Tag: rutier

  • Agenţi ai poliţiei rutiere din Teleorman, anchetaţi pentru luare de mită

    “Ofiţerii de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie (DGA) – Serviciul Judeţean Anticorupţie (SJA) Teleorman şi Structura Centrală, sub coordonarea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Teleorman au pus în executare 5 mandate de percheziţie, într-o cauză care vizează săvârşirea infracţiunilor de luare de mită, abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale”, notează un comunicat de presă emis de DGA.

    “În fapt, în perioada iulie-noiembrie 2017, agenţi de poliţie rutieră din cadrul unei unităţi de poliţie au pretins şi primit sume de bani pentru a nu lua măsurile ce se impuneau faţă de conducători auto depistaţi că au încălcat legislaţia rutieră sau nu şi-au îndeplinit îndatoririle de serviciu cu ocazia constatării unor încălcări ale prevederilor privind circulaţia pe drumurile publice.

    Trei dintre percheziţii s-au desfăşurat la birourile agenţilor de poliţie iar două la autospeciale utilizate de aceştia.

    În cauză cercetările continuă pentru stabilirea întregii activităţi infracţionale”, se mai arată în document.

  • Căi rutiere REDESCHISE, după ce vremea severă a afectat 40 de localităţi din 17 judeţe/ UPDATE: Nou bilanţ MAI cu drumurile rămase blocate

    UPDATE 11:59

    Circulaţia pe două drumuri naţionale din Harghita, oprită de duminică, a fost redeschisă

    Circulaţia pe două drumuri naţionale din judeţul Harghita, oprită de duminică din cauza copacilor căzuţi de carosabil, a fost redeschisă.

    Potrivit IGPR, în judeţul Harghita, circulaţia rutieră a fost reluată pe cele două drumuri naţionale unde pe parcursul nopţii a fost oprită din cauza copacilor căzuţi pe carosabil, respectiv DN12C Gheorghieni – Lacu Roşu şi DN13B Praid – Joseni.

    Traficul rutier a fost reluat, dar se circulă în condiţii de iarnă, precizează IGPR.

    Duminică, efecte ale ninsorilor şi viscolului au fost înregistrate în 12 localităţi din şase judeţe, fiind vorba de probleme la alimentarea cu energie electrică sau de căi rutiere blocate sau închise, au transmis reprezentanţii Ministerului Afacerilor Interne. În judeţul Harghita a fost închis un segment de drum între Lacul Roşu şi Gheorghieni (27 de km de pe DN12C) din cauza copacilor căzuţi, iar în localitatea Joseni a fost închis un segment pe DN13B care făcea legătura cu localitatea Praid.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • S-au înfiinţat foarte multe companii de transport în 2016, dar doar 1 din 10 are şanse să reziste pe piaţă

    9,2% este ponderea exactă a companiilor solvabile şi de încredere din domeniul transportului rutier de mărfuri, aceste companii reprezentând motorul întregului domeniu de activitate.

    Conform Registrului Comerţului, înfiinţarea de companii în domeniul transportului rutier de mărfuri este în plină creştere, anul 2016 reprezentând maximul istoric cu peste 3.800 companii înfiinţate în acest domeniu. Ca număr de companii înfiinţate, anul 2016 este urmat de anul 2015 şi 2014, în ultimii 3 ani depăşindu-se de fiecare data recordul de companii înfiinţate, record înregistrat în anul 2008.

    Trendul crescător început din anul 2009, care continuă şi în prezent, este asemănător cu cel dintre anii 2003-2008, fiind aproape la fel de abrupt ca acesta. Dacă în intervalul 2009-2016 a fost nevoie de 8 ani pentru ca numărul de companii înfiinţate să crească de la aproximativ 1.500 anual (2009) la peste 3.800 anual (2016) – o creştere de peste 2.300 companii înfiinţate anual, în trecut a crescut la aceste valori în aproximativ 6 ani (de la aproximativ 900 companii înfiinţate in 2003 la peste 3.500 în 2008).

    Unul dintre motivele creşterii numărului de companii din domeniul transportului rutier de mărfuri este dat şi de programul SRL-D, program unde în intervalul 2011-2016 au fost înfiinţate peste 1.300 astfel de companii. Mai mult de atât, în intervalul 2014-2016 cele mai multe companii SRL-D au fost înfiinţate în acest sector de activitate, depăşind domenii de activitate precum service-urile auto sau construcţiile.

    ”Înfiinţarea unei companii în domeniul transportului rutier de mărfuri este relativ uşoară, investiţia iniţială constând deseori într-un autovehicul destinat transportului care la început poate fi şi second-hand. Mai mult, costurile operaţionale sunt relativ reduse, salariile şoferilor (deseori minimul pe economie şi bonusuri la kilometrii parcurşi)  şi combustibilul consumat”, explică această tendinţă Aurimas Kacinskas, CEO Creditinfo România.

    Creşterea domeniului este vizibilă atât în cazul numărului de angajaţi, cât şi a vânzăriilor totale obţinute în anul 2016 comparativ cu anul 2015. Într-o economie în care au dispărut aproximativ 90 mii locuri de muncă din mediul privat, domeniul transportului rutier de mărfuri a înregistrat o creştere a numărului de angajaţi de la aproximativ 122 mii persoane la peste 129 mii persoane, susţine studiul realizat de Creditinfo România.

    Creşterea se observă şi în cazul vânzărilor, acestea ajungând în anul 2016 la aproximativ 35 milarde lei, de la 33 milarde lei în anul 2015.

    În altă ordine de idei, profitul total generat de domeniu este într-o uşoară scădere – de la 1,8 milarde lei la aproximativ 1,67 miliarde lei.

    dacă în anul 2015 o companie din domeniul transportului rutier de mărfuri obţinea în medie o cifră de afaceri de 1,13 milioane lei, în anul 2016 aceasta a crescut sensibil la 1,18 milioane lei. Profitul mediu înregistrat de aceste companii a scăzut cu 7 mii lei, de la aproximativ 62 mii lei la 55 mii lei.

    ”Chiar dacă s-a ieftinit combustibilul şi ne aşteptam la creşterea profitului, impactul creat de creşterea salariului minim din mai 2016 a făcut ca acesta să scadă. Este interesant de văzut ce se va întâmpla cu acest sector în acest an când, pe lângă o nouă creştere a salariului minim spre final de an, s-a scumpit şi combustibilul”, spune Aurimas Kacinskas, CEO Creditinfo România.

    Argeşul si Clujul bat Bucureştiul. Bihorul, Aradul şi Timişul ţin aproape

    Din punctul de vedere al cifrei de afaceri totale generate de companiile care activează în domeniul transportului rutier de marfuri, cea mai mare valoare o generează cele din judeţele Argeş şi Cluj, ambele cu puţin peste 3 miliarde lei, urmate de cele din Bucureşti cu 2,9 miliarde lei.

    Pe lângă Bucureşti şi judeţul Cluj, unde sunt peste 10.000 de angajaţi în companiile din domeniul transportului rutier de mărfuri, alte judeţe cu valori semnificative ale acestui indicator sunt Argeş – peste 9 mii, Bihor – aproximativ 7,6 mii , Timiş aproximativ – 7 mii şi Arad – 6,8 mii de angajaţi

    Topul profitabilităţii: pe primele locuri, Mehedinţi, Vrancea, Tulcea şi Constanţa


    Cele mai profitabile companii din domeniul transportului rutier de mărfuri se regăsesc în judeţele Mehedinţi, Vrancea, Tulcea şi Constanţa, unde profitabilitatea este de aproximativ 9%. La polul opus, în judeţele din vestul României – Bihor, Arad şi Satu-Mare, funcţionează cele mai puţin profitabile companii de transporturi rutiere de mărfuri.

    ”Spre deosebire de multe domenii de activitate, unde marea pondere a angajaţilor şi a veniturilor sunt canalizate spre companiile cu sediul în Municipiul Bucureşti, în cazul transportului rutier de mărfuri acestea sunt distribuite mult mai uniform”, a declarat Aurimas Kacinskas, CEO Creditinfo România.

    Când 9,2% e mai mare decât dublul lui 90,8%

    Creditinfo Romania a analizat toate companiile din Romania pentru certficiarea de solvabilitate Strongest in Romania şi a demonstrat că, în ciuda creşterilor înregistrate de domeniul transportului rutier de mărfuri, doar 9,2% din companiile care activează în acest domeniu sunt solvabile, având şanse să reziste pe piaţă pentru o perioadă mai lungă de 9 ani.
    Cele 9,2% companii puternice şi solvabile din acest domeniu generează 43% din vânzările totale ale întregului domeniu pentru anul 2016, asigurându-şi totodată 65% din profiturile obţinute. Astfel, 9,2% dintre companiile din domeniu contribuie cu aproape de două ori mai mulţi bani la bugetul de stat comparativ restul de 90,8% companii care se regăsesc în această categorie.
     

    Din punctul de vedere al profitabilităţii situaţia este similară. Cele 9,2% companii solvabile şi puternice, eligibile pentru obţinerea certificării Strongest in Romania au o profitabilitate de peste 2 ori mai mare decât restul de 90,8% companii din domeniu. Practic, o companie Strongest in Romania obţine 7 lei profit la 100 lei vânzări spre deosebire de o companie care nu se califică pentru această certificare care obţine mai puţin de 3 lei profit la 100 lei vânzări.

    Companiile solvabile şi puternice sunt de 10 ori mai puţine decât restul având mult mai puţine şanse de a se face cunoscute. De asemenea, scăzute sunt şi şansele să fie aleşi de un potenţial client care la final poate fi nemulţumit de serviciul primit şi implicit îşi crează o imagine proastă asupra tuturor firmelor din domeniu. O imagine proastă asupra domeniului afectează mai mult pe cei corecţi, care au afaceri stabile şi sustenabile. Până la urmă, imaginea oricărui lucru este dată de expunere iar în lipsa acesteia, modul cum procedează majoritatea formează linia generală.
             

    Nu in ultimul rând, cele 9,2% companii puternice si solvabile au o viteză de plată a datoriilor de 100 de zile, spre deosebire de 250 zile, restul de 90,8% companii din domeniu, în condiţiile în care viteza de recuperare a creanţelor este aproximativ egală, 74 zile faţă de 98. Un furnizor care are printre clienţii săi companii din domeniul transportului rutier de mărfuri eligibile pentru certificarea Strongest in Romania are, aşadar, şanse să-şi încaseze datoriile într-un termen peste 2 ori mai rapid comparativ cu un furnizor care nu are astfel de clienţi.

    Este extrem de important pentru o companie să poată converti rapid creanţele generate de clienţi în fluxuri de numerar. Dacă unul dintre clienţii săi este o companie din categoria Strongest in Romania, viteza cu care acesta plăteşte pentru un bun, o lucrare sau un serviciu prestat este de aproape 2,5 ori mai mare comparativ cu cea cu care ar plăti un client care nu face parte din această categorie.
     

  • Un nou tip de treceri de pietoni pentru a-i încetini pe şoferii vitezomani – VIDEO

    Designul inovator consideră că oferă, în primul rând, pietonilor senzaţia că “plutesc” în timp ce traversează strada iar şoferilor le atrage atenţia, încetinind viteza cu care se deplasează. 

     

  • Un nou tip de treceri de pietoni pentru a-i încetini pe şoferii vitezomani – VIDEO

    Designul inovator consideră că oferă, în primul rând, pietonilor senzaţia că “plutesc” în timp ce traversează strada iar şoferilor le atrage atenţia, încetinind viteza cu care se deplasează. 

     

  • POVESTEA tristă a Transfăgărăşanului, ”drumul dintre nori”, unul dintre cele mai frumoase din lume

    Transfăgărăşanul este cel mai celebru drum din România. Construit între 1970 şi 1974, ca o cale de comunicare între Muntenia şi Ardeal, i se mai spune “drumul dintre nori”.

    Pentru realizarea celor 91 de kilometri de şosea s-au dislocat circa 3 milioane de tone de rocă, s-au facut 830 de lucrări transversale şi 290.000 de metri cubi de zidărie. Pentru realizarea tunelului Capra – Balea – cel mai lung din România, cu o  lungime de 887 m – au fost escavaţi peste 41.000 metri cubi de rocă. De asemenea, s-au folosit 20 tone de dinamită, 3.573 tone de ciment, 89 tone de oţel beton, 24.000 ancore, 129 tone de plase sudate, 14.200 metri patraţi de cofraje, 1.750 metri liniari de tuburi de beton, 4.100 metri liniari de ţeavă, 50 tone de confecţii metalice, 6.900 metri cubi de nisip, 6.000 metri cubi de pietriş, 3.000 tone de cribluri si 740 de lampi de iluminat.

    IMAGINI INEDITE de la construcţia Transfăgărăşanului

    Ideea construirii acestui drum i-a aparţinut lui Nicolae Ceauşescu care a vrut să asigure un drum strategic peste munţi,  folosit îndeosebi de militari. Ca urmare a invaziei Cehoslovaciei de către trupele sovietice, în 1968, România era o ţintă în vizorul armatei roşii. Până la construcţia acestuia,  Munţii Făgăraş nu puteau fi trecuţi,  în acea zonă, nici măcar folosind calul.

    La construirea lui au fost folosiţi tinerii înrolaţi obligatoriu în armată la 18 ani, constructorii civili şi militarii, ţăranii şi intelectualii, mulţi dintre cei din urmă ce proveneau din închisorile comuniste.

    Potrivit povestirilor locului, minerii care se ocupau cu montarea explozibilului se ţineau unii de alţii, câte 20 – 30, pentru a nu fi luaţi de vijelie şi aruncaţi în prăpastie.

    O altă povestire se referă la un călugăr pe nume Nectarie. După construirea Transfăgărăşanului acesta a urcat cu maşina, un Trabant, până la Capra, unde a fost suprins de o avalanşă. A lăsat maşina sub copertina de la Capra iar el s-a aruncat pe zapada, fiind dus de “val”. Se spune că aşa a scăpat cu viaţă, în timp ce maşina a fost găsită după 6 luni când s-a topit zăpada.

    Cert este că o parte dintre cei care au construit “drumul dintre nori” au murit în prăpăstiile adânci ale Munţilor Făgăraş. Oficial au fost raportaţi zeci de morţi, neoficial au fost de ordinul sutelor.

  • Schimbări importante pentru noul Cod Rutier. Acum agenţii ANAF pot opri maşini în trafic

    Noul Cod Rutier vine cu o serie de schimbări. Cele mai noi dintre ele vizează transportul copiilor în vârstă de până la trei ani. Ei nu au voie în autovehicule care nu sunt echipate cu sisteme de siguranţă. Excepţe fac cele destinate transportului public de persoane, precum şi a taxiurilor. În taxiuri ei pot ocupa orice alt loc în afară de cel de pe scaunul din faţă. În caz contrar şoferii riscă o amendă 450 de lei.
    Noile modificări arată că şoferul este obligat să le spună pasagerilor să-şi cupleze centura de siguranţă. Dacă aceştia vor fi prinşi fără centuri, şoferul primeşte o amendă de 450 de lei.

    De acum înainte şoferii vor putea fi opriţi şi de către inspectorii ANAF. În Codul Rutier se specifică că:
    „Funcţionarii din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, care în scopul exercitării atribuţiilor de control specifice efectuează semnale de oprire pentru conducătorii autovehiculelor, sunt obligaţi să poarte uniforma cu înscrisuri şi însemne distinctive şi mijloace de protecţie fluorescent-reflectorizante pe fond de culoare roşie, stabilite prin hotărâre a Guvernului“.

    Cititi mai multe pe www.promotor.ro

  • Schimbări importante pentru noul Cod Rutier. Acum agenţii ANAF pot opri maşini în trafic

    Noul Cod Rutier vine cu o serie de schimbări. Cele mai noi dintre ele vizează transportul copiilor în vârstă de până la trei ani. Ei nu au voie în autovehicule care nu sunt echipate cu sisteme de siguranţă. Excepţe fac cele destinate transportului public de persoane, precum şi a taxiurilor. În taxiuri ei pot ocupa orice alt loc în afară de cel de pe scaunul din faţă. În caz contrar şoferii riscă o amendă 450 de lei.
    Noile modificări arată că şoferul este obligat să le spună pasagerilor să-şi cupleze centura de siguranţă. Dacă aceştia vor fi prinşi fără centuri, şoferul primeşte o amendă de 450 de lei.

    De acum înainte şoferii vor putea fi opriţi şi de către inspectorii ANAF. În Codul Rutier se specifică că:
    „Funcţionarii din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, care în scopul exercitării atribuţiilor de control specifice efectuează semnale de oprire pentru conducătorii autovehiculelor, sunt obligaţi să poarte uniforma cu înscrisuri şi însemne distinctive şi mijloace de protecţie fluorescent-reflectorizante pe fond de culoare roşie, stabilite prin hotărâre a Guvernului“.

    Cititi mai multe pe www.promotor.ro

  • Se schimbă Codul Rutier: AMENZI URIASE dacă îţi cumperi maşină second hand şi nu anunţi

    În cazurile în care se schimbă proprietarul unei maşini, Codul rutier va stabili că va exista o perioadă fixă în care noul proprietar să fie obligat să notifice autorităţilor tranzacţia.

    În caz contrar, înmatricularea automobilului va fi suspendată automat, iar cel care va circula cu acesta va risca o amendă de până la 2.900 de lei. Măsura este prevăzută într-un proiect de act normativ iniţiat recent de Ministerul Afacerilor Interne (MAI), prezentat de AvocatNet.ro.

    Circularea pe drumurile publice cu maşinile a căror înmatriculare a fost suspendată va fi interzisă şi va putea fi sancţionată cu amenzi drastice, se mai arată în proiectul de Ordonanţă de urgenţă.

    Suspendarea înmatriculării unui automobil va interveni, în principal, atunci când, în urma achiziţionării unei maşini, noul proprietar nu anunţă autorităţile despre tranzacţie. Concret, noul deţinător va trebui să anunţe tranzacţia printr-o solicitare de transmitere în evidenţele oficiale a dreptului de proprietate asupra automobilului în maximum 90 de zile de la cumpărare.

    „În situaţia în care noul proprietar nu solicită transcrierea transmiterii dreptului de proprietate în termenul prevăzut la alin (4) (90 de zile de la data dobândirii dreptului de proprietate asupra vehiculului – n. red.), înmatricularea vehiculului se suspendă de drept până la data transcrierii transmiterii dreptului de proprietare. În cazul în care până la transcriere intervin transmiteri succesive ale dreptului de proprietate asupra vehiculului, termenul (…) curge de la data primei transmiteri a dreptului de proprietate”, este explicat în proiectul de OG, scrie realitatea.net

  • Se schimbă Codul Rutier: AMENZI URIASE dacă îţi cumperi maşină second hand şi nu anunţi

    În cazurile în care se schimbă proprietarul unei maşini, Codul rutier va stabili că va exista o perioadă fixă în care noul proprietar să fie obligat să notifice autorităţilor tranzacţia.

    În caz contrar, înmatricularea automobilului va fi suspendată automat, iar cel care va circula cu acesta va risca o amendă de până la 2.900 de lei. Măsura este prevăzută într-un proiect de act normativ iniţiat recent de Ministerul Afacerilor Interne (MAI), prezentat de AvocatNet.ro.

    Circularea pe drumurile publice cu maşinile a căror înmatriculare a fost suspendată va fi interzisă şi va putea fi sancţionată cu amenzi drastice, se mai arată în proiectul de Ordonanţă de urgenţă.

    Suspendarea înmatriculării unui automobil va interveni, în principal, atunci când, în urma achiziţionării unei maşini, noul proprietar nu anunţă autorităţile despre tranzacţie. Concret, noul deţinător va trebui să anunţe tranzacţia printr-o solicitare de transmitere în evidenţele oficiale a dreptului de proprietate asupra automobilului în maximum 90 de zile de la cumpărare.

    „În situaţia în care noul proprietar nu solicită transcrierea transmiterii dreptului de proprietate în termenul prevăzut la alin (4) (90 de zile de la data dobândirii dreptului de proprietate asupra vehiculului – n. red.), înmatricularea vehiculului se suspendă de drept până la data transcrierii transmiterii dreptului de proprietare. În cazul în care până la transcriere intervin transmiteri succesive ale dreptului de proprietate asupra vehiculului, termenul (…) curge de la data primei transmiteri a dreptului de proprietate”, este explicat în proiectul de OG, scrie realitatea.net