BusinessMagazin

Tag: salariu minim

  • Saga part-time continuă: cine trebuie să preia costurile asociate cu salariul minim în cazul unui angajat care are 3 contracte part-time de câte 2 ore?

    ♦ Gabriel Tomescu, CEO al BMF Grup, companie cu peste 1.500 de angajaţi: „Legislaţia este bună, pentru că se descurajează evaziunea făcută prin plata salariilor la 2 ore când de fapt oamenii muncesc 8-10 ore, ceea ce se întâmplă cu precădere în industrii precum securitate sau curăţenie; ne lovim în fiecare zi de situaţii de concurenţă neloială. Însă pentru aceste situaţii în care cu adevărat ai nevoie de oamenii care să lucreze part-time, câte 2-4 ore, că aşa este contractul şi locaţia în sine, legislaţia nu a fost cosmetizată“.

    Creşterea taxării pentru con­trac­tele part-time la nivelul salariului minim pe econo­mie, măsură aflată în vigoare de la 1 august 2022, a lăsat o serie de probleme angajatorilor şi angajaţilor care foloseau astfel de contracte în mod legal.

    Guvernul trebuie să rezolve situaţia angajaţilor care au mai multe contracte de muncă part-time, pentru că, dacă un angajat are 3 contracte de muncă a câte 2 ore fiecare, fiecare dintre angajatorii săi trebuie să plătească taxe aferente pentru 3 salarii minime. Prin urmare, într-o astfel de situaţie ipotetică, cei 3 angajatori ar trebui să plătească împreună taxe şi contribuţii în valoare totală de circa 3.000 de lei pe lună, iar angajatul cu 3 joburi part-time de câte 2 ore ar încasa un salariu net de sub 1.200 de lei net pe lună.

    „Am început să ne reorganizăm, pentru că această legislaţie care a intrat în vigoare la 1 august ne impactează în mod direct pe partea de servicii de curăţenie, acolo unde avem clienţi din retail (magazine, bănci) în locaţii mici, unde norma zilnică de lucru ar fi de 2, 3, 4 sau 6 ore. Încercăm să le facem angajaţilor part-time normă întreagă din cuplarea a două locaţiii adiacente sau foarte apropiate una de cealaltă“, a spus Gabriel Tomescu, CEO al BMF Grup, companie cu activităţi în domeniul serviciilor de facility management. BMF Grup are peste 1.500 de angajaţi, dintre care circa 10% sunt part-time (iar angajaţii cu timp parţial provin în special din zona serviciilor de curăţenie).

    Peste 1,1 milioane de contracte de muncă din România, care reprezintă 17% din totalul contractelor din economie, sunt înregistrate cu timp de lucru parţial, arată datele Inspecţiei Muncii de la finalul lunii decembrie 2021. Numărul de contracte part-time a crescut cu 30% în perioada 2012- 2021, de aproape două ori mai repede decât numărul de contracte cu normă întreagă de lucru (Ă16% în aceeaşi perioadă), arată o analiză a ZF pe baza datelor oficiale.

    „Dacă un angajat are 4 contracte de muncă a câte 2 ore, nu mai e nevoie să plătească niciun angajator taxele aferente salariului minim, pentru că angajatul are normă întreagă de 8 ore şi declară asta fiecărui angajator. Problema e la angajaţii care au 3 contracte de câte 2 ore, ai căror angajatori trebuie să plătească, fiecare, contribuţii aferente salariului minim, aşa cum este legea acum. Înţeleg că aceasta este o chestiune pe care ministerul a înţeles-o şi pe care vrea să o corecteze, probabil prin septembrie vor ieşi cu ceva modificări“, a spus Dan Manolescu, preşedintele Camerei Consultanţilor Fiscali.

    Pe de altă parte, rămâne nerezolvată pro­blema „acurateţei“ informaţiilor furni­zate de angajatul care are mai mulţi angajatori. „Rămâne o problemă, angajatorul merge pe încredere şi are declaraţiile angajatului, nu are acces în Revisal ca să se asigure că informaţia de la angajat e corectă, iar Fiscul poate veni ulterior să zică că, în august 2022, ai avut un angajat pentru care ai plătit contribuţii la 2 ore şi trebuia să plăteşti la salariul minim. Suntem deja pe 9 august (ieri – n.red.) şi nu avem decât o informaţie la nivel general, nu ştim câte contracte s-au închis şi câte s-au redeschis în funcţie de CNP, să fim siguri că sunt aceiaşi oameni care s-au reangajat“, a mai spus Dan Manolescu.

    În momentul actual, angajatorii care folosesc contractele part-time în mod legal nu au prea multe opţiuni.

    „Încercăm să ne reorganizăm acti­vitatea şi să grupăm mai multe locaţii per angajat, în aşa fel încât să se facă normă întreagă. Dacă nu reuşim şi dacă angajaţii nu vor să lucreze full time, avem mai multe variante: 1. Mergem către client şi îi spu­nem ce am reuşit să optimizăm şi ce nu am reuşit şi să existe o plată suplimentară care să acopere sumele necesare.“

    Să renunţe la contractul care devine păgubos printr-o astfel de legislaţie. 3. Să identificăm un alt angajat care să accepte să preia 2-3 locaţii în aşa fel încât să preia o normă întreagă sau care are în altă parte un job cu 6-8 ore şi vrea să mai aibă la noi un job de 2 ore“, a mai spus Gabriel Tomescu de la BMF Grup. În opinia lui, legislaţia actuală aduce valoare adăugată pe piaţa forţei de muncă, dar are şi lipsuri pentru că nu a fost armonizată pentru toate ramurile din industrie.

    „Legislaţia este bună, pentru că se descurajează evaziunea făcută prin plata salariilor la 2 ore când de fapt oamenii muncesc 8-10 ore, ceea ce se întâmplă cu precădere în industrii precum securitate sau curăţenie; ne lovim în fiecare zi de situaţii de concurenţă neloială. Însă pentru aceste situaţii în care cu adevărat ai nevoie de oamenii care să lucreze part-time, câte 2-4 ore, că aşa este contractul şi locaţia în sine, legislaţia nu a fost cosmetizată“, a mai spus Gabriel Tomescu.

  • De ce lumea nu prea dă năvală pe piaţa muncii: oamenii nu prea mai vor să lucreze pe bani puţini sau la gri, la negru sau sub alte forme, iar aşteptările salariale au crescut la 3.000 de lei net salariul minim în zona rurală şi urbanul mic, 4.000 de lei net în oraşele mijlocii şi 5.000 de lei net în oraşele mari

    Cătălin Mahu, proprietarul lanţului La Mama, spune că ar vrea să se mai extindă, dar nu are oameni. “Lumea vine, consumă, lucrurile merg bine din punct de vedere al vânzărilor, dar cheltuielile din spate sunt mult mai mari – utilităţile au crescut enorm, materia primă la fel, mâncarea la bază s-a scumpit. Există încasări, dar aceste costuri suplimentare se vor vedea în profit. Ne uităm pentru extindere, dar am amânat dezvoltarea pentru că nu găsim forţă de muncă”, a declarat Cătălin Mahu la ZF Live.

    Este unul dintre miile de exemple de antreprenori, de companii mai mari sau mai mici care vor să se extindă, care vor să facă investiţii, care au bani din resurse proprii sau linii de credite deschise, au piaţă, au deja sau pot lua mai multe comenzi, dar nu au oameni, nu au cu cine.

    În aproape toate sectoarele economiei există această problemă. De altfel, toată lumea occidentală se confruntă cu aceeaşi situaţie.

    În SUA, care se îndreaptă cu paşi repezi către o recesiune economică, din cauza exploziei inflaţiei, creşterii dobânzilor, scăderii puterii de cumpărare, războiului din Ucraina, cu toate consecinţele lui, companiile, deşi încep să fie afectate, nu prea dau oameni afară de frică să nu rămână fără ei de tot, aşa cum s-a întâmplat în cei doi ani de Covid.

    Suntem într-o criză economică, scade puterea de cumpărare, dar piaţa forţei de muncă pare să nu fie afectată, cel puţin până acum.

    În România, Bogdan Badea, CEO eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online, a spus la ZF Live că oferta de locuri de muncă din partea companiilor – 250.000 – este peste 2021 şi peste 2019, care a fost cel mai bun an din punct de vedere al ofertelor afişate de către firme. Dar la polul opus, cererea din partea candidaţilor este în scădere faţă de 2019, deşi salariile au crescut cu 10% faţă de anul trecut. Chiar şi aşa, ofertele companiilor nu sunt suficient de tentante pentru cei care îşi caută un job, pentru cei care stau acasă şi nu-şi caută un job, dar ar putea lucra.

    De ce se întâmplă acest lucru, care este nivelul salarial care ar fi suficient de tentant pentru ca mai mulţi oameni să intre pe piaţa muncii şi să-şi caute un job?

    Înainte era piaţa externă care atrăgea cu salarii mai mari, dar acum, pe platforma eJobs, ofertele externe, care reprezintă 8% din totalul anunţurilor atrag numai 2% din cerere.

    La această întrebare Bogdan Badea spune că are câteva explicaţii, din analizele eJobs:

    – din ce în ce mai mulţi oameni nu prea mai vor să lucreze la negru, la gri, cu banii la plic sau cu alte forme de angajare, chiar dacă câştigul este sau ar putea fi mult mai mare decât salariul alb;

    – sunt mulţi oameni care nu prea mai vor să lucreze în sectoare stigmatizate, care cad primele la o criză, iar cel mai bun exemplu este HoReCa: lumea începe să caute un fel de stabilitate, vrea să ştie pe ce se poate baza, pentru că vor să-şi ia un credit, vor să-şi cumpere o casă;

    – lipsa de transparenţă a salariilor în ofertele de angajare: retailul este un domeniu care are o percepţie negativă ca şi job, ca şi salariu, deşi nu este adevărat. Dacă retailerii şi-ar publica salariile oferite în anunţuri, care sunt mult mai mari decât ceea ce crede piaţa, ar atrage mult mai mulţi candidaţi;

    – oamenii încep să aibă din ce în ce mai mult alte aşteptări salariale: în zona rurală şi a urbanului mic salariul minim aşteptat, cerut, se duce spre 3.000 de lei net, faţă de 1.500 de lei, cât este salariul minim pe economie. În oraşele mijlocii salariul minim aşteptat se duce spre 4.000 de lei net, adică 800 de euro. Iar în oraşele mari – Bucureşti, Cluj etc.- , salariul minim se duce spre 5.000 de lei net, adică 1.000 de euro. Acestea sunt aşteptările, care într-un fel sau altul vor deveni o realitate dacă firmele vor dori să aibă angajaţi sau chiar să-i reţină.

    Pe lângă ce a spus Bogdan Badea, eu aş mai adăuga schimbările pe piaţa muncii aduse de firmele de ride-sharing – Uber, Bolt etc. – şi de livratori – Glovo, acum Tazz etc. Spre exemplu, dacă te ţii de treabă la Uber, Bolt sau la livratori, poţi câştiga 6.000-8.000 de lei pe lună net, un câştig care nu se obţine chiar atât de uşor în altă parte, la un program de 8 ore. Pe măsură ce aceste businessuri se extind în ţară, piaţa muncii se schimbă.

    Lumea este acum în concediu şi nu-i stă capul la piaţa muncii, la schimbarea jobului, la căutări de noi oferte.

    Dar va veni toamna, vom vedea că inflaţia este tot acolo şi chiar mai mare, dobânzile la credite cresc, nu prea mai sunt bani puşi deoparte sau de pus deoparte (chiar când băncile cresc dobânzile la depozite), ştirile despre criza economică şi recesiune se înmulţesc, războiul din Ucraina este tot acolo, vine cea mai cumplită iarnă energetică din ultimele decenii şi vom vedea cum va fi piaţa muncii: va rămâne la fel de tensionată, iar firmele vor fi presate din toate părţile să majoreze salariile pentru a-şi ţine angajaţii sau pentru a atrage alţii noi, asta dacă businessul merge, sau vom începe să simţim scăderea economică în modul cel mai clasic, adică firmele stopează angajările, îngheaţă salariile şi încep concedierile?

  • Ciolacu: Salut faptul că miniştrii Muncii s-au pus de acord asupra propunerii privind salariu minim

    „Salut faptul că miniştrii Muncii din Uniunea Europeană s-au pus de acord asupra propunerii de Directivă privind instituirea salariului minim european. Este un proiect pe care PSD l-a susţinut constant în ultimii ani, iar toate iniţiativele noastre de creştere a salariului minim din România au avut în vedere inclusiv încadrarea în acest traseu european”, transmite Marcel Ciolacu.

    El apreciază că adoptarea unui salariu minim la nivelul întregului continent reprezintă un beneficiu in special pentru salariaţii din mediul privat românesc.

    „Avem aproximativ 1,6 milioane de angajaţi cu acest nivel de salarizare în România, ale căror câştiguri trebuie să se alinieze în viitor cu cele ale muncitorilor din Spania, Italia sau Franţa. Salariul minim european poate însemna şi un mecanism predictibil pentru mediul de afaceri. Este un instrument care va oferi mai multă echitate socială şi va proteja mai bine interesele a milioane de salariaţi”, încheie liderul PSD.

  • ​Întrebarea săptămânii: Ce poţi să îţi cumperi cu banii de-o ciorbă?

    Am vrut recent să îmi comand o ciorbă: 20-24 de lei, fără pâine (plus 3-8 lei), smântână (plus  3-7 lei), ardei (plus 2 lei) şi taxă de livrare (plus 3-7 lei). Într-o ţară de ciorbari (pentru că nu cred că e român care, plecat mai mult de două-trei săptămâni din ţară, să nu tânjească după o ciorbă de văcuţă, de fasole în pâine sau de burtă), costul unei ciorbe luate „pe comandă” ajungea astfel lejer, în total, la un 2% din salariul minim net (1.524 de lei), ba chiar mai mult.

    Zilele acestea m-am uitat şi de nişte cămăşi pe site-ul H&M. Cea mai ieftină pornea de la 39 de lei şi avea, să spunem, o durată de viaţă de un an. Dar dacă aş fi renunţat la cămaşă pentru un tricou, mi l-aş fi putut lua cu un minimum de 20 de lei. Tot cu banii de-o ciorbă am găsit, în zilele de reduceri masive, un zbor dus spre Italia. Sau mi-am plătit factura de telefon două luni. Ori un taxi la o oră de vârf. Chiar cu mai puţini bani am comandat o carafă mică de vin şi un frappé la un restaurant din Salonic, Grecia, situat pe malul mării, şi mi-au mai rămas bani şi de bilet spre aeroport.

    Voi cât sunteţi dispuşi să plătiţi pentru o ciorbă?

    Andra Stroe, redactor, Business MAGAZIN

    Aşteptăm răspunsurile pe andra.stroe@businessmagazin.ro

  • Ce zic firmele din industria alimentară despre impactul majorării salariului minim

    CrisTim: „Alinierea salariilor la noua realitate va agrava cercul vicios inflaţionist”

    Majorarea salariului minim cu 18%, până la 3.000 de lei pentru cei 300.000 de angajaţi din agricultură şi din industria alimentară ar putea duce la o creştere a inflaţiei, consideră reprezentanţii grupului CrisTim, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa cărnii, cu o cifră de afaceri consolidată de 760 mil. lei şi circa 2.600 de angajaţi.

    „Începând cu cel de-al doilea trimestru al anului 2021 ne-am confruntat cu o presiune foarte mare pe preţul utilităţilor şi a combustibililor. Presiunea s-a transferat pe tot lanţul de aprovizionare şi a continuat la începutul anului curent, culminând cu criza militară şi politică generată de razboiul din Ucraina. Efectele inflaţioniste se vor prelungi, urmând să ne confrontăm cu alinierea salariilor la noua realitate, aliniere care va agrava cercul vicios inflaţionist”, au spus reprezentanţii grupului CrisTim.

    Măsura intră în vigoare astăzi, 1 iunie 2022. Totodată, începând de astăzi, angajatorii pot creşte, cu 200 de lei net, salariul angajaţilor încadraţi la nivelul minim, fără a plăti taxe suplimentare la stat până la finalul anului.

     

  • Propunere inedită: Ministerul de Finanţe vrea creşterea voluntară a salariului minim cu 200 de lei, fără ca aceasta să fie impozitată. 1,6 milioane de salariaţi ar putea câştiga mai bine din iunie 2022

    Salariul minim pe economie, de 2.550 de lei brut pe lună în prezent, ar putea fi crescut, voluntar, de către angajatori, cu 200 de lei pe lună, fără ca suma să fie impozitată suplimentar. Măsura ar avea impact pentru 1,6 milioane de salariaţi care în prezent câştigă salariul minim pe economie, aceştia reprezentând 32% din totalul celor 5 milioane de salariaţi din economie.

    ”Ministerul Finanţelor a elaborat actul normativ necesar pentru îndeplinirea mãsurii adoptate în cadrul programului guvernamental ”Sprijin pentru România”,”200 de lei în plus pentru salariul minim (creştere voluntarã scutitã de taxe)”. Astfel, este propusã neimpozitarea şi neincluderea în baza de calcul al contribuţiilor sociale obligatorii a sumei de 200 lei/lunã, reprezentând venituri din salarii şi asimilate salariilor, pentru creşterea voluntarã a salariului de bazã minim brut pe ţarã garantat în platã, prevãzut în contractul individual de muncã. Reglementarea regimului fiscal derogatoriu are ca scop combaterea consecinţelor sociale negative cauzate de creşterea preţurilor”, se arată într-un comunicat al Ministerului de Finanţe.

    Astfel, de la 1 iunie 2022, pentru suma rezultatã din majorarea salariului de bazã de la nivelul salariului de bazã minim brut pe ţarã garantat în platã, respectiv 2.550 lei lunar, fãrã a include sporuri şi alte adaosuri, la suma de 2.750 lei lunar, nu se datoreazã impozit pe venit şi contribuţii sociale obligatorii.

    ”De aceastã mãsurã vor beneficia şi persoanele nou angajate în perioada cuprinsã între data intrãrii în vigoare a ordonanţei de urgenţã şi pânã la 31 decembrie 2022, inclusiv, pentru care nivelul salariului de bazã lunar brut stabilit potrivit contractului individual de muncã, fãrã a include sporuri şi alte adaosuri, este de 2.750 de lei”, se mai arată în document.

    În prezent, pentru un salariu brut de 2.550 de lei pe lună, costul total al angajatorului este de 2.607 lei pe lună. La un salariu brut de 2.750 de lei pe lună, costul angajatorului ar fi de 2.812 lei pe lună. Prin urmare, dacă angajatorii care au angajaţi plătiţi cu salariul minim majorează salariile angajaţilor, voluntar, cu 200 de lei de la începutul lunii iunie, nu vor plăti la stat suma suplimentară de 205 lei, rezultată din diferenţa de contribuţii prin trecerea de la pragul de 2.550 la 2.750 de lei brut pe lună.

     

     

     

  • Premierul Nicolae Ciucă: Vrem să atragem investiţii în România, dar nu mai putem opera cu salariul minim pe economie

    Premierul Nicolae Ciucă a afirmat marţi la Forumul Investitorilor Străini că Guvernul vrea să atragă mai multe investiţii şi să creeze noi locuri de muncă.

    El spune că firmele trebuie să plătească mai mult pe salariul minim pe economie. „Nu putem merge la infinit cu salariul minim.”

    Tema salariului minim, respectiv creşterea lui a fost întotdeauna un punct de controversă cu Asociaţia Investitorilor Străini.

    Ciucă spune că vrea ca românii care lucrează în afară să se întoarcă în ţară, dar pentru asta este nevoie de locuri de muncăc mai multe şi mai bine plătite.

     

  • Un nou contract colectiv de muncă din sectorul financiar-bancar majorează nivelul salariului minim brut la 3.300 de lei în instituţiile semnatare, de la 2.500 de lei cât era stabilit anterior

    Federatia Patronala a Serviciilor Financiare din Romania – Federatia FinBan, din care fac parte CPBR si Patronatul Leasingului si al Creditului (PLCR), anunţă semnarea unui nou contract colectiv de muncă, pentru o durata de doi ani, cu Federatia Sindicatelor din Asigurari si Banci (FSAB).

    Printre beneficii se regăsesc obtinerea unui salariu minim brut de 3300 lei, in crestere de la nivelul de 2500 de lei stabilit prin contractul colectiv precedent, semnat la finalul anului 2018.

    De asemenea, numărul de salarii compensatorii, in special pentru angajatii cu vechime mai mare, va creşte. Astfel, pentru o vechime intre 5-10 ani, numarul de salarii compensatorii va creste de la doua la trei; între 10-15 ani vechime, de la trei la cinci salarii, iar peste 15 ani vechime, angajatii vor primi sase salarii compensatorii, fata de nivelul anterior de 4 salarii.  

    „Consideram ca am obtinut drepturi minimale seminficative pentru colegii nostri, chiar in conditiile lipsei actuale de predictibilitate la nivelul economiei, ceea ce nu-i putin lucru”, spune Constantin Paraschiv, Presedintele FSAB.

    În paralel a fost semnat si noul acord privind telemunca, care inlocuieste si abroga prevederile acordului similar incheiat la sfârşitul anului 2018, tinand cont de noile realitati tehnologice din domeniul digitalizarii, de legislatia privind datele personale ale angajatilor si de experienta si optiunile privind munca de la distanta dobandite in timpul pandemiei COVID 19, care a stimulat aceasta practica atat in randul angajatilor cat si al angajatorilor.

    Celelalte beneficii aferente contractului colectiv de munca anterior semnat la finalul anului 2018 raman neschimbate, anunţă reprezentanţii Consiliului Patronatelor Bancare din România.

    Printre acestea se numara contabilizarea timpilor de deschidere şi închidere a unităţilor ca timp de lucru şi intră în programul de lucru de 8 ore, ajutor financiar pentru evenimente speciale., minimum 21 de zile lucrătoare concediu de odihna anual pentru 0-5 ani vechime in aceeasi unitate, 22 zile la peste 5 ani vechime, 3 zile libere pentru evenimente speciale.

    „Semnarea acestui nou contract arata preocuparea membrilor nostri de a crea predictibilitate pentru colegii nostri, fiecare dintre entitatile noastre membre urmand sa aplice principiile si conditiile din acest acord”, spune Sergiu Manea, presedintele executiv al Bancii Comerciale Romane şi membru al Consiliului Director al Federatiei FinBan.

    Prevederile contractului si ale Acordului privind Telemunca se vor aplica unui total de aproape 23 000 de angajaţi din sectorul financiar-bancar.

    Institutiile de credit membre CPBR care au participat la negocierile contractului colectiv sunt Banca Comerciala Romana, BRD-Groupe Societe Generale, ING Bank, Raiffeisen Bank si UniCredit Bank, care impreuna angajeaza peste 22 000 de salariati, adica aproape jumatate din numarul total de lucratori din sectorul bancar romanesc.  Societatile de leasing membre PLCR care au semnat contractul sunt BCR Leasing IFN S.A., BRD SogeLease IFN S.A., Raiffeisen Leasing IFN S.A. si Unicredit Leasing Corporation IFN S.A.

     


     

     

  • Turcia: diferenţa dintre salariul minim şi „linia de înfometare“ aproape a dispărut

    În Turcia, diferenţa dintre salariul minim şi linia de înfometare, nivelul estimat al venitului sub care o persoană nu poate obţine suficientă mâncare pentru a supravieţui, aproape a dispărut pe fondul prăbuşirii lirei şi creşterii puternice a inflaţiei, potrivit unui raport al Confederaţiei Sindicatelor din Turcia (Turk-Is), notează Intellinews.

     

  • Veşti bune pentru salariaţi. Categoria de persoane care va primi mai mulţi bani la salariu începând de acum

    Începând din acest an salariul minim brut pe ţară a crescut la 2.550 de lei, astfel cei care vor efectun un internship vor primi mai mulţi bani, conform legii privind internshipul.

    Legea nr. 176/2018 privind internshipul, intrată în vigoare la 18 august 2018,  reglrementă indemnizaţia pentru cei care desfăşoară stagii de internship – “Cuantumul indemnizaţiei pentru internship stabilită potrivit alin. (1) este egal cu cel puţin 50% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată şi se acordă proporţional cu numărul de ore de activitate desfăşurată”.

    Astfel, din acest an, indemnizaţia de internship este 1.275 de lei faţă de 1.150 de lei cât era anu trecut când salariul de bază minim brut era 2.300 de lei.

    Creşterea salariului minim brut pe ţară este prevăzută de Hotărârea Guvernului nr.1.071/2021, publicată în Monitorul Oficial nr. 950 din 5 octombrie 2021.

    Neachitarea de către organizaţia-gazdă a indemnizaţiei pentru internship în condiţiile reglementate de lege se sancţionează cu amendă de la 2.000 la 4.000 de lei.

    De asemnea, nerespectarea obligaţiei de a încheia contractul de internship anterior începerii activităţii se sancţionează cu amendă de la 10.000 la 20.000 de lei.

    Constatarea contravenţiilor, precum şi aplicarea sancţiunilor se realizează de către: Inspecţia Muncii, prin inspectoratele teritoriale de muncă şi Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, prin structurile sale teritoriale, pentru anumite contravenţii prevăzute de legea internshipului.