BusinessMagazin

Tag: salariati

  • Categoria de salariaţi care va beneficia de concediu de odihnă suplimentar. Ce documente sunt necesare

    Este vorba despre Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 26/2019 pentru modificarea şi completarea unor acte normative  care se aplică din 19 aprilie 2019.

    Potrivit Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 26/2019 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, concediul de odihna va fi:

    Noua reglementare

    După art. 147 din Codul muncii, se introduce un nou articol, art. 147^1, cu următorul conţinut:

    „(1) Salariatele care urmează o procedură de fertilizare, «in vitro», beneficiază anual, de un concediu de odihnă suplimentar, plătit, de trei zile care se acordă după cum urmează:

    a) 1 zi la data efectuării puncţiei ovariene;

    b) 2 zile începând cu data efectuării embriotransferului.

    (2) Cererea privind acordarea concediului de odihnă suplimentar prevăzut la alin. (1) va fi însoţită de scrisoarea medicală eliberată de medicul specialist, în condiţiile legii”.

    Potrivit acestuia, cererea pentru concediu însoţită de o scrisoare medicală eliberată de medicul specialist, în condiţiile legii.

     

     

  • Proiect legislativ: Categoria de salariaţi care ar putea ieşi la pensie mai devreme cu 10 ani

    Propunerea legislativă, nr B88/2019,  pentru modificarea Legii nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice prevede reducerea vârstei de pensionare cu până la 10 ani pentru un stagiu de cotizare de 30 de ani.

    Conform propunerii legislative, persoanele care au realizat stagiul complet de cotizare în condiţii deosebite de muncă au dreptul la pensie pentru limită de varstă cu reducerea vârstelor standard de pensionare de la cel puţin 4 luni până la 10 ani.
     

  • Jumătate dintre voi vreţi să deveniţi antreprenori. Dar să vă ajute statul

    Ce spuneţi în sondaje:
    – unu din doi dintre voi, din zona urbană, care aveţi internet şi care sunteţi salariaţi, aţi vrea să deveniţi antreprenori (nici nu ştiţi ce vă aşteaptă).
    – doar doi din zece dintre voi apreciaţi activitatea companiilor mari (mi se pare o cifră foarte mică. Şi dacă nu vă plac companiile mari, atunci care sunt modelele voastre?)
    – 36% dintre voi aţi vrea să vă construiţi un business de la zero.
    – 33% dintre voi aţi vrea să vă faceţi un business pornind de la hobbyul vostru (de aia avem atât de multe afaceri cu dulceaţă, tricouri, cofetării, consultanţă).
    – numai 14% dintre voi aţi vrea să începeţi o afacere pornind de la o franciză sau să preluaţi afacerea familiei (mi se pare o cifră foarte mică şi îngrijorătoare. În loc să luaţi o afacere de undeva şi să o duceţi mai sus, preferaţi să începeţi un business de la zero, pe o piaţă care este destul de bine aşezată? În aceste condiţii, părinţii sau familia voastră nici nu ar trebui să-şi bată capul să vă implice în business, ci mai degrabă să vândă afacerea).
    – 74% dintre voi consideraţi că principalul obstacol în business este impredictibilitatea fiscală (aici aveţi dreptate) şi nivelul ridicat al taxelor (aici nu aveţi dreptate, pentru că, din punctul de vedere al taxelor pe companii sau PFA, România are o fiscalitate destul de redusă. Taxe mari sunt pe forţa de muncă).
    Acest sondaj a fost realizat de iVox pentru Raiffeisen Bank, care a lansat a doua ediţie a proiectului Factory prin care oferă 50.000 de euro start-up-urilor.
    Ce spuneţi într-un alt sondaj – Barometrul start-up-urilor –, realizat de Impact Hub împreună cu EY şi Startarium:
    – 70% dintre voi (antreprenori de start-up-uri) credeţi că mentalitatea şi teama de eşec, educaţia precară, impredictibilitatea fiscală şi situaţia politică sunt principalele motive pentru care antreprenorii au dubii în privinţa înfiinţării unei afaceri în România.
    – 79% dintre antreprenorii de start-up-uri se finanţează din fonduri proprii, din fondurile primite de la familii şi prieteni şi din fondurile de la stat. Fondurile de la bănci sunt dorite, dar bancherii nu prea finanţează microîntreprinderile, de-aia nu sunt aşa iubiţi.
    Ca să crească, economia României are nevoie mai întâi de companii mari (primele 1.000 de companii din România fac jumătate din cifra de afaceri totală), dar şi de companii mici, creative, care să se strecoare prin business şi poate câteva dintre ele, în ani, să intre în această ligă.
    Dar antreprenorii tineri au nevoie de cineva care să-i ţină de mână în business, care să le dea educaţie, care să le dea bani, care să le dea business şi piaţă. Şi principalul lucru pe care-l doresc este ca statul să-i ajute.
    Este un fel de antreprenoriat de stat. Până la urmă, nu este nimic rău în asta.
    Dacă aceste condiţii nu sunt îndeplinite, părerea a jumătate din numărul salariaţilor care vor să se facă antreprenori este că în România nu se pot face afaceri pentru că statul nu vrea acest lucru, iar companiile mari controlează tot.
    Foarte multă lume este furioasă pe România, pe mediul social, politic şi de afaceri din România, şi de aceea mulţi vor să plece.
    Nu am întâlnit foarte mulţi români care să aibă businessuri mari în afară. Cred că dacă le-ar fi făcut în România, ar fi ajuns mult mai mari.
    Toţi vrem capitalism, dar să fie un capitalism care să aibă grijă de noi, să ne dea de toate, astfel încât să putem să ajungem milionari.
    Cei mai mari liberali pe care îi ştiu au lucrat şi lucrează la stat (vorba unei glume din Times New Roman – 25 de lucruri despre anii ’90: „Singurul liberal care nu lucra la stat, exact ca şi acum, era Viorel Cataramă”).
    Mihai Mironică, comentatorul de sport de la Pro TV, rezumă cel mai bine într-un editorial situaţia de astăzi (Vrem bani publici ca să devenim milionari), editorial despre nemulţumirile Simonei Halep şi ale lui Gică Hagi legate de România: „Poţi scoate oamenii din comunism, dar nu şi comunismul din oameni”.
    Dacă statul vă ajută să fiţi antreprenori şi capitalişti, este bine. 

  • Veşti bune pentru toţi salariaţii: Angajaţii vor avea parte de o nouă minivacanţă

    Guvernul ar putea lua decizia acordării bugetarilor a unei zile libere vineri, ceea ce ar da angajaţilor de la stat posibilitatea de a se bucura de o minivacanţă de patru zile. Dacă Guvernul va acorda o zi liberă, acestea se va recupera ca până acum, fie prin prelungirea programului de lucru, fie prin lucrul în zile de sâmbătă.

    Zilele libere care urmează în 2019 sunt:

    1 mai — Ziua Muncii

    1 iunie – Ziua Copilului – sâmbătă

    16 iunie (duminică) — Rusalii – duminică

    17 iunie (luni) — Rusalii

    15 august — Adormirea Maicii Domnului

    30 noiembrie — Sfântul Andrei – sâmbătă

    1 decembrie — Ziua Naţională a României – duminică

    25 decembrie – Crăciunul

    26 decembrie — Crăciunul

    În anul 2019 Codul Muncii, legea care stabileşte numărul zilelor libere acordate angajaţiilor din România, pevede 15 zile de sărbătoare legală pe care românii le vor avea libere. Din cele 15 zile nelucrătoare de sărbătoare legală doar 10 pică în timpul săptămânii. Deoarece 5 dintre cele 15 zile zile nelucrătoare de sărbătoare legală pică în weekend, salariaţii care au un program de lucru de luni până vineri se vor bucura de doar 10 zile libere.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Topul celor mai mari salarii şi americanizarea României

    Pe datele statistice din 2017 – masa salarială plătită de o companie împărţită la numărul de salariaţi – cele mai mari salarii din România, pe medie, au fost la Romatsa, companie de stat – 21.800 de lei net pe lună, Microsoft – 10.000 de lei net pe lună, Nuclearelectrica, companie de stat – 7.700 de lei net pe lună, Ericsson Telecommunications – 7.600 de lei, IBM – 7.500 de lei, Endava Cluj – 7.400 de lei pe lună, Pro TV – 7.300 de lei pe lună, Oracle – 7.000 de lei, Honeywell România – 6.800 de lei, Softvision din Cluj – 6.800 de lei.
    Dacia, cea mai mare companie din România ca cifră de afaceri, a avut în 2017 un salariu mediu net pe lună de
    4.700 de lei.
    Petrom, cea mai valoroasă companie din România şi care are cea mai mare masă salarială din economie, plăteşte 6.000 de lei. La polul opus, departe de cele mai mari salarii din România, cele mai mari şi cele mai valoroase companii antreprenoriale româneşti care activează în retail şi producţie au salarii mult mai mici: RCS&RDS a avut în 2017 un salariu mediu net de 2.800 de lei, în timp ce Dedeman – cea mai mare companie antreprenorială românească, deţinută de fraţii Pavăl –, care are venituri anuale de 1,4 miliarde de euro şi un profit net de peste 200 de milioane de euro, a avut un salariu mediu net de 2.989 de lei; Altex a avut un salariu de 2.567 de lei, Arabesque – 2.425 de lei, FAN Courier – 2.395 de lei; Aramis Baia Mare, cel mai mare exportator antreprenorial român, a avut un salariu mediu net de 1.659 de lei; Romaqua (Borsec) a avut 3.120 de lei, iar Compa Sibiu, producător de componente auto, 3.130 de lei.
    Salariul mediu net în 2017 a început anul cu 2.300 de lei şi a ajuns la aproape 2.700 de lei net.
    Aceste salarii, topul lor, arată exact cum este şi businessul din România: oraşele mari, unde sunt localizate firmele de IT, plătesc cele mai mari salarii, în timp ce în oraşele mici şi mijlocii, care multe dintre ele au pierdut bătălia economică cu viitorul, au business mic şi salarii mici.
    Nu este de mirare că avocaţii, bancherii, consultanţii, furnizorii români de servicii vor să lucreze, ca primă opţiune, cu statul şi cu multinaţionalele şi mai puţin cu firmele româneşti antreprenoriale. 
    Companiile de stat şi multinaţionalele sunt clienţi bancabili şi solvabili, iar salariaţii pot să cumpere fără probleme la ce salarii au credite ipotecare, credite de consum sau carduri. Bineînţeles că în firmele antreprenoriale româneşti cei mai buni oameni pot câştiga mai bine decât omologii lor din multinaţionale sau de la stat, dar aceştia sunt excepţii. Pentru că sunt în retail, în FMCG, în producţie, domenii cu o valoare adăugată mică, şi salariile sunt mici, de multe ori sub media pe economie.
    Un absolvent de facultate, mai răsărit, nici nu se uită să se ducă să se angajeze la firmele antreprenoriale româneşti, prima lui opţiune fiind multinaţionalele. Dacă are norocul să termine Cibernetica sau Automatica, Calculatoarele, Matematica, Microsoft, Oracle, Orange, Vodafone de-abia aşteaptă să-i dea de la 5.000 de lei la 10.000 de lei net pe lună, adică de la 1.200 la peste 2.000 de euro pe lună.
    Ca să intri în companiile de stat, familia trebuie să fie acolo, sau să fii recomandat de partid.
    În America, lucrurile stau la fel: cel mai bine plătiţi, pe medie, sunt cei din IT şi telecom, cei care lucrează în băncile de investiţii, cei din farma, cei din industria de înaltă tehnologie sau cei de la stat.
    Pentru companiile româneşti, care de cele mai multe ori au un număr dublu de salariaţi la aceeaşi cifră de afaceri obţinută de o multinaţională, este foarte greu să atragă talente, să recruteze oameni. Mai degrabă reuşesc să atragă aceşti oameni în oraşele mici şi mijlocii, unde nu prea sunt alternative, unde nu prea au venit investiţiile străine, decât în oraşele mari.
    Piaţa nu se va schimba în următorii ani.
    Cei din IT, cei din centrele de cercetare şi dezvoltare, care sunt cel mai bine plătiţi, au ca misiune să creeze roboţi sau aplicaţii care să înlocuiască numărul mare de oameni din retail sau de pe banda de producţie, care oricum aveau cele mai mici salarii.
    România are cea mai scăzută proporţie a absolvenţilor cu studii superioare în total forţă de muncă, numai 14%.
    Când forţa de muncă are mai puţină şcoală, şi valoarea adăugată este mult mai mică şi de aceea salariile sunt mult mai mici. Va fi foarte greu pentru capitalul antreprenorial românesc să ţină pasul cu salariile din multinaţionale sau de la stat.

  • De ce au început companiile din România să-şi dezvăluie unul dintre cel mai bine păstrate secrete

    Unul dintre cel mai bine păstrate secrete din companiile din România este cel al salariilor, deşi, în ultimii ani, deficitul de personal de pe piaţa muncii a „forţat” unii angajatori să spună, în anunţurile de recrutare, ce salarii oferă la angajare. Considerat ani la rând un subiect tabu, salariul a devenit o temă care naşte dezbateri atât în rândul managerilor, cât şi în rândul angajaţilor din fabrici sau din birouri, chiar şi pentru călătorii din metrou sau pentru clienţii cafenelelor. În plus, legislaţia românească ajută la stimularea controverselor în jurul acestei teme. De ce? În bilanţurile depuse de companii la Ministerul de Finanţe şi la Registrul Comerţului există informaţiile privind cheltuielile de personal ale companiilor, ceea ce permite un calcul al salariului mediu din fiecare companie din România.

    Business MAGAZIN a realizat un top, pe baza informaţiilor de la Registrul Comerţului, al salariilor medii nete oferite de companiile cu cele mai mari mase salariale din 2017, cel mai recent an pentru care există informaţii publice disponibile. Rezultatele arată că Romatsa, regia autonomă de stat care se ocupă de controlul traficului aerian, are cel mai bine plătiţi angajaţi din economie, cu un salariu mediu de 21.800 de lei net / lună. Pe locul doi în clasament se află Microsoft, furnizorul de servicii IT care oferă un salariu mediu de 10.000 de lei net pe lună, urmat de producătorul de energie Nuclearelectrica, unde salariul mediu a fost de 7.700 de lei net în 2017.

    Nivelul salarial într-o companie depinde de mai mulţi factori, spun specialiştii, de la sectorul în care activează compania, dimensiunea companiei şi dacă este sau nu o multinaţională, la relaţia dintre cerere şi ofertă în industria respectivă, raportul dintre angajaţii blue collars şi white collars, poziţia şi cota de piaţă, profitabilitatea domeniului şi productivitatea muncii în companie, precum şi propriul istoric salarial.
    „O companie care angajează preponderent personal cu studii superioare şi calificări înalte va avea structural salarii mai mari decât una care angajează preponderent personal blue collars.

    De altfel şi legea stabileşte un salariu minim mai mare pentru cei cu studii superioare. Prin definiţie, un astfel de top afişează liderii, companiile de succes sau unicitatea serviciilor realizate, şi dacă ne uităm – toate sunt companii cunoscute şi recunoscute în piaţă. Altfel, într-o logică economică sănătoasă, nu este sustenabil, acele salarii nu ar putea fi oferite dacă firmele respective nu sunt profitabile”, a explicat Sorin Faur, fondator al companiei de consultanţă în resurse umane Academia de HR.

    Nivelul ridicat de stres şi programul de lucru dificil sunt factorii care influenţează nivelul salarial al controlorilor de trafic aerian – cel mai bine plătiţi salariaţi din România. Pe scurt, rolul controlorilor de trafic aerian este acela de a coordona activitatea aeronavelor aflate în spaţiul aerian al României astfel că, pe timp de vară, ei ajung să dirijeze până la 3.000 – 3.500 de aeronave care trec pe deasupra României pe parcursul a 24 de ore, gestionând sectoarele (echivalentul „şoselelor” din aer) şi altitudinea la care aeronavele se deplasează.

    În total, în top 10 companii în funcţie de salariul mediu din 2017 se află şase companii cu activităţi în domeniul IT: Microsoft (10.000 de lei net/lună), Ericsson Telecommunications România (7.600 de lei net), IBM (7.500 de lei net), Endava (7.400 de lei net), Oracle (7.000 de lei net) şi Softvision (6.800 de lei net).

    „Top 10 este şi în prezent dominat de IT (6 din 10 companii) şi va continua să fie şi în viitor: suntem abia la începutul erei digitalizării, se vorbeşte tot mai mult despre artificial intelligence, robotic process automation şi automatizări, nevoia este uriaşă, aşa că aceste firme vor rămâne în top alături de domeniul energetic şi cel de telecomunicaţii”, a mai spus Sorin Faur de la Academia de HR.

    În total, cele mai mari 100 de companii după masa salarială din România au cheltuieli totale cu personalul de 30,2 miliarde de lei, adică 10% din masa salarială totală din economie în 2017 (de circa 310 mld. lei în 2017). Totodată, aceste companii au împreună peste 458.000 de salariaţi, adică 10% din efectivul total al salariaţilor din economie, şi oferă un salariu mediu de 3.850 de lei net pe lună, cu 45% mai mult decât nivelul salariului mediu pe economie din 2017.

    „A fost o surpriză pentru mine să văd că suntem pe locul 81 din economie în privinţa masei salariale, iar acest lucru arată că mai există loc de creşteri salariale în România”, a spus Florin Godean, country manager al Adecco România, liderul pieţei locale de recrutare şi închiriere de forţă de muncă în regim temporar.

    Într-adevăr, cu un salariu mediu net de circa 2.400 de lei pe lună şi peste 5.800 de angajaţi în regim temporar în 2017, una dintre companiile grupului Adecco – Adecco Resurse Umane SRL – a avut o masă salarială de 281 de milioane de lei în 2017, clasându-se pe locul 81 în topul companiilor cu cele mai mari mase salariale din economie. Totuşi, trebuie menţionat că în top 100 companii cu cele mai mari mase salariale din România nu sunt incluse instituţiile financiar-bancare (băncile, firmele de asigurări etc.).

    „În rândul angajaţilor temporar am înregistrat o creştere a bill rate-ului, adică a masei salariale, cu 6% per persoană în ultimul an. Chiar dacă numărul de salariaţi în regim temporar a scăzut – nu pentru că aşa am vrut noi, ci pentru că nu mai găsim candidaţi ca înainte – masa salarială a crescut cu 6%”, a mai spus Florin Godean. El explică situaţia prin faptul că majorările de salarii au avut loc în contextul problemelor generate de identificarea candidaţilor şi a presiunii care există în piaţa forţei de muncă, dar şi datorită faptului că a crescut cererea de angajaţi în zona de birouri, care au salarii mai mari decât cei din fabrici.

    Distribuţia pe sectoare de activitate a top 100 companii în funcţie de masa salarială din România arată că cele mai multe activează în sectorul automotive, care este reprezentat de 23 de companii (cei doi producători auto – Automobile Dacia şi Ford – şi alte 21 de companii producătoare de componente auto).

    „În producţie, toţi clienţii cu care mă întâlnesc îmi spun că au comenzi ferme pentru perioade lungi de timp şi au planuri de noi angajări. Pe de altă parte, toată lumea e oarecum speriată de faptul că le este greu să îşi îndeplinească planurile de recrutare din cauza deficitului de candidaţi, chiar şi cu creşterile salariale pe care le-au făcut”, a mai spus Godean.

    De asemenea, statisticile arată că 13 companii din top 100 firme după masa salarială din 2017 activează în sectorul IT&C, 13 angajatori în energie, petrol şi gaze şi 12 companii în sectorul retailului (majoritatea în retailul alimentar).

    „România a devenit o ţară interesantă pentru investitorii care vor să angajeze persoane cu studii superioare, pentru că am observat că există o cerere din ce în ce mai mare din această zonă. Prin urmare, este normal ca salariile să continue să crească, pentru că va creşte ponderea angajaţilor care ocupă poziţii de white collar”, a mai spus Florin Godean. El a adăugat că  se integrează în câmpul muncii absolut orice persoană din această categorie care îşi doreşte să lucreze, pentru că la ora actuală ofertele de locuri de muncă sunt mult mai mari decât resursele pe care le are piaţa muncii.

    Salariile angajaţilor români au crescut semnificativ în ultimii ani pe fondul creşterii salariului minim (prin hotărâri de guvern), al majorărilor salariale din sectorul bugetar, dar şi ca urmare a creşterilor de salarii din mediul privat pentru acoperirea inflaţiei şi pentru combaterea deficitului de personal. Dacă în sectorul bugetar au fost ani în care majorările de salarii au ajuns la 15 – 20% de la an la an, în mediul privat companiile nu au oferit, în medie, creşteri salariale mai mari de 5% pe an.

    „Salariile vor creşte desigur în sectoarele favorizate de legislaţie (de exemplu în construcţii) – acesta este chiar scopul respectivelor măsuri. Sigur, întotdeauna trebuie să ne uităm la corelaţia cu productivitatea muncii din respectivul domeniu şi raportul cerere-ofertă pentru ca aceste creşteri să fie sustenabile pe termen lung, însă pe termen scurt şi cu actualul deficit de personal, vor fi creşteri”, a mai spus Sorin Faur.
    În opinia lui Florin Godean de la Adecco, majorările de salarii vor continua până când vor ajunge într-un punct în care afectează semnificativ profitabilitatea, dar el crede că va mai trece mult timp până atunci.

    „Ca să combată acest lucru, majoritatea companiilor încep să se eficientizeze, adică să îşi urmărească procesele în aşa fel încât costurile pe care le au şi pot fi controlate să fie reduse la maximum ca să poată suporta solicitarea aceasta din zona resurselor umane. Adică se renunţă la anumite etape, anumite activităţi sau chiar se reduce numărul de angajaţi astfel încât cei care rămân să fie mai eficienţi şi mai productivi. Se pune un foarte mare accent în această perioadă pe  transformare şi pe productivitate”, a mai spus Godean. Şeful Adecco nu crede că aşa-numita „a patra revoluţie industrială” va afecta piaţa muncii din România atât de mult în următorii ani astfel încât să rezolve problema crizei forţei de muncă.

    „Vor fi transformări şi vom încerca, în acelaşi pătrat, să facem lucrurile diferit în aşa fel încât să încercăm să obţinem rezultate mai bune cu poate acelaşi număr de oameni sau cu costuri relativ similare, într-un context în care se pune mare accent pe nivelul de satisfacţie al angajaţilor, fie financiar, fie de mediu organizaţional”, a mai spus Godean.

  • Cum ar arăta o grevă a corporatiştilor de la Microsoft sau Oracle de la Bucureşti şi de ce s-ar organiza una

    În Ungaria, salariaţii de la fabrica Audi au declanşat o grevă, care a perturbat o parte din lanţul Volkswagen: angajaţii cer salarii ca ale celor din vest.
    Ungurii sunt mai prost plătiţi decât cei din Cehia, care au salarii mai mari cu 25%, din Slovacia – cu 28% mai mult, din Polonia – cu 39% mai mult, sau din Belgia, de 3,6 de ori mai mult, scrie Bloomberg.
    Văzându-i pe colegii lor unguri în stradă, şi cehii au ameninţat cu greva dacă nu li se cresc salariile.
    La noi, parcă acum doi ani de zile salariaţii de la Dacia au vrut să facă o grevă tot pe tema majorărilor salariale, dar nu au făcut comparaţie cu salariile colegilor lor de la Paris, ci doar discutau cu conducerea fabricii procentul de creştere.
    Extinzând puţin subiectul, m-am întrebat cum ar arăta o grevă corporatistă la Bucureşti, la Microsoft, la Oracle, la IBM, la HP, la Ubisoft etc.

    Pentru ce ar protesta angajaţii?
    Pentru majorări salariale? Salariile din IT, din România, depăşesc pe medie 1.500 de euro, iar cei din marile companii sigur au peste 2.000 de euro pe lună.
    Ar vrea să aibă aceleaşi salarii ca şi cei de la Seattle, San Francisco, New York?
    Ar protesta pentru condiţiile de muncă? În IT, companiile nu mai ştiu ce să le ofere angajaţilor ca să vină să lucreze pentru ele sau ca să rămână. Cafeaua este gratis, iar cafeterii există la fiecare clădire de birouri.
    Pentru mâncarea de la cantină, firmele de catering nu mai ştiu ce să ofere astfel încât clientul, angajaţii lui să fie mulţumiţi.
    Pentru ce să mai protesteze? Pentru facilităţile din birouri, culoarea e verde şi nu albastră, este masă de tenis şi nu este masă de biliard, colegii de la IBM au fotolii care se întind şi unde lumea poate să doarmă, iar noi nu avem etc.?
    Pentru abonamentele la clinicile medicale – îmi place mai mult la Regina Maria decât la MedLife şi invers? Pentru abonamentele la sală sau pentru cele de la dans, de la tango, pentru abonamentele la tenis?

    Pentru bonusuri?
    Pentru birocraţia corporatistă, care a ajuns mult mai puternică decât cea de la stat?
    Pentru rigiditatea unei multinaţionale în ceea ce priveşte ideile revoluţionare? Pentru faptul că locurile de conducere sunt ocupate şi sunt date?
    Corporatiştii din IT nu prea ar avea motive de grevă, aşa cum se înţelegea acest cuvânt în celelalte decenii.
    Pentru cei din IT, care sunt vânaţi de companiile concurente tot timpul, noţiunea de grevă, noţiunea de sindicat aproape că nu există.
    Pentru că salariile lor sunt cu mult peste piaţă, revendicările clasice – creşteri de salarii şi îmbunătăţirea condiţiilor de muncă – nu mai există.
    Pentru că lumea IT-ului a câştigat teren peste tot în lume, şi în România, străzile sunt liniştite, iar avioanele low-cost sunt pline de city-breakuri sau de vacanţe. Doar dacă nu ar merge metroul, la Pipera sau Barbu Văcărescu, ar putea să iasă în stradă.
    Din acest punct de vedere, cei aflaţi la putere pot să răsufle uşuraţi.
    Managementul companiilor are suficiente resurse pentru a ţine liniştea în companii şi a oferi angajaţilor tot ce le trebuie, pentru a-şi atinge ţintele de vânzări, de creare de produse, de asigurare a serviciilor către clienţii.
    Strada a fost înlocuită de reţelele sociale.
    Strada a fost înlocuită cu Facebook, platformă care conectează lumea şi unde fiecare poate să spună ce are pe suflet.
    Nu toată lumea înţelege cum este cu profitul, cum este cu pierderile raportate de multinaţionale, dar toată lumea a prins această idee – că multinaţionalele, investitorii străini nu fac profit deliberat pentru a nu plăti impozite, reducând astfel şansa românilor de a trăi mai bine!
    A prins foarte bine expresia că multinaţionalele îi storc pe români, duc profitul peste graniţă, lăsând în România numai găuri şi pierderi.
    Bineînţeles că aceste lucruri, spuse mai ales de la înălţimea unor funcţii, au prins la salariaţii din alte sectoare, de la stat şi din sectorul privat autohton, dar încep să se vadă şi nişte muguri între angajaţii de la multinaţionale.
    Cine ştie, poate vor protesta că firma unde lucrează face prea puţin profit!

  • Poate vine criza mai repede, ca să se mai liniştească lucrurile

    Nu înţeleg nimic din ce se întâmplă în societate, nu înţeleg noile generaţii, dau vina pe educaţia oferită de stat, care nu livrează (termen corporatist) ceea ce au ei nevoie pe banda sau bancul de lucru.
    Rareş Măcinică, managing director la operatorul logistic Lagermax AED România, spune că cel mai greu mesaj de dimineaţă este acela în care un angajat anunţă printr-un SMS că nu mai vine la muncă.
    De unde să iei peste noapte un alt angajat, cum poţi să-l înlocuieşti atât de repede?
    Problemele din România se găsesc peste tot în Europa şi mai ales în Europa Centrală şi de Est, care s-a trezit că economiile occidentale le fură forţa de muncă. Germania, cea mai puternică şi cea mai mare economie a Europei, a ajuns cu rata şomajului la cel mai scăzut nivel din istoria recentă.
    În ultimii zece ani, Germania a avut o creştere a numărului locurilor de muncă cu 5 milioane, iar în acest moment numărul locurilor vacante a ajuns la un nivel record de 1,2 milioane.
    Într-un articol din Financial Times dedicat celebrelor mittelstand – companiile mici şi mijlocii germane – Claus Mai, directorul financiar al grupului eMAG, un producător de maşini-unelte, spune că nu mai găseşte angajaţi în Germania şi de aceea trebuie să se ducă după ingineri în Europa de Est, India sau China.
    Din cauza acestei crize, livrarea produselor către clienţi are de suferit, iar directorul financiar al grupului eMAG salută recenta reducere a cererii din ultimele luni, pentru că nu mai făcea faţă comenzilor.
    Germania a extins Uniunea Europeană către Europa de Est pentru a putea să ia din fostele ţări comuniste forţă de muncă.
    Acum, şi fostele ţări comuniste au nevoie de angajaţi şi se uită după oameni în Ucraina, Republica Moldova, fostele ţări sovietice, iar companiile din România se uită după vietnamezi şi nepalezi.
    Având în vedere necesarul de forţă de muncă de pe piaţă, sunt companii, manageri, directori de HR care se întreabă în fiecare zi când vine odată criza pentru a mai linişti lucrurile, pentru a-i ţine pe oameni în companii mai mult timp, pentru a reduce presiunea pe creşterile de salarii.
    În România, în perioada 2005-2008 a fost o vânzoleală continuă a angajaţilor pentru că oamenii plecau peste noapte, la prima ofertă primită, ceea ce provoca mari dureri de cap angajatorilor.
    În 2008, România ajunsese la 4,8 milioane de salariaţi.
    Dar peste noapte a venit criza şi, într-un an şi ceva, s-au pierdut 600.000 de locuri de muncă, ceea ce a fost destul de cumplit, având în vedere că aproape toţi aceştia aveau credite în spate.
    Între 2009 şi până la finalul lui 2012 companiile au avut parte de linişte, au putut să taie salariile, nici nu se mai punea problema de majorări salariale, fără prea mare scandal. Cei care au avut şansa să-şi păstreze jobul au devenit „cei mai buni” angajaţi.
    Aproape nimeni nu protesta public atunci când erau micşorate salariile în sectorul privat, pentru că fiecare ştia că nu există alternativă în piaţă.
    Criza a fost ca o mană cerească pentru companii, manageri şi directorii de HR, pentru că nu mai aveau această problemă cu forţa de muncă.
    Din acest motiv unii se întreabă când vine noua criză, pentru a stopa presiunea din piaţă de căutare de angajaţi, de încercare de ţinere a salariaţilor existenţi, de majorări salariale, de oferire de pachete care de care mai sofisticate, în încercarea de a reuşi să atragă noi oameni.
    O criză mătură şi din concurenţă, ceea ce pentru companiile solide reprezintă un avantaj.
    În perioada crizei, companiile aveau puterea.
    După 2012, când economia a ieşit din criză, salariile au crescut cu 50% la nivelul salariului mediu şi cu 100% la nivelul salariului minim. Chiar şi în aceste condiţii, România a reuşit să-şi refacă forţa de muncă, numărul de salariaţi urcând de la 4,2 la 4,9 milioane. Angajatorii estimează necesarul de forţă de muncă la încă un milion, oameni pe care nu-i găsesc.
    Aşa că mulţi ar vrea să revină criza pentru a reuşi să mai aşeze lucrurile în companie şi să nu se trezească dimineaţă cu SMS-ul „Nu mai vin la muncă”. 

  • Alexandru Iancu, fondator / RodBun Grup

    Carte de vizită
    ¶ Alexandru Iancu a înfiinţat împreună cu Daniel Muntean compania RodBun în 2002, având ca principal obiect de activitate distribuţia de seminţe
    ¶ RodBun exploatează 10.000 de hectare de teren agricol, în 12 ferme
    ¶ Grupul de firme RodBun a încheiat anul 2017 cu afaceri de
    76 milioane euro, bani proveniţi din producţia de seminţe şi cereale în fermele proprii, distribuţia de materii prime agricole, retail – prin 75 de fitofarmacii – şi tradingul cu cereale
    ¶ În prezent, grupul are în jur de 500 de salariaţi

  • Salariaţii de la metrou vor avea salarii mai mari cu 20%, conflictul de muncă se încheie

    „Astfel, conflictul de muncă a fost stins, părţile convenind o mărire salarială de 20%. Noul Contract Colectiv de Muncă urmează să fie înregistrat la Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM), mâine, 5 decembrie 2018 pentru a intra in vigoare”, precizează comunicatul Metrorex.

    Unitatea – Sindicatul Liber Metrou (USLM) a declanşat, în luna noiembrie, o grevă de avertisment, ameninţând ulterior că va fi declanşată şi o grevă generală, care nu a mai avut loc.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro