu fonduri europene

    Organizaţia lui Alexandru Cumpănaşu, numită să sfătuiască Ministerul Fondurilor Europene în implementarea programelor pentru umătorii ani. Alexandru Cumpănaşu a fost pus sub acuzare de DNA tocmai pentru fraudă într-un proiect derulat cu fonduri europene. Orban: Am semnat propunerile care mi-au fost înaintate. După am constatat

    Premierul vine cu explicaţii după ce l-a numit pe Alexandru Cumpănaşu consultant la Ministerul Fondurilor Europene. Ludovic Orban spune că a semnat propunerile care i-au fost înaintate, fără să le analizeze, şi că ar fi observat abia după ce a semnat. Decizia va fi modificată în cursul acestei săptămâni.

    „ În pregătirea acordului de parteneriat cu UE privind viitorul exerciţiu financiar multianual s-au creat nişte comitete consultative care să participe la structurarea modului în care vor fi cheltuiţi banii europeni. Eu am primit propuneri pentru componenţa acestor comitet de la Ministerul Fondurilor Europene, eu am semnat aceste propuneri aşa cum mi-au fost ele înaintate. Sigur că ulterior am constatat că erau aproape în copy-paste după componenţa celor care au fost probabil în 2014 şi am dispus de cinci zile o evaluare foarte serioasă a tuturor organizatiior patronale, confederatiior, organizaţiilor care pot să participe la acest efort. Şi deciziile vor fi modificate în cursul acestei saptamani”, a declarat Ludovic Orban, la Digi24.
     
    Coaliţia Naţională pentru Modernizarea României, condusă de Alexandru Cumpănaşu, a fost aleasă să consulte Ministerul Fondurilor Europene pentru realizarea şi implementarea programelor în viitorul buget al Uniunii Europene (2021-2027). Concret, organizaţia condusă de fostul candidat la alegerile prezidenţiale a fost inclusă în Comitetul pentru Parteneriatul cu Mediul de Afaceri. Decizia a fost semnată de premierul Ludovic Orban şi publicată în Monitorul Oficial.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce mai vedem la cinema: continuarea unuia dintre cele mai apreciate filme ale secolului trecut

    Pentru cei care nu au urmărit ecranizarea primei părţi a poveştii de Stephen King, e suficient să amintesc că rolul principal i-a revenit lui Jack Nicholson, iar regia a fost semnată de Stanley Kubrick. The Shining a fost un film extraordinar, care a scos în evidenţă atât imaginaţia lui King, cât şi capacitatea incredibilă a lui Nicholson de a se transforma.Deşi nu a fost recompensat cu prea multe premii, The Shining a fost primit extrem de bine de public, rămânând şi astăzi un film amintit des în timpul discuţiilor despre capodoperele cinematografice ale secolului trecut.

    Doctor Sleep, ca o continuare a poveştii din The Shining, îl are în centru pe Danny, copilul ajuns acum la maturitate, dar traumatizat încă de evenimentele petrecute în hotelul Overlook; alegerea lui Ewan McGregor mi s-a părut una inspirată, pentru că e genul de actor capabil să genereze rapid o legătură cu publicul.
    O bună parte a filmului reflectă lupta lui Danny cu demonii săi; facem cunoştinţă cu un personaj ce pare înfrânt, căzut în depresie, alcoolic şi cu mari probleme în ceea ce priveşte legăturile cu alţi oameni. După această lungă introducere, Danny o cunoaşte pe Abra Stone (interpretată excelent de Kyliegh Curran), o fetiţă care deţine şi ea abilităţile“ lui Danny.

    De aici, filmul ia direcţia unei producţii horror, dar o face într-un mod cel puţin interesant, asumându-şi o serie de riscuri: spre exemplu, este unul dintre primele filme ale ultimelor decenii (mă refer, desigur, la producţii serioase, nu filme de categoria B) care prezintă destul de explicit violenţa împotriva copiilor.
    Mai trebuie menţionat un lucru: chiar dacă regizorul Mike Flanagan nu şi-a propus să recreeze atmosfera indusă de Kubrick (ar fi fost o misiune aproape imposibilă), el reuşeşte să ţină spectatorii într-o tensiune constantă, aproape palpabilă – o replică demnă la filmul din 1980.


    Notă: 8/10

  • După mai bine de şase ani de negocieri, cel mai mare acord comercial ar putea fi semnat în 2020

    După mai mult de şase ani de negocieri, peste 10 ţări din regiunea Asiei şi a Pacificului urmăresc să semneze în 2020 cel mai mare acord comercial încheiat vreodată, conform CNBC.

    Afacerea, numită Parteneriatul Economic Regional, include 10 ţări din Asociaţia Naţiunilor din Asia de Sud-Est şi cinci parteneri comerciali principali: Australia, China, Japonia, Noua Zeelandă şi Coreea de Sud. Potrivit unui raport Reuters, cele 15 ţări acoperă aproape o treime din populaţia şi PIB-ul mondial, ceea ce depăşeşte orice alt bloc comercial regional, precum Uniunea Europeană sau acordul SUA – Mexic – Canada.

    Afacerea a început cu 16 ţări, însă India a decis să se retragă din parteneriat pe baza ideii cum că pactul ar putea afecta producătorii locali din subcontinentului indian.

    Parteneriatul Economic Regional a fost lansat în 2012 în Phnom Penh, Cambogia, ca o iniţiativă a Ascociaţiei Naţiunilor din Asia de Sud-Est de încurajare a comerţului între cei 10 membri şi alte şase ţări. Acordul urmăreşte micşorarea taxelor de comerţ, standardizarea normelor şi procedurilor vamale şi lărgirea accesului la piaţă al ţărilor care nu au acorduri comerciale.

    Cele 16 ţări au început negocierile în 2013, când se pregătea un alt acord, cel al Parteretiatul Trans-Pacific (TPP). De vreme ce China a decis să nu ia parte la ce era atunci cel mai mare acord comercial gândit vreodată, mai mulţi experţi consideră că Parteneriatul Economic Regional reprezintă o modalitate prin care China poate limita influenţa americană din regiune.

    În 2017, preşedintele american Donald Trump şi-a retras ţara din TPP şi a început să mărească taxele pentru mai mulţi parteneri comeriali ai Statelor Unite, măsură adoptată datorită unor „practici comerciale nedrepte”, după spusele liderului de la Casa Albă.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Inacţiunea Vestului lasă loc pentru influenţa Rusiei şi a Chinei: Serbia semnează un acord comercial istoric şi se apropie de Kremlin

     Serbia semnează un pact comercial istoric cu varianta Rusiei de „Uniune”, apropiindu-se astfel din punct de vedere economic şi de Kremlinul lui Vladimir Putin, în contextul în care Uniunea Europeană plănuia să accepte aderarea Serbiei în următorii ani, după mai bine de 10 ani de încercări din partea sârbilor.

    Potrivit Bloomberg, acordul semnat de Serbia cu Uniunea Economică Eurasiatică (UEE), a ridicat imediat îngrijorări printre oficialii Uniunii Europene care timp de ani de zile s-a apropiat de cea mai volatilă regiune, atrăgând-o din ce în ce mai aproape de blocul european, abţinându-se totuşi de la a acorda statutul de ţară membră.

    În acelaşi timp, politica preşedintelui sârb Aleksandar Vucic este de a conduce ţara de 7 milioane de locuitori înspre Uniunea Europeană, în timp ce păstrează legături puternice cu aliatul său Vladimir Putin, care a ajutat la crearea UEE în 2015.

    Deşi acordul nu ajută prea mult din punct de vedere economic – comerţul Serbiei cu Uniunea Europeană în eclipsează pe cel cu UEE – reaminteşte faptul că inacţiunea Vestului lasă uşa deschisă pentru influenţa ruşilor şi a chinezilor.

    Cele cinci ţări care facparte din Uniunea Economică Eurasiatică sunt Rusia, Armenia, Belarus, Kazakhstan şi Kyrgyzstan. Acestea au acorduri de comerţ liber cu China, Vietnam, Iran şi Singapore.

     

  • Patru parlamentari PSD au semnat moţiunea de cenzură împotriva Guvernului

    Potrivit listei de semnături ale moţiunii de cenzură depusă la cele două birouri permanente ale Parlamentului, patru aleşi ai PSD, doi senatori şi doi deputaţi, au semnat pentru demersul opoziţiei.

    Moţiunea a mai primit 95 de semnături din partea PNL, 40 de semnături de la USR, 30 de semnături de la UDMR şi 26 de semnături Pro România.

    De asemenea, ALDE a contribuit cu 20 de semnături, PMP cu 17 semnături, iar minorităţile cu 2 şi independenţii cu 4 semnături.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un nou şantier în Bucureşti: Gabriela Firea a semnat autorizaţia de construire a pasajului suprateran Doamna Ghica

    „Lucrările la Pasajul suprateran Doamna Ghica intră în linie dreaptă Am semnat autorizaţia de construire. Urmează devierea şi modernizarea tuturor reţelelor edilitare din zona – apă, canalizare, gaze naturale, termoficare, electrice, iluminat public, telecomunicaţii şi sistematizare drumuri, conform proiectului”, a scris pe Facebook primarul Capitalei.

    Potrivit Gabrielei Firea, la începutul anului au fost aprobaţi în şedinţa Consiliului General al Municipiului Bucureşti indicatorii tehnico-economici: „În primăvară am semnat contractul pentru proiectare şi execuţie cu Trustul de Clădiri Metropolitane iar acum am semnat autorizaţia de construire”.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale a semnat pactul propus de Viorica Dăncilă

    „Toţi cei 11 care au fost astăzi prezenţi din grupul minorităţilor au fost de acord cus emanrea pactului. Cu lucrurile acestea de bun simţ suntem de acord, aşa cum am fost de acord şi cu acordul propus de preşedintele Iohannis pe care iar l-am semnat şi probabil şi la alte formule de genul ăsta dacă sunt de tipul ăsta. În general semnăm lucruri cum am semnat şi pactul cu preşedintele, lucruri care confera stabilitate sistemului legislativ”, a declarat Varujan Pambuccian, liderul grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, luni, pentru MEDIAFAX.

    Întrebat de MEDIAFAX ce a convins grupul parlamentar al minorităţilor să semneze pactul, Pambuccian a răspuns: „Chestiunea legată de nemodificarea sistemului de salarizare şi de pensii şi necreşterea taxelor”.

    Premierul Viorica Dăncilă a propus, vineri, un pact între partidele politice din România, în care acestea îşi iau angajamentul că vor lupta pentru bunăstarea cetăţenilor şi că nu vor tăia pensiile şi salariile.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro