BusinessMagazin

Tag: rezultat

  • Rudy Giuliani, avocatul lui Donald Trump: Statele Unite vor schimba regimul din Iran

    Politica oficială a Washingtonului nu are obiectivul schimbării regimului islamic de la Teheran.

    Sancţiunile impuse Iranului au rolul producerii de probleme economice care ar putea conduce la o “revoluţie de succes”, a declarat Rudy Giuliani, potrivit agenţiei Reuters, la o reuniune a opoziţiei iraniene în exil. “Nu ştiu când vom înlătura” regimul din Iran. “Ar putea fi în câteva zile, în câteva luni, în câţiva ani. Dar se va întâmpla”, a afirmat Rudy Giuliani la reuniunea desfăşurată în oraşul american New York.

    Rudolph Giuliani a făcut declaraţiile la nivel personal, dat fiind că nu are atribuţii oficiale în acest domeniu. Dar Giuliani este avocatul personal al preşedintelui Donald Trump.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Opinie – Eugene Kaspersky, CEO Kaspersky: “LabSecuritatea cibernetică – riscuri mai mari, protecţie mai mică?”

    La fel ca în poveşti, avem două drumuri înainte
    Unul este „balcanizarea”: fragmentarea şi izolarea unei industrii. Balcanizarea este răspunsul natural la frică şi neîncredere; când ne e frică, mergem acasă şi încuiem uşile, dar pentru securitatea cibernetică balcanizarea înseamnă o scădere a proiectelor internaţionale şi a cooperării. Acest lucru ar putea să lase fiecare ţară în situaţia de a se lupta pe cont propriu cu ameninţări cibernetice globale. Pentru utilizatorii individuali ar putea însemna costuri mai mari, pe măsură ce companiile încearcă să îşi recupereze banii pierduţi din cauza infracţiunilor cibernetice, precum şi o protecţie redusă, deoarece competiţia – şi motorul inovaţiei – sunt restricţionate.
    În cealaltă direcţie se află colaborarea şi schimbul de informaţii; cooperarea dintre poliţie şi companiile de securitate cibernetică, precum şi investigaţiile comune; o comunitate unită împotriva ameninţărilor cibernetice, care nu cunosc frontiere. Acest peisaj deschis adăposteşte o industrie de securitate competitivă, care duce la tehnologii mai bune şi la o protecţie mai eficientă pentru toată lumea.
    Nu suntem singurii care cer revenirea la colaborare. La conferinţa RSA, IBM a spus: „Pentru rezolvarea provocărilor din securitatea cibernetică este nevoie de acţiuni curajoase, care nu pot fi făcute de o singură companie”, în timp ce RSA a afirmat: „Avem nevoie de colaborare – între echipele interne, dar şi cu oameni din exterior”, iar declaraţia de misiune pentru noul acord Cybersecurity Tech spune: „Vom lucra împreună şi vom stabili parteneriate formale şi informale pentru a îmbunătăţi cooperarea tehnică, dezvăluirea coordonată a vulnerabilităţilor şi schimbul de informaţii despre ameninţări”.
    Suntem de aceeaşi părere. Credem că ameninţările care evoluează continuu fac din fragmentarea securităţii cibernetice o idee care nu doar că nu e deloc bună, ci poate fi fatală.
    Peisajul în permanentă schimbare
    al ameninţărilor cibernetice
    Ameninţările online cresc în complexitate şi gravitate. Noi urmărim, în prezent, peste 100 de grupuri mari, majoritatea dintre ele fiind grupuri de spionaj cu arsenale vaste de instrumente şi tehnici create pentru a aduna informaţii. Colegii noştri din alte companii de securitate cibernetică fac acelaşi lucru. Cercetăm şi combatem zeci de atacuri direcţionate provenite de la vorbitori de diverse limbi: engleză, rusă, coreeană, chineză, spaniolă, italiană, arabă şi altele.
    Aceste ameninţări nu vizează doar organizaţii guvernamentale şi infrastructură, ci şi furnizorii şi clienţii lor, alte organizaţii şi chiar persoane fizice. Unele dintre victime sunt vizate direct, altele sunt în categoria „victime colaterale.”
    Fireşte, statele vor să-şi protejeze cetăţenii, companiile, infrastructura din ce în ce mai conectată şi industriile de aceste ameninţări. Şi cel mai simplu mod este să închizi uşa. Cel mai simplu, dar şi cel mai ineficient.
    Impactul închiderii uşilor
    Tendinţa „uşilor închise” este foarte reală: industria noastră ar putea să fie divizată în unităţi separate de bariere geopolitice şi de reglementare. Numărul legilor naţionale este în creştere, creând bariere suplimentare pentru companii ca a noastră, ceea ce face tot mai dificilă sau chiar imposibilă protecţia cetăţenilor şi a companiilor. În ultimii ani, au fost introduse cerinţe stricte: în Uniunea Europeană, Marea Britanie, SUA, Rusia, Germania, Singapore şi China, printre altele. Reglementările stricte pot duce la protecţionism, făcând mai dificilă operarea companiilor în alte ţări.
    În plus, duce şi la…
    Armarea spaţiului cibernetic
    Peste 30 de ţări au anunţat că au divizii cibernetice militare, iar cifrele reale sunt probabil mai mari. Spaţiul cibernetic este militarizat cu o viteză uimitoare.
    În afară de dezavantajele obişnuite ale militarizării, cum ar fi taxe mai mari şi incertitudine sporită, mai este ceva: mai devreme sau mai târziu, armele cibernetice ajung pe mâini greşite. Este greu să furi şi să lansezi o rachetă, dar în cazul armelor cibernetice se aplică exact contrariul. Uitaţi-vă la EternalBlue. Se presupune că a fost creat de un stat pentru a profita de o vulnerabilitate de soft care nu era publicată. EternalBlue a fost dezvăluit în mediul online în aprilie 2017. Instrumentul a fost aproape imediat folosit de alţi atacatori. A fost integrat în cunoscutul ransomware WannaCry o lună mai târziu şi a devenit cel mai folosit exploit din 2017. Şi nu este singurul exemplu de acest gen.
    Ce urmează? Companiile de securitate cibernetică
    trebuie şi vor să colaboreze
    Evident, aşa cum nu sunt graniţe online, nu este deloc surprinzător nici că ameninţările cibernetice nu au graniţe. Fragmentarea afectează capacitatea comună de a riposta la aceste ameninţări.
    Nu putem da ceasul înapoi, dar sunt destul de optimist. Da, lumea online are părţi întunecate, dar noi şi alţii ca noi avem puterea de a aprinde luminile: să devenim mai transparenţi şi să le dăm oamenilor dovada că pot avea încrederea în industria noastră.
    Este o călătorie pe care credem că orice companie
    de securitate cibernetică va trebui să o facă. Noi am început deja şi vom continua să milităm pentru cooperare şi uşi deschise. Putem salva lumea cibernetică prin schimbări graduale.

  • În 2009, românii au votat la referendum pentru Parlament unicameral şi reducerea la 300 a numărului aleşilor. Aceste lucruri nu s-au întâmplat

    “«(3) Aplicarea rezultatului referendumului national cu privire la problema de interes national este obligatorie. (4) Dacă referendumul national are ca obiect chestiuni de principiu sau alte propuneri formulate generic, rezultatul acestuia este facultativ. (5) În situaţia în care cetăţenii se pronunţă prin “DA” asupra problemei de interes national, în termen de cel mult 45 de zile calendaristice de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârii Curţii Constituţionale de confirmare a rezultatelor referendumului, Parlamentul sau Guvernul, după caz, trebui să pună de acord dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare rezultatului acestuia.»”, se arată în propunerea legislativă semnată în numele iniţiatorilor de senatorul PMP, Traian Băsescu.

    De asemenea, aceleaşi reglementări prevede proiectul şi cu privire la rezultatul referendumului local.

    «(3) Aplicarea rezultatului referendumului local cu privire la problema de interes deosebit este obligatorie. (4) Dacă referendumul local are ca obiect chestiuni de principiu sau alte propuneri formulate generic, rezultatul acestuia este facultativ. (5) În situaţia în care cetăţenii se pronunţă prin “DA” asupra problemei de interes deosebit, în termen de cel mult 45 de zile calendaristice de la data desfăşurării referendumului, consiliul local sau consiliul judeţean, după caz, trebuie să pună de acord prevederile din hotărârile în vigoare cu rezultatul acestuia.»”, potrivit sursei citate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministerul Energiei anunţă punerea în funcţiune a instalaţiei de desulfurare de la Paroşeni

    Termocentrala Paroşeni are o capacitate instalată de 150 MW.

    „Ne bucurăm că, începând de astăzi, termocentrala Paroşeni este prima instalaţie a CE Hunedoara conformă legislaţiei europene de mediu, după o investiţie de 65,3 milioane de euro”, arată o postare de pe pagina de Facebook a ministerului.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un debut excelent pentru un regizor român de mare perspectivă – VIDEO

    Filmul este o adaptare cinematografică după piesa de teatru cu acelaşi nume, iar rezultatul este unul spectaculos. Vlad Zamfirescu, care semnează şi regia, face unul dintre cele mai bune roluri ale sale; este un actor complet, care dovedeşte că tranziţia de la teatru la film este una cât se poate de naturală. Secretul fericirii este genul de film care te ţine în tensiune folosind doar elementele de bază ale unei producţii cinematografice: scenariu şi actori.

    Decorul este unul simplu, întreaga acţiune desfăşurându-se pe terasa unui apartament de bloc. Nu vă lăsaţi însă păcăliţi de acest lucru, pentru că stările prin care trec cei trei protagonişti sunt dintre cele mai diverse.

    Urmărind Secretul fericirii, mi-a venit imediat în minte un alt exemplu de piesă transpusă excelent pe marele ecran: Fences, producţia din 2017 regizată de Denzel Washington, care s-a numărat printre favoriţii sezonului de premii.

    Cunosc destule persoane care sunt reticente în faţa ideii de a urmări un film cu doar trei actori; aş spune însă că, folosind un număr redus de personaje, regizorului, şi mai ales scenariştilor, li se dă ocazia să exploreze intimitatea acestora şi să îi apropie pe telespectatori de cei care dau viaţă filmului. Am numeroase exemple în acest sens, un clasic fiind şi 12 Angry Men (chiar dacă numărul personajelor este mai mare, premisele sunt oarecum aceleaşi).

    Am avut mereu o problemă cu faptul că cele mai multe producţii locale foloseau cadre statice, cu foarte puţină mişcare, transformând filmul într-un soi de exerciţiu de răbdare. Cu toate că multe s-au bucurat de un evident succes, personal nu aş putea spune că am fost un mare fan al acestor producţii; sunt, în aceeaşi măsură, conştient de faptul că numeroase lipsuri au venit ca o consecinţă a subfinanţării. Proiecţiile de la TIFF 2018 mi-au dovedit însă că noua generaţie de cineaşti este dispusă să îşi asume mai multe riscuri şi sunt convins că filmele se vor bucura de o recunoaştere mult mai mare peste hotare.

    Secretul fericirii este o producţie care te pune pe gânduri, iar finalul nu face decât să scoată în evidenţă temele profunde abordate de film, teme cu care cei mai mulţi dintre noi am putea, cândva, să ne identificăm. Prezentarea acestora este pe alocuri superficială, dar sunt convins că nu e vorba de omisiune, ci de intenţie. Zamfirescu şi-a construit extrem de atent naraţiunea, atingând punctul culminant cu doar câteva cadre înainte de final.

    Filmul ar trebui să ajungă în cinematografe în toamna acestui an şi vă recomand din inimă să mergeţi în sălile de cinema pentru a-l urmări. Este un motiv de laudă la adresa filmului românesc.

    Nota: 8,5/10

    Secretul fericirii
    Regia: Vlad Zamfirescu
    Distribuţie: Vlad Zamfirescu, Irina Velcescu, Theo Marton
    Durată: o oră şI 30 de minute
    Data lansării: toamnă 2018

  • Publicarea salariilor din companiile private, contra sau pro?

    În două săptămâni de la lansarea aplicaţiei, 26.000 de angajaţi cu studii superioare din oraşele mari ale României şi-au introdus salariile şi poziţiile pentru a afla unde se situează versus piaţa. Pentru a aduce rezultatul cât mai aproape de realitate, eJobs a introdus 150.000 de date referitoare la salariile din România, colectate din studii.
    Cele mai multe salarii introduse în aplicaţie au fost din industria IT, softiştii, programatorii şi cei care lucrează în această industrie încercând să afle dacă mai au marjă de creştere salarială acolo unde lucrează în prezent sau ce salariu să ceară în cazul unei negocieri cu alte firme.
    Cel mai mare salariu introdus a fost de 31.000 de lei pentru o poziţie de software development manager.
    În sectorul bancar, cel mai mare salariu introdus a fost de 28.000 de lei pentru o poziţie de management.
    Bogdan Badea, cel care conduce eJobs, spune că această aplicaţie va echilibra cererea cu oferta, adică în orice moment angajaţii vor şti unde este piaţa, cât trebuie să ceară şi nu vor mai veni cu cereri de 1.000 de euro la prima strigare. Într-un call center, prima opţiune pentru cei care vor să câştige un ban fără experienţă într-un domeniu, media este de 2.500 de lei net pe lună.
    Întrebarea este dacă firmele, angajatorii sunt fericiţi de această aplicaţie, având în vedere că poate deveni referinţa, un fel de ROBOR sau EURIBOR, atunci când se negociază salarii şi se cer majorări.
    România şi Bulgaria sunt printre pieţele cel mai puţin transparente din regiune în privinţa salariilor oferite şi plătite, spune eJobs. Cea mai transparentă piaţă este Slovacia.
    Firmele private îşi protejează organigramele şi salariile, pentru a extrage cel mai mult din negocierile cu angajaţii. Atâta timp cât nu ştii cât este piaţa, cât câştigă colegul de bancă sau de birou, cât câştigă şeful, ci doar bănuieşti, firma are un avantaj în negocieri.
    Odată ce a apărut această referinţă, marja de negociere se mută în favoarea angajatului, iar companiile vor deveni din ce în ce mai nervoase, mai ales pe piaţa muncii din România, unde cererea este mai mare decât oferta.
    Pe lângă faptul că nu se găsesc oameni, odată ce a apărut această aplicaţie, Paylab, care are potenţial pentru a deveni referinţă, vor apărea şi discuţiile, de data aceasta concrete, în privinţa salariilor din companiile private. Deşi firmele private reclamă tot timpul transparenţa, în realitate este exact opusul.
    Asta îmi aminteşte de discuţiile legate de preţul produselor din supermarket şi de realizarea unui indice care să urmărească evoluţia acestor preţuri în timp.
    Marile reţele s-au împotrivit tot timpul realizării şi publicării unui indice de acest tip, pentru a nu fi arătate cu degetul când majorează preţurile. Aceste majorări sunt îmbrăcate prin campanii de marketing menite să confuzeze clienţii.
    În capitalism, câştigă cel care reuşeşte să îşi construiască o poziţie de monopol, să controleze piaţa prin achiziţia rivalilor şi să îşi impună în final preţurile, fără să aibă parte de concurenţă. În capitalism nimeni nu vrea concurenţă. Aşa cum nicio companie privată nu vrea să se ştie care sunt salariile plătite şi cum se situează ele faţă de piaţă.
    Întrebarea este şi dacă angajaţii vor să se ştie care sunt salariile pe care le primesc. Toată lumea vrea să ştie cât are colegul, cât are şeful, cât plăteşte concurenţa, dar nu cred că ar vrea să se afle cât câştigă el. Asta este adevărata luptă de clasă. 

  • Cel mai INUTIL AEROPORT DIN LUME. A costat 321 de milioane de euro şi este încă nefolosit DE 12 ANI

    Pe acesta va ateriza un prim avion zilele acestea: un zbor al SA Airlink din Johannesburg, cu până la 68 de pasageri la bord; aeronava va aterzia pe mica insulă după un zbor de şapte ore (ce va include şi o oprire pentru reîncărcarea combustibilului în Windhoek, Namibia).

    Ruta aceasta va fi operată săptămânal – în fiecare sâmbătă şi va marca un nou capitol în istoria teritoriilor britanice de peste ocean.

    Guvernul britanic a anunţat primele planuri de construire a unui aeroport pe insula Sfânta Elena în 2005, dar problemele întâmpinate în găsirea unei firme de construcţii potrivită şi presiunile financiare aduse de recesiunea globală au determinat întârzierea semnării contractelor până în 2011.

    Aeroportul a fost deschis oficial în iunie 2016, dar cu o mare problemă: aeronavele mari nu pot ateriza aici din cauza vânturilor puternice. Pe 18 aprilie 2016, un zbor de test operat de Comair pentru British Airways a dus la concluzia că un Boeing 737-800 avea nevoie de trei încercări pentru o aterizare de succes şi timp de mai mult de un an doar mici aeronave private au putut să folosească aeroportul.

    Un raport oficial publicat anul trecut demonstra că impactul condiţiilor meteo de aici nu era prevăzut şi descria aeroportul – descris de unii ”cel mai nefolositor aeroport din lumea” – drept un elefant alb de 285 de milioane de dolari care nu îi deserveşte nici pe pasageri, nici plătitorii de taxe, care au acoperit ”nota de plată”.

    Autorităţile estimau că după deschiderea aeroportului până la 30.000 de oameni pe an ar fi putut vizita Sfânta Elena după stabilirea unei conexiuni aeriene. Totuşi, serviciul săptămânal SA Airlink va putea să susţină doar 4.000 de pasageri anual – şi aceasta în cazul în care aeronavele ar fi pline.

    Costul zborului (pe un singur segment) este de aproximativ 395 de lire sterline, potrivit Telegraph Travel. Limita de 68 de pasgeri a fost pusă în scopul asigurării că aeronava este suficient de uşoară pentru a decola şi ateriza; iar piloţii au fost instruiţi să evite o porţiune a pistei unde vânturile sunt cel mai des des întâlnite. Potrivit presei internaţionale, Sf.

    Elena este o insulă potrivită pentru turiştii dornici de natură, sălbăticie; este totodată locul în care a fost închis Napoleon după bătălia de la Waterloo. Climatul este blând în majoritatea anului, cu temperaturi care variază între 20 şi 27 de grade Celsius; engleza este limba principală , bucătăria insulei esta malaysiană, cu influenţe chineze.
     

  • Libra Internet Bank şi-a dublat profitul net în semestrul I, la peste 46 de milioane de lei

    Rezultatul a fost obţinut „în primul rând prin creşterea semnificativă a portofoliului de credite, în condiţiile unei rate de neperformanţă mult sub media sistemului bancar, dar şi prin optimizarea cheltuielilor operaţionale”, susţin reprezentanţii băncii.

    La 30 iunie 2018, activele nete ale Libra Internet Bank erau în valoare de 4,96 miliarde de lei (în creştere cu 9% faţă de începutul anului), în condiţiile în care soldul surselor a fost de 4,39 miliarde de lei, iar soldul creditelor – 3,06 miliarde de lei.

    Rata de neperformanţă a băncii s-a situat la 1,69%, media pieţei fiind în jur de 6%.

    „Investiţiile noastre permanente şi susţinute în creşterea calităţii serviciilor şi în inovaţie tehnologică au făcut ca în prima jumătate a anului să atragem mulţi clienţi noi şi să ne putem menţine un ritm de creştere ridicat, pe toate liniile de business. Un alt factor important în dezvoltarea băncii îl constituie abordarea de nişă şi specializarea avansată pe segmentele profesii liberale, agricultură şi real-estate”, a declarat Emil Bituleanu, directorul general al Libra Internet Bank.

    Libra Internet Bank are o cotă de piaţă de peste 1% şi o reţea de 50 de sucursale.

  • În iunie, UE a înregistrat un excedent de 6,9 miliarde de euro în comerţul internaţional

    Prima estimare pentru exporturile de bunuri extracomunitare în iunie 2018 a fost de 171,5 miliarde de euro, în creştere cu 8,2% faţă de iunie 2017, când însumau 158,5 miliarde de euro.

    Importurile din restul lumii au fost de 164,6 miliarde de euro, în creştere cu 8,4% faţă de iunie 2017, când acestea au însumat 151,9 miliarde de euro. Ca rezultat, UE28 a înregistrat un excedent de 6,9 miliarde de euro în comerţul cu mărfuri cu restul lumii în iunie 2018, faţă de 6,6 miliarde euro în iunie 2017.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un debut excelent pentru un regizor român de mare perspectivă

    Filmul este o adaptare cinematografică după piesa de teatru cu acelaşi nume, iar rezultatul este unul spectaculos. Vlad Zamfirescu, care semnează şi regia, face unul dintre cele mai bune roluri ale sale; este un actor complet, care dovedeşte că tranziţia de la teatru la film este una cât se poate de naturală. Secretul fericirii este genul de film care te ţine în tensiune folosind doar elementele de bază ale unei producţii cinematografice: scenariu şi actori.

    Decorul este unul simplu, întreaga acţiune desfăşurându-se pe terasa unui apartament de bloc. Nu vă lăsaţi însă păcăliţi de acest lucru, pentru că stările prin care trec cei trei protagonişti sunt dintre cele mai diverse.

    Urmărind Secretul fericirii, mi-a venit imediat în minte un alt exemplu de piesă transpusă excelent pe marele ecran: Fences, producţia din 2017 regizată de Denzel Washington, care s-a numărat printre favoriţii sezonului de premii.

    Cunosc destule persoane care sunt reticente în faţa ideii de a urmări un film cu doar trei actori; aş spune însă că, folosind un număr redus de personaje, regizorului, şi mai ales scenariştilor, li se dă ocazia să exploreze intimitatea acestora şi să îi apropie pe telespectatori de cei care dau viaţă filmului. Am numeroase exemple în acest sens, un clasic fiind şi 12 Angry Men (chiar dacă numărul personajelor este mai mare, premisele sunt oarecum aceleaşi).

    Am avut mereu o problemă cu faptul că cele mai multe producţii locale foloseau cadre statice, cu foarte puţină mişcare, transformând filmul într-un soi de exerciţiu de răbdare. Cu toate că multe s-au bucurat de un evident succes, personal nu aş putea spune că am fost un mare fan al acestor producţii; sunt, în aceeaşi măsură, conştient de faptul că numeroase lipsuri au venit ca o consecinţă a subfinanţării. Proiecţiile de la TIFF 2018 mi-au dovedit însă că noua generaţie de cineaşti este dispusă să îşi asume mai multe riscuri şi sunt convins că filmele se vor bucura de o recunoaştere mult mai mare peste hotare.

    Secretul fericirii este o producţie care te pune pe gânduri, iar finalul nu face decât să scoată în evidenţă temele profunde abordate de film, teme cu care cei mai mulţi dintre noi am putea, cândva, să ne identificăm. Prezentarea acestora este pe alocuri superficială, dar sunt convins că nu e vorba de omisiune, ci de intenţie. Zamfirescu şi-a construit extrem de atent naraţiunea, atingând punctul culminant cu doar câteva cadre înainte de final.

    Filmul ar trebui să ajungă în cinematografe în toamna acestui an şi vă recomand din inimă să mergeţi în sălile de cinema pentru a-l urmări. Este un motiv de laudă la adresa filmului românesc.

    Nota: 8,5/10

    Secretul fericirii
    Regia: Vlad Zamfirescu
    Distribuţie: Vlad Zamfirescu, Irina Velcescu, Theo Marton
    Durată: o oră şI 30 de minute
    Data lansării: toamnă 2018