Sistemul Coca-Cola România
Motivaţie: Fiecare dintre noi poate contribui la un mediu mai curat, cu un obicei simplu, în fiecare zi: colectarea separată a deşeurilor. Acesta este şi mesajul platformei naţionale „Azi pentru Mâine”, iniţiată de Asociaţia CSR Nest şi finanţată de Fundaţia Coca-Cola, care îşi propune educarea şi implicarea persoanelor fizice şi juridice în colectarea separată a deşeurilor, cu scopul de a face din acest lucru un obicei, ca verigă importantă în vederea îndeplinirii principiilor economiei circulare.
Descrierea proiectului: „Azi pentru Mâine” s-a lansat în vara lui 2019 cu proiecte de educare şi implicare a publicului în diferite zone de acţiune – precum cele de colectarea separată a deşeurilor pe litoral sau cele adresate elevilor din sudul ţării. Proiectul intervine concret, pe două direcţii – educare şi asigurarea de infrastructură de colectare separată – prin trei componente: „Azi pentru Mâine în Comunitate”, „Azi pentru Mâine pe Plajă” şi „Azi pentru Mâine în Şcoală”. Prin componenta „Azi pentru Mâine în Comunitate”, platforma aduce împreună toţi actorii relevanţi care pot conlucra pentru implementarea sistemului de colectare separată, oferindu-le persoanelor fizice şi juridice posibilitatea de a crea parteneriate cu autorităţile locale şi operatorii de salubritate, pentru a conlucra în sectorul colectării separate a deşeurilor. La rândul său, „Azi pentru Mâine în Şcoală” este un proiect de educaţie derulat în rândul elevilor din ciclul gimanzial, din mediul urban, cu scopul de a creşte nivelul de înţelegere a importanţei colectării separate a deşeurilor şi reciclării acestora. La acest pilon se adaugă şi montarea de infrastructură de colectare separată în fiecare şcoală din proiect. Iar pentru a avea plaje curate şi ape limpezi, „Azi pentru Mâine pe Plajă” înseamnă acţiuni de susţinere a colectării separate pe litoralul românesc, precum şi informarea turiştilor şi a operatorilor economici de pe litoral cu privire la beneficiile colectării şi reciclării pentru mediu şi oameni.
Rezultate: În cadrul „Azi pentru Mâine în Comunitate”, a fost lansat un ghid complex şi documentat pentru implementarea colectării separate, care cuprinde un plan concret de acţiune pentru cetăţeni şi o serie de studii de caz, unde au fost organizate în total 24 de întâlniri şi dezbateri cu actori relevanţi (autorităţi locale, organizaţii relevante), cu scopul de a îmbunătăţi colaborarea şi intervenţia în domeniul colectării separate a deşeurilor la nivel local. Pentru că adulţii responsabili, cu drag de natură şi grijă faţă de ceea ce îi înconjoară, se formează încă de pe băncile şcolii, în cadrul proiectului „Azi pentru Mâine în Şcoală”, desfăşurat în perioada 2020-2021, copiii din 64 de şcoli au învăţat despre reciclare şi au colectat separat peste 41 de tone de deşeuri. De asemenea, ediţia din 2020 a proiectului desfăşurat pe litoral, „Azi pentru Mâine pe Plajă”, s-a încheiat cu performanţe importante: peste 23.500 de kilograme de deşeuri colectate separat, cu sprijinul a 60 de parteneri HoReCa implicaţi în proiect şi amplasarea, pe plaje, a 120 de containere de colectare a deşeurilor, pe trei fracţii. Proiectul a acoperit 17 kilometri de plajă, aproape 50% din litoralul românesc, şi a continuat şi anul acesta.
Descrierea proiectului: Raportul de biodiversitate realizat de către o echipă de ingineri de mediu şi ecologi vine în completarea acţiunilor de ecologizare din anii trecuţi. Acesta conţine o prezentare a parcului, o secţiune dedicată ameninţării reprezentate de deşeuri, măsurile de conservare a Parcului Naţional Cozia, dar mai ales modul în care au fost prezervate habitatele din parc, în urma acţiunii de ecologizare desfăşurate anul trecut. Specialiştii propun şi o serie de măsuri de conservare, cum ar fi: instituirea unui sistem de evacuare a deşeurilor din parc şi realizarea de coşuri de gunoi antiurs, care să evite atragerea animalelor sălbatice şi dependenţa lor de resturi menajere. Administraţia Parcului Naţional Cozia a luat în considerare parteneriate cu autorităţile publice locale, proprietarii şi administratorii de terenuri. Fiind în plină perioadă de pandemie, campania „POPAS 2020” s-a desfăşurat cu ajutorul voluntarilor de la Administraţia Parcului Naţional Cozia, a voluntarilor locali şi a celor de la Manager de Mediu. Campania a avut trei componente, care s-au derulat pe parcursul lunilor martie – noiembrie. Prima a constat în observarea habitatelor din Parcul Naţional Cozia şi redactarea raportului de sustenabilitate şi a broşurii, a doua a presupus activitatea de plantare, iar a treia a inclus campania de comunicare şi conştientizare realizată pe canalele de comunicare Nestlé şi în alte medii online.
2. Energie: un spaţiu interactiv ce promovează atât consumul eficient de energie, cât şi producţia de energie curată, plecând de la panouri solare, fotovoltaice şi până la pompe geotermale şi stocare gravitaţională;
Motivaţie: Risipa alimentară este o problemă majoră ce are consecinţe atât asupra economiei, cât şi asupra mediului. Conform unui studiu realizat de Food Waste Combat, citat de companie, România aruncă anual 5 milioane de tone de alimente la gunoi, ocupând astfel locul 9 în clasamentul risipei, la nivelul Uniunii Europene. Individual, un român aruncă anual aproximativ 250 kg de alimente, cantitate echivalentă cu alimentele consumate de o persoană timp de un an. Pentru a contribui activ la reducerea risipei alimentare, Lidl a adoptat o serie de măsuri interne, precum planificarea cu atenţie a stocurilor în vederea diminuării volumului de produse alimentare care poate deveni deşeu, şi donarea constantă de produse alimentare comestibile şi nonalimentare care din diverse motive şi-au pierdut valoarea economică de piaţă. Produsele sunt donate către reţeaua „Banca pentru Alimente”, care îşi propune să reducă risipa alimentară prin colectarea surplusului alimentar de la agenţii economici parteneri, pe care ulterior să îl redistribuie către diferite ONG-uri ce oferă sprijin persoanelor defavorizate. Lidl este partener al reţelei de Bănci pentru Alimente din România încă de la fondarea primei astfel de organizaţii, în Bucureşti, în 2016. De atunci, a susţinut financiar inaugurarea a încă opt centre regionale – în Cluj-Napoca, Roman, Oradea, Braşov, Timişoara, Constanţa, Craiova şi Galaţi. În prezent, acestea fac parte din Federaţia Băncilor pentru Alimente din România. Printre obiectivele Federaţiei se numără înfiinţarea a câte unui punct de lucru local în fiecare „Bancă pentru Alimente” regională, care să se alăture structurii naţionale: au fost deja înfiinţate puncte de lucru la Iaşi şi Baia Mare.
Motivaţie: Un studiu al Universităţii din Viena, citat de companie, arată că Dunărea transportă în Marea Neagră 4,2 tone de plastic în fiecare zi, adică 1.533 de tone pe an. Aceste deşeuri au o rată de descompunere foarte mare – între 50 şi 600 de ani, în funcţie de material, reprezentând o ameninţare serioasă nu doar pentru biodiversitatea fluviului, dar şi pentru calitatea vieţii omului. Drept răspuns la această problemă care se răsfrânge deopotrivă asupra mediului şi comunităţilor, Lidl România investeşte constant în aplicarea de măsuri interne de reducere a plasticului pus în circulaţie, dar şi în susţinerea proiectelor care au scopul de a diminua cantitatea de plastic ajunsă în natură. Toate măsurile luate de Lidl România pentru combaterea poluării cu plastic sunt în linie cu „REset Plastic”, strategia în domeniul plasticului a grupului Schwarz, din care retailerul face parte. Unul dintre programele strategice de reducere a poluării cu plastic a apelor, în care Lidl investeşte, este „Cu apele curate”, implementat împreună cu Asociaţia MaiMultVerde (MMV), în parteneriat cu Centrul de Resurse pentru Participare Publică (CeRe), Asociaţia pentru Relaţii Comunitare (ARC) şi Bloc0.
Motivaţie: Susţinut de Lidl România, ASAP este un program ce contribuie la obiectivele strategiei REset Plastic a Grupului Schwarz, din care retailerul face parte. Aşa cum digitalizarea şi gadgeturile sunt o normalitate pentru generaţia de astăzi, aşa şi reflexul reciclării va ţine de normalitate pentru cei care acum sunt încă în şcoală, sunt de părere reprezentanţii companiei, adăugând că în contextul în care România este pe locul 26 din cele 27 de ţări membre ale Uniunii Europene în ceea ce priveşte rata colectării şi a reciclării deşeurilor municipale, este evident că soluţiile şi mecanismele clasice de reciclare nu mai sunt suficiente, ci este necesară crearea unei comunităţi de tineri, cu o voce proprie, cu o misiune comună, care să schimbe în mod concret modul în care responsabilitatea faţă de mediu se perpetuează în sociatate. Cu o astfel de soluţie vine programul ASAP (Armata Selectării Atente a Plasticului), care urmăreşte să genereze schimbare în comportamentul adolescenţilor faţă de plastic, de la utilizare, la colectare separată şi reciclare, printr-un demers educaţional construit pe implicare.
Descrierea proiectului: Dezvoltat de The Institute şi Lidl România, programul ASAP a început în 2019 şi şi-a propus să acţioneze în două etape. Prima este etapa de informare şi familiarizare: prin platforma www.asap-romania.ro, tinerii au acces la întregul spectru de informaţii ce ţin de plastic: istorie, legislaţie, cum afectează acest material mediul înconjurător, dar şi sănătatea noastră, sfaturi utile şi uşor de pus în practică despre utilizarea unei cantităţi reduse de plastic în viaţa de zi cu zi. A doua etapă este cea de implicare şi sedimentare a comportamentului pozitiv pentru mediu, în care au loc o serie de acţiuni alături de artiştii şi comunităţile preferate ale tinerei generaţii care să îi încurajeze şi să îi mobilizeze pe tineri să se implice în mod direct în misiunea programului. Pe termen lung, programul vizează să aducă implicarea şi schimbarea chiar în şcoli, prin implementarea unui proiect de colectare separată a deşeurilor în toate unităţile de învăţământ din România. Primii paşi în acest sens au fost realizaţi în parteneriate pilot cu şcoli din sectorul 6 al Bucureştiului, Constanţa şi Braşov, care au permis o primă cartografiere a procesului de colectare sparată în şcolile româneşti. În urma acestor parteneriate echipa ASAP a pus la dispoziţia autorităţilor publice centrale şi locale un ghid de bune practici pentru îmbunătăţirea colectării şi completarea cadrului legislativ. Experienţa ediţiilor pilot a fost una pozitivă, iar în prezent, începând cu anul şcolar 2021 – 2022, programul ASAP este implementat în 20 de oraşe şi sectoare din Bucureşti. Programul naţional ASAP a început în 2019 şi va continua cât timp este nevoie pentru schimbarea în bine a mentalităţii următoarei generaţii.
Motivaţie: Campania „Alege Asumat un Oraş Curat” reflectă misiunea asumată de BAT de a construi un viitor mai bun pentru consumatori, angajaţi şi societate, precum şi angajamentul de a utiliza mai puţin plastic, de a genera mai puţine deşeuri şi de a recicla mai mult. În acest sens, BAT îşi doreşte să sublinieze atât importanţa alegerilor informate şi asumate, cât şi impactul pe care acestea îl au asupra mediului şi comunităţii. Ideea de la care a plecat campania „Alege Asumat un Oraş Curat” este aceea că în fiecare zi facem o serie de alegeri şi toate acestea au impact asupra vieţii noastre, a celor din jurul nostru şi, implicit, asupra mediului înconjurător. Ceea ce poate părea un gest mărunt, precum aruncatul chiştocului de ţigară la coşul de gunoi, nu pe stradă, poate avea un impact semnificativ asupra felului în care arată oraşul nostru şi asupra mediului în ansamblul său. 
Motivaţie: În 2018, Carrefour a anunţat, la nivel internaţional, filosofia „Act for Food”, un angajament de susţinere a unei alimentaţii mai sănătoase, mai gustoase şi de calitate. Direcţia s-a tradus şi la nivel local prin iniţiative din patru arii principale: produse bio, mărci proprii, Filierele Calităţii şi Cooperativa Agricolă Vărăşti. Programul „Deschidem Vinul Românesc”, apărut în 2019, duce mai departe filosofia Carrefour atât prin sprijinirea pe termen lung a producătorilor locali de vinuri, cât şi prin educarea românilor privind consumul de vin. Proiectul este dezvoltat local, din dorinţa Carrefour de a susţine producătorii români de vinuri care contribuie semnificativ la creşterea economică şi la bunăstarea comunităţilor locale. România este pe locul 6 în Europa ca producător de vin şi pe locul 12 la nivel global, iar industria vinicolă are un impact socio-economic major în comunităţile româneşti. Printre obiectivele iniţiale ale proiectului se numără: consolidarea relaţiei cu producătorii locali de vinuri, susţinerea lor pentru creşterea afacerii şi a vizibilităţii; poziţionarea Carrefour ca prima destinaţie pentru vinurile româneşti de calitate la un preţ accesibil; educarea consumatorilor pentru o alegere informată a vinurilor şi, pe termen lung, transformarea vinului românesc într-un brand de ţară.
MOTIVAŢIE: În 2018, Carrefour a lansat Act for Food, un angajament global prin care îşi propune să devină lider mondial în tranziţia alimentară, oferind acces la alimente sănătoase, de calitate şi la preţuri corecte. Una dintre acţiunile concrete este sprijinirea agriculturii bio. În România, doar 2% din suprafaţa totală agricolă este cultivată bio – creşterea acestui procent are impact benefic asupra fermierilor, mediului înconjurător şi a stilului de viaţă. Creşterea producţiei locale determină şi un preţ accesibil pentru produsele bio, încurajând astfel consumul lor. „Creştem România Bio” este o mişcare naţională de susţinere a agriculturii sustenabile şi de încurajare a obiceiurilor sănătoase de consum, având la bază produsele bio. Proiectul a urmărit pe de o parte dezvoltarea sectorului agricol bio, prin sprijinirea fermierilor locali în conversia către agricultura bio, iar pe de altă parte, educarea consumatorului către alegeri mai sănătoase.
DESCRIEREA PROIECTULUI: „Creştem România BIO” este un program anual, implementat la nivel naţional. Proiectul reprezintă un demers strategic local, prin care Carrefour propune noi standarde în agricultură şi întăreşte ecosistemul de producători, organisme de certificare şi consumatori, aliniat la angajamentul global Act for Food Carrefour. Este primul program de conversie la agricultura ecologică destinat fermierilor locali, a debutat în 2019 şi adresează nevoia practicanţilor români de agricultură convenţională de a avea acces la un proces simplificat de tranziţie către agricultura bio. Astfel, Carrefour a preluat eforturile de documentaţie, costurile de certificare, producţia pe întreaga perioadă de conversie, cât şi 2 ani după certificare şi a oferit consiliere de business şi marketing sau schimb de experienţă.
REZULTATE: În perioada 2019-2021, în program s-au înscris 885 de fermieri locali. O parte dintre aceştia au început de anul trecut să le ofere clienţilor legume şi fructe provenite din culturi aflate în proces de conversie. De altfel, potrivit reprezentanţilor companiei, eticheta „în conversie la agricultura ecologică” este unică pe piaţa de retail din România. Totodată, anul acesta au apărut pe rafturi şi primele produse certificate BIO. Suprafaţa pe care se cultivă legume şi fructe bio în România a crescut, iar peste 5% face parte din programul „Creştem România BIO”. Doar 2% dintre produsele din piaţa de retail din România sunt bio, în timp ce 3-4% din sortimentaţia Carrefour este deja bio, iar acest procent va continua să crească. Contractul oferit agricultorilor a dus şi la diversificarea tipului de fructe şi legume cultivate (de exemplu, roşii, castraveţi, ardei, dovlecei, cartofi mov, alune, ciuperci shiitake), precum şi la extinderea zonelor bio din ţară (adăugându-se regiunile Botoşani, Suceava, Timişoara, Caraş-Severin, Satu Mare, Vaslui, Iaşi).
Motivaţie: Acest proiect al Kaufland România este parte din iniţiativa REset Plastic, strategia integrată dezvoltată la nivel internaţional a grupului Schwarz în ceea ce priveşte plasticul. Abordarea holistică cuprinde de la evitarea folosirii acestuia, la design, reciclare şi înlăturare, până la inovare şi informare. Compania şi-a propus ca până în anul 2025 utilizarea plasticului să fie redusă cu 20%, iar 100% din ambalajele produselor marcă proprie să fie realizate din materiale care permit un nivel maxim de reciclare.