BusinessMagazin

Tag: riscuri

  • Drumul fabulos al unui medic român care a transformat un cabinet de la parterul unui bloc la o reţea de clinici răspândite în toatã ţara şi la afaceri de milioane de euro

    „Nu există o reţetă secretă care să garanteze cuiva secretul în afaceri; totuşi, fără pasiune nu poţi atinge performanţa şi oamenii nu trebuie să se teamă să îşi asume riscuri.”

    Oana Taban a trecut de la statutul de medic la cel de antreprenor după ce a transformat cabinetul său dentar într-o clinică. Dent Estet a devenit clinică în 1999, iar de atunci a consemnat traseul unui business veritabil, de la înfiinţarea la un parter de bloc până la acoperire naţională şi exit către liderul pieţei de servicii medicale private.

    A bifat premiere pe piaţa locală, precum prima clinică stomatologică exclusiv pentru copii din România, primul departament ATI dintr-o clinică dentară şi prima şcoală de management pentru administrarea clinicilor dentare. În 2016, Taban a cedat 60% din business către MedLife, însă a rămas activă în cadrul companiei în poziţia de director general.

    Dent Estet are zece clinici în Bucureşti, Timişoara şi Sibiu şi vrea să continue extinderea în alte oraşe. Taban nu mai practică de ceva timp stomatologia şi se ocupă  exclusiv de management şi dezvoltare. Spune despre cedarea pachetului majoritar că e cea mai mare tranzacţie de pe piaţa serviciilor de medicină dentară din România şi singura relevantă din perioada respectivă.

    Cititi aici pe larg povestea Oanei Taban si a companiei construite de ea 

  • Anca Damour, Carrefour România: „Oricui se află la început de drum îi trebuie curaj să îşi asume riscuri”

    Anca Damour este executive board member în cadrul Carrefour România.

    Anca Damour şi-a construit întreaga carieră în jurul brandului Carrefour. Cu studii de drept şi ştiinţe politice în cadrul Universităţii Bucureşti, la Facultatea de Drept, şi în cadrul Sciences Po-Institut des etudes politiques Paris, a fost recrutată de retailerul francez încă de la terminarea studiilor la Paris. A fost aproape şapte ani director juridic şi a avut ocazia să fie implicată în toate liniile de business ale companiei, atât din punct de vedere comercial, cât şi imobiliar. După o perioadă în care a condus şi divizia imobiliară a retailerului francez în România, Carrefour Property România, Damour este din 2013 membru în boardul Carrefour, unde răspunde de arii precum expansiune şi real estate, afaceri corporative, juridic, responsabilitate socială şi comunicare externă. Spune că a gestionat echilibrul între serviciu şi familie având un plan de acţiune şi o agendă a lucrurilor în curs de desfăşurare, având totodată grijă să păstreze loc şi situaţilor neprevăzute: „Dacă transformăm raportul dintre viaţa personală şi cea profesională într-o competiţie, devine un efort să îl gestionăm. Dacă devine un efort, înseamnă că facem ceva greşit. Văd necesitatea unui echilibru între lucrurile care îţi fac plăcere şi cele mai complicate, ce pot deveni constrângătoare, dar, la final, duc la rezultate”.

    Profilul Ancăi Damour a apărut în ediţia din acest an a anuarului dedicat celor mai puternice femei din business.

  • Riscurile nevăzute ale muncii de acasă. Mii de oameni au fost afectaţi

    Schimbările dramatice aduse în peisajul IT de numărul uriaş de angajaţi care lucrează din afara birourilor de pe dispozitivele companiei expun organizaţiile la numeroase riscuri de securitate şi reprezintă o bună oportunitate pentru răufăcători să obţină acces la informaţii sensibile. Conform respondenţilor, sunt în creştere atacurile prin înşelăciune de tip phising, ransomware şi cele venite prin social media. Creşteri semnificative au înregistrat atacurile ransomware, cu 31%, şi de blocare a serviciilor online, cu 36%, faţă de perioada similară din 2019.

    Responsabilii de securitate informatică sunt îngrijoraţi şi de implicaţiile viitoare ale fenomenului work-from-home la scară globală. Unul din trei crede că angajaţii sunt mai relaxaţi când vine vorba de măsuri de securitate IT doar pentru că lucrează de acasă şi au iluzia siguranţei propriului cămin. În plus, alţii au constat că un motiv de îngrijorare e acela că angajaţii nu respectă protocolul impus de companie şi nu sesisează echipelor IT când apar activităţi suspecte. De aceea, 33% spun că riscul ca angajaţii să devină victime ale unor capcane întinse de criminalii informatici este cât se poate de real, iar 31% cred că o neglijenţă a angajaţilor ar putea duce chiar la scurgeri de date din companie. Printre potenţialele riscuri specifice lucratului de acasă se numără şi folosirea unor reţele de internet prost securizate (menţionată de 40%), accesul unui alt membru al familiei la dispozitivul angajatului (38%), dar şi folosirea simultană a serviciilor de mesagerie în scop personal şi de business (37%).

    Conform respondenţilor, domeniile pe care hackerii au pus cel mai adesea ţinta sunt serviciile financiar-bancare (43%), serviciile medicale, inclusiv telemedicina (34%), sectorul public (29%), comerţul (22%), energia (20%) şi educaţia (18%). Alarmant e că 77% dintre responsabilii cu securitatea IT se plâng de lipsa bugetelor destinate protecţiei infrastructurii, mai ales în sănătate.

    Măsuri fără precedent ale echipelor IT în plină pandemie

    „Într-un peisaj al securităţii informatice cu mize mari asociate pierderilor financiare şi reputaţionale, abilitatea de a te adapta fără sporirea riscurilor, şi chiar de a te adapta rapid în actualul context, are o importanţă critică. Cum pandemia COVID-19 a transformat mediul de afaceri pe termen mediu şi lung, strategia de securitate IT trebuie să se schimbe din mers. Vestea bună este că cei mai mulţi angajaţi din securitate IT au recunoscut nevoia de schimbare şi, sub presiunea circumstanţelor actuale, au început să ia măsuri”, spune Liviu Arsene, specialist în securitate informatică la Bitdefender.

    Deşi numărul angajaţilor care muncesc de acasă a crescut semnificativ, doar unul din cinci specialişti în securitate IT spune că firma le pune la dispoziţie soluţii de tip VPN. Doar 20% au oferit angajaţilor ghiduri cuprinzătoare despre bune practici de securitate pentru munca remote sau aplicaţii verificate în prealabil ca fiind sigure pentru activităţi de birou. 14% au investit suplimentar în soluţii de securitate, 12% au cumpărat asigurări de risc pentru atacuri informatice, ceea ce indică faptul că schimbările sunt încă în curs de derulare.

    În acelaşi timp, pandemia a reprezentat o bună oportunitate de a învăţa cum pot fi abordate noile tipare de lucru ale angajaţilor şi cum pot fi gestionate evenimente impredictibile. Astfel, unul din trei respondenţi spune că organizaţia va pune pe viitor la dispoziţie în regim non-stop echipe de asistenţă IT pentru angajaţi şi va creşte numărul cursurilor de securitate adresate angajaţilor. 23% vor avea relaţii de colaborare mai apropiate cu conducerea firmei pentru definirea politicilor de securitate informatică, iar o pondere similară o ocupă cei care iau în calcul externalizarea serviciilor de securitate IT.

    Studiul a fost realizat în mai 2020 prin chestionar online şi e-mail de către Saphio Research pentru Bitdefender pe un eşantion reprezentativ de 6.700 de profesionişti din securitate informatică din companii cu peste 10.000 de angajaţi şi activitate în SUA, Marea Britanie, Australia, Noua Zeelandă, Germania, Franţa, Italia, Spania, Danemarca şi Suedia.

    Sursa: Bitdefender


     

  • Raluca Rusu, CEO, Computaris România: „Tehnologia este un tool care poate contribui pozitiv în multe domenii, iar pentru acest lucru este nevoie de oameni dedicaţi şi valoroşi, indiferent de gen”

    Una dintre cele mai recente reuşite profesionale ale Ralucăi Rusu este creşterea cifrei de afaceri a companiei pe care o conduce cu peste 30% în 2019 comparativ cu anul 2018. Potrivit ei, acest lucru s-a datorat în principal unei foarte bune coordonări în echipă, în care fiecare membru şi-a aliniat obiectivele personale de business la cele ale companiei. „Este adevărat că am venit şi cu o infuzie de idei în materie de inovaţie, dezvoltare de business şi management în resurse umane, în urma programului de EMBA (executive MBA) la care m-am înscris anul trecut.” Printre cele mai importante obiective pe care le are în vedere în 2020 este să continue, alături de echipa Computaris, trendul ascendent al creşterii companiei, dar şi expansiunea businessului pe alte pieţe. Raluca Rusu spune că, deşi a beneficiat de avantajul de a lucra într-o profesie tehnică, în care nevoia de specialişti competenţi a făcut să nu existe diferenţe de gen, în general, a observat însă că femeile sunt mai puţin încurajate de mediu să urmărească o carieră în IT&C, deşi nu există diferenţe în competenţe şi potenţial din perspectiva genului. „Este păcat, pentru că acest domeniu nu este legat numai de programare. Cred că tehnologia este un tool care poate contribui pozitiv în multe domenii, iar pentru acest lucru este nevoie de oameni dedicaţi şi valoroşi, indiferent de gen.”

  • Carmina Dragomir, Metropolitan Life România: „E important să alocăm timp în funcţie de priorităţi şi circumstanţe”

    „Metropolitan Life a parcurs un 2019 important în care am aniversat 20 de ani de prezenţă pe piaţa locală. La capitolul realizări, pot fi înscrise atât dezvoltarea constantă a portofoliului de produse pentru toate liniile noastre de distribuţie, inovatoare şi în ton cu cererea pieţei, cât şi programe interne de calificare şi specializare pentru consultanţii noştri. La capitolul realizări, atribuite bineînţeles întregii echipe, ţin să menţionez şi programele de responsabilitate socială cu obiectiv de incluziune socială şi educaţie financiară adresate tinerilor”, descrie Carmina Dragomir cele mai importante reuşite profesionale din ultima vreme. Pentru anul în curs, ea spune că îşi menţine obiectivul de a facilita accesul la asigurări de viaţă moderne şi creşterea gradului de protecţie financiară, dar şi de a dezvolta echipa de consultanţi a companiei. În opinia sa, „modul pozitiv în care femeile privesc lucrurile, atenţia la detalii şi dorinţa de a construi conexiuni puternice, bazate pe încredere şi empatie cu angajaţii pe care îi coordonăm şi cu clienţii totodată, sunt lucrurile care fac diferenţa între femei şi bărbaţi”. Despre echilibrul între viaţa personală şi profesională Carmina Dragomir spune că îl consideră un mit. „Nu cred că cele două se exclud reciproc, ci funcţionează în interdependenţă. În special atunci când conduci o afacere, devine aproape imposibil să fii complet deconectat, aşadar e important să alocăm timp în funcţie de priorităţi şi circumstanţe, astfel încât să fim cât mai prezenţi în toate aspectele vieţii noastre personale şi profesionale.”

  • World Economic Forum: Cele mai mari pericole pentru business sunt scăderea economică imediată, şomajul, o nouă pandemie şi măsurile protecţioniste

    Cele mai mari temeri ale experţilor în risc la nivel global, legate impactului pandemiei, sunt scăderea economică imediată, şomajul, izbucnirea unei noi pandemii şi măsurile protecţioniste luate de state, potrivit unui raport realizat de World Economic Forum.

    Datele colectate de la specialişti arată că nu suntem pregătiţi pentru efectul negativ al riscurilor de mediu, sociale şi tehnologice de anvergură.

    Impactul economic şi nemulţumirea socială vor creşte în următoarele 18 luni, în situaţia în care liderii, organizaţiile şi decidenţii nu vor coopera pentru a gestiona efectele pandemiei la nivel global. Pe măsură ce economiile repornesc, se creează posibiltatea de a asigura echitate şi sustenabilitate pentru recuperare.

    Raportul, realizat de World Economic Forum în parteneriat cu Marsh & McLennan Companies şi Zurich Insurance Group, integrează punctele de vedere ale celor aproape 350 de seniori experţi în risc cărora li s-a cerut să realizeze un top al celor mai mari preocupări în funcţie de probabilitate şi impactul asupra lumii şi afacerilor. Scăderea economică imediată ca urmare a efectelor pandemiei COVID-19 domină percepţiile companiilor în materie de risc. Acestea variază de la o recesiune prelungită până la slăbirea capacităţii financiare a marilor economii, restricţii mai ferme la circulaţia transfrontalieră de mărfuri şi persoane şi la prăbuşirea pieţelor emergente.

    Din perspectiva legăturilor dintre riscuri, raportul atenţionează asupra necesităţii de a acţiona imediat împotriva unei avalanşe de şocuri sistemice viitoare, cum ar fi criza climatică, turbulenţele geopolitice, creşterea inegalităţii sociale, sănătatea mentală, lacune în managementul tehnologiei şi sistemele de sănătate aflate sub presiune constantă.

    Aceste riscuri pe termen lung vor avea efecte grave şi de anvergură pentru societate, mediu şi managementul tehnologiilor avansate.

    Două treimi din respondenţi au identificat o „recesiune globală prelungită” ca fiind preocuparea majoră pentru afaceri. Jumătate dintre respondenţi au identificat ca îngrijorări semnificative: falimentele şi posibilitatea de consolidare pentru industrie, eşecul în reclădirea industriilor şi întreruperea lanţurilor de aprovizionare.

    Odată cu digitalizarea accelerată a economiei pe parcursul pandemiei, atacurile cibernetice şi furtul de date reprezintă, de asemenea, ameninţări majore, alături de prăbuşirea infrastructurii IT – după cum indică mai bine de jumătate dintre respondenţi. Perturbarea geopolitică şi restricţiile mai dure impuse asupra circulaţiei persoanelor şi a bunurilor se află pe lista motivelor de îngrijorare.

    „Criza a distrus vieţi şi resurse de trai. A declanşat o criză economică cu implicaţii de anvergură şi a dezvăluit inadvertenţele trecutului. Pe lângă gestionarea impactului imediat al pandemiei, liderii trebuie să coopereze între ei şi cu toate sectoarele societăţii pentru a face faţă riscurilor emergente cunoscute şi pentru a putea construi rezilienţa împotriva necunoscutului. Avem parte de o oportunitate unică de a folosi această criză ca mijloc de a derula lucrurile în mod diferit şi pentru a construi economii mai bune, mai durabile, mai rezistente şi mai cuprinzătoare ”, a declarat Saadia Zahidi, Managing Director, World Economic Forum.

    Peter Giger, Group Chief Risk Officer, Zurich Insurance Group : “COVID-19 a arătat că este esenţial să avem în vedere riscurile existenţiale, iar schimbările climatice reprezintă unul dintre acestea. Pe măsură ce repornim economiile, schimbările în practica de lucru, în atitudinea faţă de călătoriile externe şi interne şi în consum, indică noi modalităţi de realizare a unui viitor durabil şi cu un nivel redus al poluării.

    „Pandemia va avea efecte de lungă durată, deoarece şomajul ridicat afectează încrederea, inegalitatea şi bunăstarea consumatorilor şi pune sub semnul întrebării eficacitatea sistemelor de protecţie socială. Presiunile semnificative asupra ocupării forţei de muncă şi educaţie – având în vedere că peste 1,6 miliarde de elevi nu au avut parte de educaţie în şcoală în timpul pandemiei – ne confruntăm cu riscul unei alte generaţii pierdute. Deciziile luate acum vor determina modul în care aceste riscuri sau oportunităţi se vor dezvolta. “

    John Doyle, President & CEO, Marsh, afirmă: „Chiar şi înainte de criza COVID-19, organizaţiile s-au confruntat cu un peisaj de risc global extrem de complex şi interconectat. De la ameninţările cibernetice până la riscurile conexe lanţurilor de aprovizionare. Organizaţiile vor regândi multe dintre structurile pe care se bazau anterior. Pentru a crea condiţiile unei recuperări rapide şi ale unui viitor rezilient, guvernele şi sectorul privat trebuie să colaboreze eficient. Pe lângă investiţii majore pentru îmbunătăţirea sistemelor de sănătate, a infrastructurii şi a tehnologiei, unul dintre rezultatele acestei crize trebuie să bazeze pe faptul că societăţile devin mai reziliente şi capabile să reziste  atât viitoarelor pandemii cât şi viitoarelor şocuri majore.”

     

  • Un produs căutat în vremuri de criză

    În această perioadă sunt multe schimbări în legătură cu riscurile acoperite de poliţele de asigurare. Acestea nu numai că trebuie menţinute, dar trebuie revizuite pentru a reactualiza programul de asigurare cu noile riscuri, crede CEO-ul societăţii de brokeraj în asigurări Marsh România.
    „Noi susţinem că în perioadă de criză asigurarea este şi mai necesară decât în condiţii normale. Din punct de vedere financiar, pentru companie poate reprezenta un cost, dar beneficiul poliţei este infinit mai mare în perioada de criză. Dacă companiile au un risc care nu este asigurat, problemele sunt destul de mari, pentru că se adaugă la alte probleme existente, iar capacitatea financiară devine mult mai redusă, băncile sunt reticente în perioada aceasta, mai ales cu businessurile care sunt în picaj, iar asigurarea este foarte importantă.”
    Cristian Fugaciu, care se află în cadrul companiei de brokeraj în asigurări Marsh România de circa 23 de ani, din anul 1997, susţine că asigurările trebuie adaptate pentru a acoperi riscurile de COVID-19 şi trebuie neapărat protejat prin asigurare ce poate fi protejat prin asigurare, precum riscul de neplată, de faliment sau de insolvabilitate. „Există asigurarea care despăgubeşte în momentul în care un partener nu plăteşte factura, serviciile, produsele altui partener. Asigurarea ajută ca ciclul economic să continue. Dacă nu ar exista asigurarea, unul nu ar plăti, celălalt ar da faliment, sau cel care nu poate să plătească deja a dat faliment şi automat îi bagă şi pe alţii în situaţie de insolvenţă sau faliment. Toate aceste lucruri sunt ca piesele de domino”, a explicat CEO-ul Marsh.
    Criza provocată de pandemia de COVID-19 a forţat toate companiile din toate industriile să se digitalizeze 100%  în timp record pentru a putea face faţă restricţiilor impuse de autorităţi.
    „S-au întâmplat lucruri la care piaţa nu se aştepta să se întâmple din punctul de vedere al digitalizării. În această perioadă este clară nevoia de flexibilitate pe piaţă. Lucrurile trebuie corelate cu contextul în permanenţă. Totul trebuie corelat cu profilurile de risc care sunt în continuă schimbare”, a adăugat Cristian Fugaciu.
    El a spus în continuare că această criză a creat o dificultate interesantă, unde anumiţi asigurători nu fac faţă cererilor, ceea ce ar însemna că munca de acasă creează anumite dificultăţi şi din această cauză răspunsurile din partea asigurătorilor sosesc mai greu.
    În ceea ce priveşte măsurile pe care majoritatea companiilor de asigurări le-au luat de la izbucnirea pandemiei se numără posibilitatea angajaţilor de a munci de acasă, actualizarea şi dezvoltarea sistemelor digitale pentru a putea oferi în continuare servicii clienţilor, dar şi amânarea plăţilor la anumite poliţe de asigurare.
    „Sunt oarecum solicitaţi asigurătorii în perioada asta şi durează puţin mai mult să transmită ofertele, dar este bine că merge businessul. Iniţial au solicitat anumiţi clienţi amânări, iar asigurătorii au dat dovadă de flexibilitate şi au răspuns pozitiv. Acestea sunt amânări binevenite şi demonstrează că asigurătorii nu strâng cu uşa într-un moment dificil. Cu toate acestea, amânările nu sunt făcute la modul general, ci prin analize în funcţie de fiecare client”, a mai spus Cristian Fugaciu.
    Starea de urgenţă a contribuit la adăugarea unui nou risc în poliţele de asigurare de sănătate, acela de COVID-19. Printre alte riscuri care s-au intensificat în această perioadă, dată fiind utilizarea intensă a serviciilor online, este securitatea cibernetică.
    „Cyber-security este un risc care în ultimii ani a crescut foarte mult. În perioada asta în care mulţi s-au mutat spre digital, riscul este şi mai mare. Aici există consultanţă, dar şi un produs de cyber-insurance care acoperă acest risc în creştere. De trei ani încercăm să îl promovăm, dar deocamdată nu vedem un apetit mare din partea companiilor, iar noi punem acest lucru pe o lipsă de înţelegere a companiilor, dar şi pe lipsa mediatizării unor daune destul de mari care au avut loc din cauza diferitelor metode de atac cibernetic. Aşa cum ne asigurăm maşina, putem să ne asigurăm şi de evenimente cibernetice, iar impactul la companii poate fi fatal. Dacă sunt sistemele atacate şi nu funcţionează, pot fi probleme mari”, a mai spus CEO-ul Marsh.
    El a mai adăugat că poliţa cyber nu este standardizată, iar pentru fiecare companie se realizează o analiză şi se creează o poliţă customizată.  
    Cu toate că pandemia de COVID-19 nu s-a încheiat pentru a putea realiza o comparaţie între criza din prezent şi cea din 2008, Cristian Fugaciu susţine că încă nu consideră că aceasta este cea mai dificilă perioadă a companiei pe care o reprezintă.
    „Încă nu consider că este cea mai grea perioadă pe care o traversează Marsh, pentru că am trecut şi prin criza din 2008, care la noi s-a concretizat prin anul 2010, atunci s-au văzut rezultatele. Atunci a fost o perioadă mai dificilă pentru că efectele au fost destul de ample, iar companiile şi piaţa de asigurări nu erau destul de solide şi bine pregătite. Acum premisele sunt altele. Atunci era totul mult mai şubred, iar impactul a fost puternic. Eu vorbesc neştiind cum o să arate criza asta după ce se va încheia, ca să pot să fac o comparaţie, dar cel puţin din cum se vede până acum, din punctul de vedere al lichidităţii din piaţă şi al stării companiilor, acum
    12 ani companiile din România erau mult mai puţine, mult mai mici, oamenii aveau mai puţini bani în bancă şi PIB-ul era mult mai mic.”
    În prezent, piaţa asigurărilor a înregistrat la finalul anului 2019 un volum al primelor brute subscrise de aproape 11 mld. lei, în creştere cu 8% faţă de anul 2018. Volumul primelor intermediate de brokeri a depăşit pragul de 7 mld. lei, în creştere cu 13% la finalul anului 2019 comparativ cu anul precedent.
    Pentru Marsh România, unul din liderii clasamentului de brokeraj de pe piaţa locală, anul 2019 a adus un volum al primelor intermediate de circa 503 mil. lei, în creştere cu 14% faţă de anul 2018.
    „Anul 2019 a fost un an extraordinar pentru noi, nu la fel de bun cum se prefigura anul 2020, dar mai bun decât 2018. Ne-am consolidat, am reuşit să atragem colegi şi clienţi noi. Avem aproximativ 750 de clienţi companii din toate industriile, din toata România”, a subliniat Cristian Fugaciu. 

  • Ce riscă angajatorii care emit declaraţii pentru salariaţi în situaţii în care deplasarea nu este esenţială?

    Angajatorii ar trebui să fie atenţi la toate documentele pe care le semnează în baza legislaţiei emise în contextul stării de urgenţă, mai atenţi ca de obicei pentru că riscul de greşeală este evident mai mare în timpul perioadelor grele, spune Alexandru Ambrozie, partener în cadrul casei de avocatură Popovici Niţu Stoica & Asociaţii.

    „Multe din aceste reglementări, din dorinţa firească de a accelera sau facilita implementarea anumitor măsuri, permit angajatorilor să emită diverse declaraţii pe propria răspundere.”
    Avocatul spune că zilnic se deschid noi dosare penale pentru fals în declaraţii şi zădărnicirea combaterii bolilor. Ca urmare a modificării recente a Codului penal, sancţiunile pentru companii pot ajunge până la 2,1 milioane de lei pentru zădărnicirea combaterii bolilor şi 1,2 milioane de lei pentru falsul în declaraţii.

    „Mai mult, pe lângă pedeapsa amenzii, nu trebuie desconsiderate nici pedepsele complementare care pot fi acordate persoanelor juridice în urma săvârşirii acestor infracţiuni, precum suspendarea activităţii sau a uneia dintre activităţile persoanei juridice pe o durată de la 3 luni la 3 ani, închiderea unor puncte de lucru ale persoanei juridice pe o durată de la 3 luni la 3 ani sau plasarea sub supraveghere judiciară.”

    Ambrozie spune că par sancţiuni extreme, care nu pot fi aplicate pentru o simplă eroare. Însă trebuie avut în vedere că dacă această eroare facilitează răspândirea unei boli sau dacă se ajunge la moartea vreunei persoane, riscul acestor sancţiuni devine real.

    „Având în vedere că prevenţia şi prudenţa sunt la ordinea zilei, e bine ca angajatorii să acţioneze în mod prudent în utilizarea adeverinţelor de deplasare şi să documenteze intern caracterul esenţial al fiecărei deplasări.” Şi, în ciuda posibilităţii acordării unei adeverinţe valabile pentru întreaga perioadă a stării de urgenţă, ar trebui utilizate cu prioritate adeverinţe pe perioade mai scurte, care să fie extinse doar în cazuri esenţiale.
    „Se poate depăşi, chiar şi din eroare, limita unor deplasări esenţiale în contextul unei stări de urgenţă.”

    El explică faptul că de câteva zile s-a extins ‘regula’ interzicerii circulaţiei persoanelor şi pe timpul zilei, astfel încât fiecare deplasare a devenit o ‘excepţie’, iar a păşi în afara locuinţei nu se mai poate face fără încheierea unui act juridic.
    „Ordonanţa Militară nr. 3/2020 a permis însă în continuare câteva excepţii, inclusiv posibilitatea deplasării angajaţilor în interes profesional, între locuinţă si locul de desfăşurare a activităţii profesionale, pe baza unei declaraţii emise de angajator. Companiile ar putea fi înclinate să apeleze la această excepţie, să emită astfel de adeverinţe care să ateste că deplasarea angajaţilor are loc în interes profesional.”

    Totuşi, ca de fiecare dată când un angajator semnează un document, trebuie să aibă în vedere toate riscurile; iar emiterea acestei declaraţii implică riscuri de natură penală, spune avocatul.
    „În momentul emiterii adeverinţei, angajatorul trebuie să declare că ‘deplasarea este esenţială pentru activitatea organizaţiei şi nu poate fi efectuată prin telemuncă’.”

     


     

  • La ce riscuri de securitate pot expune companiile angajaţii care muncesc de acasă în perioada pandemiei coronavirus

    Specialiştii în securitate informatică de la Bitdefender au trasat o serie de recomandări menite să asigure că munca de acasă a angajaţilor care lucrează pe calculator se desfăşoară fără probleme de securitate pentru companiile angajatoare. Iată care sunt acestea:

    Reînnoiţi datele de acces şi verificaţi dacă laptopul e pregătit.

    În majoritatea cazurilor, angajaţii nu vor putea înnoi sau schimba parola de acces din afara infrastructurii companiei. Astfel, înainte de a pleca acasă cu laptopul de serviciu, angajaţii sunt sfătuiţi să îşi actualizeze parola de acces ca să evite riscul de a nu mai putea accesa aplicaţiile de serviciu de acasă. Măsura e cu atât mai indicată dacă sistemul de operare ne-a avertizat de curând să ne schimbam parola de acces. În plus, verificaţi dacă serviciul de VPN care vă permite să vă conectaţi de oriunde la reţeaua companiei e instalat şi configurat corespunzător.

    Folosiţi un serviciu de VPN.

    Înainte de a începe orice activitate în scop de serviciu, conectaţi-vă la VPN-ul companiei. Conectarea în infrastructura companiei prin reţeaua Wi-Fi de acasă fără VPN lasă uşa deschisă răufăcătorilor interesaţi să fure date de acces. Nu folosiţi alte soluţii de conectare la infrastructura companiei, altele decât clientul de VPN autorizat de departamentul de IT. Folosirea de soluţii de tipul Remote Desktop Client nu e conformă cu majoritatea politicilor de securitate din companii.

    Nu amestecaţi ce e personal cu ce e în scop de serviciu.

    Nu folosiţi dispozitivele personale în scop de serviciu şi nu folosiţi laptop-ul sau telefonul de serviciu în scopuri personale, cum ar fi cumpărături online, reţele de socializare sau download de fişiere. Folosirea serviciilor personale pe dispozitivele de lucru poate genera conflicte cu aplicaţiile de lucru şi cu datele companiei. Un simplu copy-paste neatent poate cauza încălcarea legilor în vigoare cu privire la protecţia datelor (GDPR). Într-o conversaţie personală pe laptop-ul de serviciu, un angajat poate trimite din greşeală un fişier cu informaţii confidenţiale – de exemplu, datele personale ale unui client.

    Laptopul companiei este securizat automat de departamentul IT întocmai pentru a acoperi orice posibilă eroare umană. Aşadar, pentru scopuri personale folosiţi doar dispozitivele personale, iar în scop de serviciu doar dispozitivele aferente.

    În plus, nu lăsaţi ceilalţi membri ai familiei să folosească dispozitivele de serviciu. În general, copiii sunt mai uşor de păcălit să descarce aplicaţii periculoase pe dispozitiv, ceea ce va duce la compromiterea acestuia şi implicit la compromiterea reţelei companiei.

    Depistaţi tentativele de înşelătorie.

    Chiar şi pe laptopul de serviciu ne putem trezi cu un email sau un site înşelător, menit să ne fraudeze, să ne fure datele de acces sau să instaleze ameninţări informatice. Angajaţii care lucrează de acasă trebuie să fie vigilenţi când conţinutul unui e-mail, document sau site pare suspicios. În momentul de faţă, au fost deja semnalate ameninţări care se folosesc de spaima coronavirus pentru a păcăli utilizatorii să instaleze ameninţări informatice. Raportaţi orice conţinut suspect la departamentul IT. Astfel, vă protejaţi nu doar pe dumneavoastră, ci şi pe colegii dumneavoastră mai puţin vigilenţi, vizaţi de aceeaşi ameninţare.

    Mare atenţie la mesajele care par să vină de la departamentul de IT. Unii infractori profită de faptul că lucraţi de acasă şi că departamentul IT e la distanţă pentru a cere să luaţi anumite măsuri, precum schimbarea parolei sau deblocarea adresei de mail sau a vreunui cont. Dacă aveţi dubii cu privire la originea mesajului, contactaţi departamentul de IT pe alte canale de mesagerie instant sau la telefon.

    Respectaţi procedurile standard în regim work-from-home.

    Nu deviaţi de la procedurile standard impuse de departamentul IT în contextul lucrului de la distanţă. Folosiţi VPN pentru conectarea în infrastructura companiei şi nu dezactivaţi sub nicio formă soluţiile de securitate instalate pe dispozitivele de lucru. Dacă nu sunteţi sigur ce efecte are schimbarea unei setări de sistem, consultaţi departamentul IT înainte de a întreprinde astfel de acţiuni. De exemplu, să nu dezactivăm autentificarea în mai mulţi paşi pentru aplicaţiile de lucru chiar dacă suntem acasă. Această politică de securitate este un obstacol pentru potenţiali hackeri.

     


     

  • Ce face o bancă din România ca să îşi păstreze clienţii în lupta cu giganţi precum Google şi Facebook

    „Principala provocare este aceea de a modifica modelul de business în aşa fel încât să acomodeze impactul tehnologiei asupra operaţiunilor curente. Băncile trebuie să fie pregătite să opereze într-un mediu în care unele standarde sunt stabilite de actori din afara lumii bancare. Băncile trebuie să înveţe să coexiste şi să coopereze cu actori ca Google, Facebook sau alte fintech-uri şi să ofere acelaşi nivel de satisfacţie pentru client”, spune François Bloch, CEO al BRD-SocGen. El observă că, odată cu dezvoltarea noilor tehnologii, băncile vor avea acces la un univers – virtual nelimitat – de clienţi potenţiali. În aceste condiţii, „principala nevoie şi următorul mare tren care trebuie prins va fi cum să gestionăm, să protejăm şi să folosim în mod responsabil cantităţile uriaşe de date care ne sunt încredinţate de clienţii noştri”, în opinia şefului băncii româneşti cu capital francez.
    În ultimii ani, băncile au început să fie concurate de entităţi nonbancare, respectiv fintech-uri. Iar marile platforme online gen Google şi Facebook sau în România operatorii de telefonie mobilă au intrat în zona serviciilor bancare, a serviciilor de plăţi.
    Digitalizarea vine cu avantaje, dar şi cu riscuri, inclusiv pe piaţa bancară.


    „Automatizarea va avea cu siguranţă beneficiile ei, creând mai mult timp pentru operatori, care va putea fi folosit pentru o servire a clienţilor superioară calitativ. Pe de altă parte, o digitalizare extensivă va însemna şi o creştere a riscurilor care trebuie acoperite: riscuri de securitate şi cyber-riscuri, riscuri de securitate la nivelul terţilor, incertitudine în privinţa cadrului legal, managementul talentelor”, a declarat într-un interviu francezul François Bloch, care conduce de la sfârşitul anului 2016 BRD-SocGen, a treia bancă din piaţă după active.
    Pentru 2020 şi după aceea, trendul cel mai important este creşterea vitezei de dezvoltare a ofertei digitale, consideră François Bloch. „Piaţa, care începe să integreze tot mai mulţi tineri, se reconstruieşte în jurul unor noi instrumente bazate pe inteligenţa artificială, care sprijină accesul la distanţă la serviciile bancare, cu un nivel suplimentar de securitate.”
    În ceea ce priveşte evoluţia sistemului bancar la nivel macro, şeful BRD anticipează pentru 2020 o încetinire a creşterii creditării, după ce în 2019 ritmul mediu anual a urcat la 7,6%, cea mai mare viteză din ultimul deceniu. De asemenea, el spune că asistăm la sfârşitul perioadei de scădere a costului riscului. În 2019, rata creditelor neperformante a coborât spre 4% din total credite. „În raportul nostru de analiză macroeconomică Romania Economic Outlook, ediţia de toamnă 2019, am revizuit în sus estimările noastre referitoare la creşterea creditului neguvernamental, dat fiind că evoluţia din 2019 a fost mai bună decât estimările noastre iniţiale. În consecinţă, ne aşteptăm la o creştere a creditului neguvernamental de 5% an/an în decembrie 2020 (faţă de +3,6% an/an cât era estimat anterior).”
    Sistemul bancar românesc este aliniat cu principalele tendinţe la nivel european în materie de produse şi servicii. Este un sistem bancar bine supervizat şi solid reglementat de BNR, cu un puternic caracter inovator şi o concurenţă aprigă, susţine liderul BRD-SocGen. „Clientela tinde să devină tot mai sofisticată şi doreşte să folosească cele mai noi cuceriri ale tehnologiei în operaţiunile bancare de zi cu zi. Totuşi, sistemul bancar nu-şi foloseşte întregul potenţial, nivelul bancarizării este scăzut, în jur de 40% din populaţie fiind în afara sistemului. Din acest punct de vedere, rămân de făcut lucruri importante, iar soluţiile eficiente de incluziune trebuie încă să fie găsite, în ciuda eforturilor depuse în zona educaţiei financiare.”


    În ceea ce priveşte procesul de consolidare care s-a manifestat pe piaţa bancară românească în ultimii ani, şeful BRD-SocGen anticipează că va continua având în vedere că numărul băncilor de retail este prea mare, iar retailul este scump, devenind profitabil pe termen lung la cote de piaţă de peste 5%, astfel că, matematic, putem vedea mai multe procese de fuziuni şi achiziţii (M&A) cu bănci care au cote de piaţă mai mici de 5%. Aproximativ jumătate, respectiv 18, dintre băncile de pe piaţa locală au avut în ultimii ani o cotă de piaţă de sub 1%. Pe de altă parte, cele mai mari 10 bănci de pe piaţa locală au ajuns la o cotă de piaţă cumulată de circa 85% din sistemul bancar. „Piaţa românească are prea multe bănci de retail. Retailul este scump, devine profitabil pe termen lung la cote de piaţă superioare nivelului de 5% şi s-ar putea ca unele bănci să nu-şi permită să fie în retail. Aş spune că, matematic, putem vedea mai multe procese de fuziuni şi achiziţii care implică bănci care au cote de piaţă mai mici de 5%“, mai spune Bloch.
    În ultimii ani, consolidarea sistemului bancar a prins viteză, numărul băncilor scăzând la 34-36, iar fondurile de investiţii străine au devenit un jucător în acest proces.
    BRD mizează în continuare pe strategia creşterii organice, însă nu exclude achiziţii. „Strategia noastră s-a bazat întotdeauna în primul rând pe creşterea organică. Avem mărimea, resursele şi potenţialul potrivite ca să ne bazăm pe noi înşine. Totuşi, ne uităm la câteva deal-uri din piaţă şi nu excludem operaţiuni de creştere externă.“ Bloch a amintit că BRD are o poziţie de top pe piaţa locală şi nu caută „cote de piaţă cu orice preţ“.
    „Deţinem o poziţie de top pe piaţă. Sigur, ne dorim să creştem, dar principala noastră grijă este cum să îmbunătăţim calitatea serviciilor noastre şi să obţinem o rentabilitate bună pentru acţionarii noştri. Nu căutăm cote de piaţă cu orice preţ.“
    BRD-SocGen, a treia bancă de pe piaţa locală după active, a obţinut în 2019 un profit net de aproape 1,53 mld. lei, al doilea cel mai bun rezultat anual al băncii, rezultatul fiind influenţat de creşterea veniturilor operaţionale.
    Activele băncii româneşti cu capital francez au crescut anul trecut cu 3,2%, până la 55,8 mld. lei.
    François Bloch a arătat că BRD-SocGen este acum o bancă universală, orientată atât spre retail, cât şi spre segmentul corporate. Însă el aminteşte că, nu cu mult timp înainte ca Société Générale să cumpere BRD, aceasta era o bancă pentru clienţi corporate.


    „Ceea ce se numeşte corporate customer service este în ADN-ul nostru. Servim toate tipurile de clienţi corporate – mari clienţi români şi străini, toate categoriile de IMM-uri şi întreprinderi mici. Suntem în topul pieţei de credite sindicalizate, suntem banca nr. 1 în trade finance în România. Avem orice tip de produs sau serviciu pe care un IMM şi-ar putea dori să-l acceseze, avem resursele necesare ca să finanţăm toate tipurile de proiecte ale IMM-urilor. IMM-urile sunt foarte importante pentru noi şi pentru economia românească, pe care ne-am angajat să o sprijinim.”
    BRD-SocGen a înregistrat creştere pe portofoliul de IMM-uri, volumul mediu de credite crescând cu 3,9%. Banca finanţează IMM-urile şi small businessul şi prin intermediul ofertei de leasing, producţia crescând în 2019 cu 39%. „Leasingul este un produs complementar creditului, foarte convenabil pentru clienţi, şi vedem un apetit în creştere din partea clienţilor noştri IMM-uri.”
    Bancherul francez mai spune că urmăreşte atent şi constant piaţa, „evaluând tendinţele şi nevoile clienţilor, gestionând echilibrat activele şi pasivele pentru a asigura cea mai bună potrivire posibilă între scadenţele depozitelor şi duratele creditelor”. „În acest sens, oferim o remunerare superioară maturităţilor care depăşesc un an. Pe partea de depozite există lichiditate în exces pe termen scurt la nivelul întregului sistem bancar. Politica de pricing este urmărită şi ajustată pragmatic, luând în considerare atât nevoile curente şi prevăzute de lichiditate, cât şi evoluţia pieţei. În privinţa euro, trebuie să luăm în considerare faptul că băncile iau depozite la rate pozitive de dobândă, sau minimum 0%, în timp ce surplusul este plasat la dobânzi negative.”
    Referindu-se la strategia BRD-SocGen, François Bloch a mai arătat că trece de doi ani „printr-un proces de transformare care progresează frumos”.
    „Este nevoie de această transformare pentru că piaţa, clienţii şi nevoile lor, tehnologia sunt acum diferite comparativ cu ceea ce erau în urmă cu 10-15 ani. Societatea însăşi s-a schimbat. Acum este mai deschisă şi oferă oportunităţi mult mai multor oameni decât înainte. De aceea există acum aceste întrebări referitoare la rolul băncilor – şi suntem conştienţi de acest lucru. Amprenta noastră uriaşă asupra societăţii, definirea noastră drept infrastructură critică pentru ţară cer gândirea unei misiuni, a unui scop pentru bănci. Sunt câteva cuvinte-cheie: sustenabil, responsabil, inovator. Nu suntem doar un actor economic. Domeniul nostru de acţiune este mult mai larg decât economia în sine. Suntem un actor important la nivelul întregii societăţi şi noi, la BRD, luăm foarte în serios acest rol. Sprijinim cultura, educaţia, tehnologia.”