“Eu cred că pierderile în majoritatea sectoarelor sunt undeva în jur de 20% şi faptul că avem 100 de milioane de euro care vin suplimentar reprezintă în jur de 10-15% din bugetul pe care l-a avut ministerul. Oarecum încercăm prin această alocare să compensăm pierderile care sunt în agricultură”, a spus ministrul. El a arătat că sunt sectoare ale agriculturii care, din cauza secetei, au înregistrat pierderi de până la 60%, dar sunt şi sectoare unde pagubele au fost de 15% sau nu au înregistrat pierderi. Potrivit ministrului, calitatea vinului din acest an este superioară celei de anul trecut, chiar dacă producţia a scăzut puţin faţă de anul trecut.
Tag: seceta
-
Cat mai dureaza seceta. Prognoza hidrologica pentru octombrie si noiembrie
In luna octombrie, regimul hidrologic se va situa la valori cuprinse intre 30-50% din mediile multianuale lunare (cu verde pe harta), mai mari (50-70% din normalele lunare – cu albastru pe harta) pe raurile din bazinele hidrografice Jiu, Bega, Timis, Barzava, Moravita, Caras, Nera, Cerna si mai mici pe Trotus, Rm. Sarat, Barlad si pe raurile din Dobrogea (10-30% din normalele lunare – cu maro pe harta).
Pentru inceputul lunii octombrie, conform INHGA, debitele raurilor vor fi general stationare, exceptând cursurile inferioare ale Muresului, care vor fi în scadere usoara. Cu totul izolat, sunt posibile mici cresteri de debite pe unele râuri din zonele de deal si munte din nordul tarii datorita precipitatiilor prognozate. Se va mentine fenomenul de “sec” pe multe râuri mici si pâraie din bazinele hidrografice: Somes, Crisuri, Mures, Moravita, Amaradia, Oltul inferior, Argesul mijlociu, pe unii afluenti ai Siretului (Ozana, Cracau, Bolatau, Agapia, Susita, Putna, Bârlad).
In luna noiembrie, regimul hidrologic se va situa la valori intre 30-50% din mediile multianuale lunare, mai mari pe raurile din bazinele hidrografice Viseu, Iza, Tur, Bega, Timis, Barzava, Moravita, Caras, Nera, Cerna, Jiu, Olt superior si mijlociu, Prahova, Bistrita, Moldova, Suceava (50-70% din normalele lunare) si mai mici pe Barlad (10-30%).
Pentru Dunare, prognoza lunii octombrie indica un debit minim la intrarea in tara (sectiunea Bazias) de 2300 mc/s, un debit mediu de 2800 mc/s si un debit maxim de 3600 mc/s, comparativ cu o valoare medie multianuala pentru luna octombrie de 3850 mc/s. In luna noiembrie, debitele Dunarii vor fi cuprinse intre 2800 mc/s (debit minim), 3500 mc/s (mediu) si 4500 mc/s (maxim), comparativ cu o valoare medie multianuala pentru luna noiembrie de 4650 mc/s.
Debitul la intrarea in tara (sectiunea Bazias) în intervalul 29 – 30 septembrie a fost în scadere, la cca 3000 mc/s, sub media multianuala a lunii septembrie (3800 mc/s). In aval de Portile de Fier, debitele au fost în scadere pe sectorul Gruia-Isaccea si stationare la Tulcea.
De asemenea, Administratia Nationala pentru Meteorologie a difuzat in aceasta saptamana o nota in care preciza ca se semnaleaza deficite de umiditate in sol, seceta pedologică fiind moderata, local puternică sau extrema in Oltenia, pe suprafete extinse din Dobrogea, Crisana, Banat, vestul Maramuresului, sud-vestul Munteniei si al Transilvaniei, local in estul si sudul Moldovei.
In cultura neirigata de porumb, rezerva de umiditate pentru adancimea de sol 0-100 cm inregistreaza valori deosebit de scazute şi local scazute, seceta pedologica fiind semnalata in diferite grade (extrema, puternica, local moderata) la nivelul intregului teritoriu agricol al tarii. Estimarea ANM, valabila pana la inceputul lui octombrie, preciza ca seceta pedologica de diferite grade de intensitate (extrema, puternica si moderata) se va mentine în zonele din estul, sud-vestul si vestul teritoriului agricol al tarii.
-
Ce face Guvernul pentru combaterea secetei. Ponta: “România va fi cel mai afectată din Europa”
“Am văzut şi eu prognozele europene şi e chiar groaznic, e chiar groaznic cât de mult va fi afectată România, cel mai mult din toată Europa, de secetă, dar trebuie să trecem peste anul ăsta greu şi să sperăm că la anul va fi un an bun şi reuşim să recuperăm din ceea ce a rămas în urmă”, a comentat premierul Victor Ponta.
Ajutorul de minimis se acordă pentru suprafeţe de culturi agricole în teren arabil şi vizează sprijinirea acelor fermieri care au între 1 şi 10 hectare, inclusiv, sprijinul fiind stabilit la 100 de lei pe hectar, a anunţat ministrul de resort, Daniel Constantin. Beneficiarii schemei sunt fermieri persoane fizice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale, constituite conform Ordonanţei de urgenţă 44 din 2008, persoane juridice, precum şi orice alte forme asociative cu sau fără personalitate juridică, constituite conform legii. Beneficiarii estimaţi de către Ministerul Agriculturii sunt în jur de 600 de mii de fermieri, suprafaţa totală care va fi acoperită de acest sprijin este de 1,9 milioane de hectare, iar valoarea totală a sprijinului a fost stabilită în jurul sumei de 42,8 milioane de euro.
Banii sunt prevăzuţi în bugetul anului 2012, o parte dintre ei, iar cealaltă parte în primele luni ale anului 2013. Suma maximă a sprijinului financiar nu poate depăşi echivalentul în lei a 7.500 euro pentru fiecare beneficiar. Resursele financiare necesare aplicării schemei de ajutor sunt de circa 42,8 milioane euro şi se asigură de la bugetul de stat. Cererile se depun la direcţiile pentru agricultură, până la data de 15 octombrie 2012, sprijinul financiar începând a fi acordat către fermieri la data de 1 noiembrie 2012.
Guvernul a aprobat şi o hotărăre prin care, potrivit lui Constantin, “dorim să mărim numărul de beneficiari ai Fondului European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, mai exact acei beneficiari ai finanţării nerambursabile pe grupurile de acţiune locală şi pe organizaţiile udătorilor de apă”. Pentru a încasa avansurile de la Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, beneficiarii au nevoie de o garanţie, însă pentru a nu întârzia începerea lucrărilor sau rezilierea contractului atunci când beneficiarii nu au aceste garanţii, Guvernul le oferă posibilitatea să meargă la Fondul de Garantare, spre a obţine garanţiile guvernamentale necesare.
O altă hotărâre, care vizează sprijinul pe suprafaţă acordat începând din toamna acestui an, va fi aprobată de Guvern în prima săptămână a lunii octombrie, vizând componenta europeană, denumită SABS, şi componenta naţională, a spus Daniel Constantin. “În aceste zile suntem în discuţii cu fermierii şi încercăm să obţinem o alocare financiară cât mai mare, pentru sprijinul complementar, de la bugetul de stat, pentru ca fermierii să beneficieze de un sprijin mult mai mare decât în anii precedenţi”, a afirmat ministrul.
Ministerul Agriculturii intenţionează, de asemenea, să lanseze un proiect care să înceapă a fi finanţat de la 1 ianuarie 2014 şi care să vizeze refacerea sistemului de irigaţii cu fonduri europene. Potrivit ministrului, “există acordul de principiu al Comisiei Europene şi sper ca până la sfârşitul anului să scriem acest proiect şi să avem şi acordul definitiv ca să începem refacerea unei infrastructuri care se află astăzi în proprietatea statului şi care poate deservi peste 800.000 de hectare, în special din sudul, sud-estul şi estul României”.
-
Incendii în 35 de judeţe: Peste 950 de hectare de vegetaţie şi fond forestier, afectate
În judeţul Maramureş , sâmbătă, în jurul orei 13.55, a fost semnalat un incendiu pe strada Sudului din Baia Mare, fiind afectată o suprafaţă de teren de 40 de hectare. Aproximativ 40 de pompieri militari şi 50 de civili au intervenit mai bine de şapte ore pentru a stinge flăcările înalte de câţiva metri, se arată într-un comunicat de presă de duminică al IGSU. Trei pompieri au ajuns la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Baia Mare, doi intoxicaţi cu fum şi unul cu o entorsă, toţi fiind în prezent în afară de orice pericol.
-
Soarta economiei în 2012, dependentă de secetă şi de zona euro
Luând în considerare că e prima creştere după două trimestre de scădere, e o veste bună, iar dacă ne uităm la evoluţia aproape stagnantă a exporturilor şi a industriei, înseamnă că această creştere a fost alimentată de cererea internă – consum şi investiţii, după cum remarcă analiştii Raiffeisen, ceea ce e o veste şi mai bună, având în vedere că nici exporturile, nici industria nu mai au resursele de creştere din anii trecuţi, din cauza crizei din zona euro.
Tot analiştii băncii remarcă însă că datele cele mai recente (iunie-iulie) sugerează că “majoritatea sectoarelor (industrie, servicii) vor avea performanţe slabe şi în trimestrul al treilea, astfel încât un declin pronunţat al producţiei agricole din cauza secetei prelungite ar putea genera o scădere a PIB real în perioada iulie-septembrie”.
La rândul lor, analiştii BCR arată că, pe de o parte, comparată cu restul Europei, economia României a avut una dintre cele mai mari rate de creştere, însă pe de altă parte, cele mai mari riscuri vin din partea evoluţiilor din zona euro, principalul partener de export al României. “Conform modelului nostru, încetinirea creşterii în zona euro se va reflecta asupra economiei româneşti în următoarele 3-4 trimestre”, anticipează analiştii BCR.
“În acelaşi timp, turbulenţele politice interne, dezvoltarea slabă din industrie, reducerea investiţiilor în infrastructură şi un an agricol slab reprezintă câteva dintre riscurile adiţionale pentru creşterea economică în România.” BCR estimează pentru 2012 o creştere de până în 1%, revizuită în scădere de la estimarea anterioară de 1,2%.
-
Mai ţineţi minte cum este ploaia? (GALERIE FOTO)
BUSINESS Magazin vă propune o galerie foto cu şi despre ploaie, despre plăcerile şi neplăcerile ploii, despre noroi şi bălţi şi umezeală. Ca să nu uitaţi cum este ploaia….
-
Ponta a explicat revizuirea negativă a ţintei de creştere PIB prin efectele secetei în agricultură
El a arătat că, spre deosebire de anul trecut, când anul agricol a fost unul “excepţional”, proiecţiile aferente acestui an sunt negative. Premierul a mai susţinut că prognoza fostului Guvern privind fondurile de la Uniunea Europeană efectiv încasate a fost hiperoptimistă, iar misiunile de audit efectuate de Comisia Europeană pentru intervalul 2010-2011 înseamnă bani pierduţi. Guvernul şi-a redus prognoza de creştere economică pentru acest an, de la 1,5% la 1,2% din PIB, relevă proiectul de rectificare bugetară obţinut de MEDIAFAX.
-
Seceta pârjoleşte recoltele din SUA şi Europa şi s-ar putea muta în Asia şi Australia, în plină criză economică şi financiară
Marile pieţe emergente, de la giganţii asiatici China şi India la Rusia, Turcia, Brazilia sau Mexic, se pregătesc pentru încetinirea semnificativă a creşterii economice şi, spun unii, chiar pentru aterizări dure. La toate acestea s-ar putea adăuga o criză alimentară sau cel puţin creşterea puternică a preţurilor la hrană, cu presiunile inflaţioniste implicite. Seceta mătură de câteva săptămâni Statele Unite, Europa şi o parte din Asia, distrugând recoltele şi împingând cotaţiile internaţionale ale unor mărfuri esenţiale, precum porumbul sau soia, la noi recorduri.
Meteorologii anunţă posibila formare, în acest an, a fenomenului climateric El Niño, care ar pârjoli Asia şi Australia. El Niño este cauzat periodic, odată la aproximativ 5 ani, de încălzirea Oceanului Pacific, iar efectele fenomenului sunt resimţite peste tot în lume, fie prin secetă, fie prin precipitaţii excesive.SUA, cel mai mare producător de porumb din lume, trece prin cea mai severă secetă din 1956. Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură din cadrul ONU a avertizat la începutul lunii iulie că situaţia din Statele Unite poate declanşa o creştere susţinută a preţurilor alimentelor la nivel global până în luna octombrie.
Preţurile la porumb şi soia au crescut în aceste zile la noi maxime record pe bursa de mărfuri de la Chicago, cea mai mare din lume, iar grâul se tranzacţionează la cele mai ridicate cotaţii din ultimii patru ani. Datele Departamentului Agriculturii de la Washington indică cel mai slab an agricol din 1988 pentru SUA.”Temperaturile au depăşit 100 de grade Fahrenheit (37 grade celsius – n.r.) în fiecare zi, iar unele zone n-au mai văzut ploi de 30 de zile. Pierderile la recoltele de porumb şi soia continuă să se acumuleze, iazurile au secat şi sunt probleme cu puţurile în mai multe state”, notează, într-un raport preluat de Bloomberg, Richard Heim de la Centrul Naţional pentru Date Climatice din Carolina de Nord.
“USDA (Departamentul Agriculturii din SUA – n.r.) ia toate măsurile posibile pentru a ajuta agricultorii în aceste vremuri dificile”, a declarat secretarul general pentru agricultură, Tom Vilsack într-un comunicat transmis de minister. Vilsack a cerut Congresului să ia măsuri “cât mai urgent” şi pentru distribuirea de ajutoare către crescătorii de animale.”Fără ajutoare, aceşti crescători nu au altă opţiune decât lichidarea (sacrificări – n.r.), într-o perioadă în care preţurile vor fi cu mult mai mici”, a spus oficialul american.
Consiliul Internaţional pentru Cereale (CIC), cu sediul la Londra, a revizuit în scădere cu 50 milioane de tone, la 300 milioane tone, prognoza privind recolta de porumb a Statelor Unte în anul agricol 2012-2013, potrivit Bloomberg. Noua estimare ar reprezenta o scădere de 14 milioane tone faţă de producţia de anul trecut. Instituţia a reevaluat în minus cu aproape 54 milioane de tone prognoza privind recolta mondială de porumb în anul agricol 2012-2013, la 863,5 milioane tone. Producţia globală de grâu ar urma să scadă cu peste 30 milioane de tone faţă de sezonul 2011-2012, la 664,6 milioane tone, estimează instituţia.
În paralel cu seceta din Statele Unite, Europa gâfâie într-un val de căldură care pârjoleşte recoltele, din Italia până în România, Ucraina şi chiar Rusia, fiind resimţit până dincolo de Marea Caspică, în Kazahstan.CIC a redus cu 3 milioane de tone estimarea privind recolta de porumb a Ucrainei în sezonul actual, la 21 milioane tone, în timp ce prognoza pentru producţia de grâu a Rusiei a fost coborâtă cu 4 milioane tone, la 45 milioane tone, faţă de 56 milioane tone în 2011-2012. Situaţia este mai gravă în Kazahstan, unde producţia de grâu ar urma să fie mai redusă cu aproape 50% decât anul trecut, la 12 milioane de tone, faţă de 22,7 milioane, potrivit instituţiei de la Londra.
În Uniunea Europeană, producţia de porumb la hectar va scădea în medie cu 12% faţă de anul trecut, la 6,73 tone, cel mai redus nivel din 2007, potrivit unui raport recent al departamentului de monitorizare a recoltelor din cadrul Comisiei Europene, MARS. Instituţia şi-a redus cu 8,8% estimările înaintate în luna iunie, după apariţia secetei în ţări ca Italia, România sau Ungaria.
-
România pierde 3 milioane de euro pentru că vasele de croazieră nu pot circula pe Dunăre din cauza secetei
“Problema se pune în principal pe partea bulgară, între Turnu Măgurele şi Giurgiu, unde există un prag care se poate traversa foarte greu în momentul de faţă din cauza cotelor foarte mici, de aproximativ doi metri. Cei de la ministerul Transporturilor nu au ajuns la niciun rezultat cu bulgarii, care refuză să dragheze. Românii refuză şi ei, pentru că e obligaţia Bulgariei, şi toată lumea are de pierdut”, a declarat agenţiei MEDIAFAX Gheorghe Mărginean, proprietarul agenţiei Karpaten Turism, care acoperă peste 80% din serviciile la sol adresate turiştilor care vin în croazieră pe Dunăre în România.
Mărginean estimează că în cel mult o săptămână, după prognoza meteo şi a cotelor apelor Dunării, navele cu turişti nu vor mai putea ajunge în Deltă.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Oraşul Chişinău riscă să rămână fără apă potabilă din cauza secetei
Din cauza secetei din ultimele două luni, nivelul râului Nistru a scăzut cu 45 la sută, punând în pericol funcţionarea staţiei de pompare de la Vadul lui Vodă. Autorităţile sunt în alertă, în contextul în care nici în lacul de acumulare de la Dubăsari nu există rezerve, menţionează PRO TV Chişinău.