Tag: responsabil

  • Directoarea de HR care a citit peste 40.000 de CV-uri dezvăluie cele mai mari greşeli pe care le fac candidaţii

    Unele dintre aceste greşeli nu par unele atât de importante; dar pe o piaţă a muncii atât de competitivă, ele pot face diferenţa între obţinerea jobului de vis şi aruncarea CV-ului la gunoi.

    Iată care sunt, în opinia Tinei Nicolai, greşelile pe care trebuie cu orice preţ să le evitaţi.

    Neglijenţa. “Cea mai mare greşeală pe care o fac candidaţii este că nu sunt atenţi la detalii. Sunt leneşi”, spune Nicolai. Ea subliniază faptul că a văzut prea multe CV-uri cu greşeli de ortografie, fonturi alese prost, date de contact care nu mai erau valabile sau informaţii irelevante.

    CV-uri prea lungi. “După o vreme, CV-urile încep să pară un capitol dintr-o carte. E mai bine să amintiţi doar rezultatele importante pe un singur rând sau maxim două.”

    Începerea unui rând cu “responsabil de…” Aceasta este altă greşeală pe care Tina Nicolai spune că a regăsit-o la foarte mulţi candidaţi. Începând descrierea cu “responsabil de…” arată angajatorului care erau cerinţele job-ului respectiv, dar nu spune nimic despre rezultatele efective ale candidatului.

  • Directoarea de HR care a citit peste 40.000 de CV-uri dezvăluie cele mai mari greşeli pe care le fac candidaţii

    Unele dintre aceste greşeli nu par unele atât de importante; dar pe o piaţă a muncii atât de competitivă, ele pot face diferenţa între obţinerea jobului de vis şi aruncarea CV-ului la gunoi.

    Iată care sunt, în opinia Tinei Nicolai, greşelile pe care trebuie cu orice preţ să le evitaţi.

    Neglijenţa. “Cea mai mare greşeală pe care o fac candidaţii este că nu sunt atenţi la detalii. Sunt leneşi”, spune Nicolai. Ea subliniază faptul că a văzut prea multe CV-uri cu greşeli de ortografie, fonturi alese prost, date de contact care nu mai erau valabile sau informaţii irelevante.

    CV-uri prea lungi. “După o vreme, CV-urile încep să pară un capitol dintr-o carte. E mai bine să amintiţi doar rezultatele importante pe un singur rând sau maxim două.”

    Începerea unui rând cu “responsabil de…” Aceasta este altă greşeală pe care Tina Nicolai spune că a regăsit-o la foarte mulţi candidaţi. Începând descrierea cu “responsabil de…” arată angajatorului care erau cerinţele job-ului respectiv, dar nu spune nimic despre rezultatele efective ale candidatului.

  • Secretele NESPUSE din spatele unui CV: care sunt greşelile care îţi “ucid” şansele de a te angaja

    Unele dintre aceste greşeli nu par unele atât de importante; dar pe o piaţă a muncii atât de competitivă, ele pot face diferenţa între obţinerea jobului de vis şi aruncarea CV-ului la gunoi.

    Iată care sunt, în opinia Tinei Nicolai, greşelile pe care trebuie cu orice preţ să le evitaţi.

    Neglijenţa. “Cea mai mare greşeală pe care o fac candidaţii este că nu sunt atenţi la detalii. Sunt leneşi”, spune Nicolai. Ea subliniază faptul că a văzut prea multe CV-uri cu greşeli de ortografie, fonturi alese prost, date de contact care nu mai erau valabile sau informaţii irelevante.

    CV-uri prea lungi. “După o vreme, CV-urile încep să pară un capitol dintr-o carte. E mai bine să amintiţi doar rezultatele importante pe un singur rând sau maxim două.”

    Începerea unui rând cu “responsabil de…” Aceasta este altă greşeală pe care Tina Nicolai spune că a regăsit-o la foarte mulţi candidaţi. Începând descrierea cu “responsabil de…” arată angajatorului care erau cerinţele job-ului respectiv, dar nu spune nimic despre rezultatele efective ale candidatului.

  • Directoarea de HR care a citit peste 40.000 de CV-uri dezvăluie cele mai mari greşeli pe care le fac candidaţii

    Unele dintre aceste greşeli nu par unele atât de importante; dar pe o piaţă a muncii atât de competitivă, ele pot face diferenţa între obţinerea jobului de vis şi aruncarea CV-ului la gunoi.

    Iată care sunt, în opinia Tinei Nicolai, greşelile pe care trebuie cu orice preţ să le evitaţi.

    Neglijenţa. “Cea mai mare greşeală pe care o fac candidaţii este că nu sunt atenţi la detalii. Sunt leneşi”, spune Nicolai. Ea subliniază faptul că a văzut prea multe CV-uri cu greşeli de ortografie, fonturi alese prost, date de contact care nu mai erau valabile sau informaţii irelevante.

    CV-uri prea lungi. “După o vreme, CV-urile încep să pară un capitol dintr-o carte. E mai bine să amintiţi doar rezultatele importante pe un singur rând sau maxim două.”

    Începerea unui rând cu “responsabil de…” Aceasta este altă greşeală pe care Tina Nicolai spune că a regăsit-o la foarte mulţi candidaţi. Începând descrierea cu “responsabil de…” arată angajatorului care erau cerinţele job-ului respectiv, dar nu spune nimic despre rezultatele efective ale candidatului.

  • Cine este George Soros, spaima lui Liviu Dragnea, Donald Trump şi Viktor Orban?

    Sprijinul său s-a concentrat adesea către cei care se confruntă cu discriminarea – grupuri de etnie romă din Europa, consumatorii de droguri, lucrătorii sexuali sau persoanele LGBTI. Soros a experimentat el însuşi intoleranţa. Născut în Ungaria în 1930, acesta a trăit sub ocupaţia nazistă, ce a dus la uciderea a peste 500.000 de evrei din ţara sa. Familia sa, cu rădăcini evreieşti, a reuşit să supravieţuiască cu ajutorul unor acte de identitate false şi i-a ajutat şi pe alţii să facă acelaşi lucru. „Decât să ne mulţumim cu soarta noastră, am hotărât să le luptăm cu o forţă mult mai mare decât noi şi, totuşi, am reuşit”, declara Soros. Când comuniştii şi-au consolidat puterea în Ungaria, după război, Soros a părăsit Budapesta în 1947 pentru Londra. Aici a lucrat part-time pe post de chelner într-un club de noapte pentru a-şi plăti studiile la London School of Economics. În 1956, a emigrat în Statele Unite ale Americii, intrând în lumea finanţelor şi investiiţiilor, unde a reuşit să pună bazele averii sale imense. În 1970 şi-a lansat propriul fond de investiţii, Soros Fund Management, şi a reuşit să devină unul dintre cei mai de succes investitori din istoria Statelor Unite.  Ulterior, Soros a creat Open Society Foundations  –  o reţea de fundaţii, parteneri şi proiecte din peste 100 de ţări.

    Munca sa reflectă gândirea filosofului Karl Popper, pe care Soros a analizat-o pentru prima dată la London School of Economics. În cartea sa „Open Society and Its Enemies”, Popper argumentează că nicio filozofie sau ideologie nu este arbitrul final al adevărului şi că societăţile pot înflori doar atunci când se axează pe guvernarea democratică, libertatea de exprimare şi respectul pentru drepturile individului, abordare care se află la baza Open Society Foundation.

    Soros şi-a început pracursul filantropic în 1979, când a oferit burse de şcolarizare studenţilor de culoare sud-africani. În 1980, a ajutat la promovarea schimbului liber de idei în Blocul Comunist realizând şi trimiţând fotocopii ale textelor interzise. După căderea Marelui Zid al Berlinului, a creat Central European University, un spaţiu ce încuraja gândirea critică – la acel timp un concept de neconceput pentru majoritatea universităţilor. A susţinut schimburile culturale dintre Europa Estică şi cea Vestică, jucând un rol crucial în ajutorarea societăţii, în care el însuşi a supravieţuit, să se deschidă către lume.

    Odată cu încheierea Războiului Rece, şi-a extins actele caritabile către Statele Unite, Africa şi Asia, în vederea susţinerii unor societăţi cât mai transparente şi democratice. A fost una dintre primele voci care a criticat războiul împotriva drogurilor ca fiind „cu mult mai dăunător decât însuşi problema drogurilor”. La începutul anilor 2000, a devenit un finanţator considerbil şi pentru mişcările ce susţineau căsătoriile între persoanele de acelaţi sex. De-a lungul timpului, Soros a fost unul dintre cei mai cunoscuţi susţinători ai integrării romilor din Europa, asigurând plata taxelor de studii pentru mii de elevi şi studenţi proveniţi din grupuri marginalizate.

    În prezent, la peste 80 de ani, Soros deţine în continuare un rol activ în susţinerea intereselor Fundaţiei Open Society şi călătoreşte foarte mult pentru a-şi prezenta ideile despre schimbarea societăţii în faţa liderilor lumii, atât în privat, cât şi la nivel public.

    Cu toate acestea, chiar el însuşi a recunoscut că pentru unele dintre problemele societăţii s-ar putea să nu apară niciodată rezolvare. „Succesul pe plan finanicar mi-a conferit un nivel de independenţă mai mare decât altora”, a declarat el la un moment dat. 

  • Cine este George Soros, spaima lui Liviu Dragnea, Donald Trump şi Viktor Orban?

    Sprijinul său s-a concentrat adesea către cei care se confruntă cu discriminarea – grupuri de etnie romă din Europa, consumatorii de droguri, lucrătorii sexuali sau persoanele LGBTI. Soros a experimentat el însuşi intoleranţa. Născut în Ungaria în 1930, acesta a trăit sub ocupaţia nazistă, ce a dus la uciderea a peste 500.000 de evrei din ţara sa. Familia sa, cu rădăcini evreieşti, a reuşit să supravieţuiască cu ajutorul unor acte de identitate false şi i-a ajutat şi pe alţii să facă acelaşi lucru. „Decât să ne mulţumim cu soarta noastră, am hotărât să le luptăm cu o forţă mult mai mare decât noi şi, totuşi, am reuşit”, declara Soros. Când comuniştii şi-au consolidat puterea în Ungaria, după război, Soros a părăsit Budapesta în 1947 pentru Londra. Aici a lucrat part-time pe post de chelner într-un club de noapte pentru a-şi plăti studiile la London School of Economics. În 1956, a emigrat în Statele Unite ale Americii, intrând în lumea finanţelor şi investiiţiilor, unde a reuşit să pună bazele averii sale imense. În 1970 şi-a lansat propriul fond de investiţii, Soros Fund Management, şi a reuşit să devină unul dintre cei mai de succes investitori din istoria Statelor Unite.  Ulterior, Soros a creat Open Society Foundations  –  o reţea de fundaţii, parteneri şi proiecte din peste 100 de ţări.

    Munca sa reflectă gândirea filosofului Karl Popper, pe care Soros a analizat-o pentru prima dată la London School of Economics. În cartea sa „Open Society and Its Enemies”, Popper argumentează că nicio filozofie sau ideologie nu este arbitrul final al adevărului şi că societăţile pot înflori doar atunci când se axează pe guvernarea democratică, libertatea de exprimare şi respectul pentru drepturile individului, abordare care se află la baza Open Society Foundation.

    Soros şi-a început pracursul filantropic în 1979, când a oferit burse de şcolarizare studenţilor de culoare sud-africani. În 1980, a ajutat la promovarea schimbului liber de idei în Blocul Comunist realizând şi trimiţând fotocopii ale textelor interzise. După căderea Marelui Zid al Berlinului, a creat Central European University, un spaţiu ce încuraja gândirea critică – la acel timp un concept de neconceput pentru majoritatea universităţilor. A susţinut schimburile culturale dintre Europa Estică şi cea Vestică, jucând un rol crucial în ajutorarea societăţii, în care el însuşi a supravieţuit, să se deschidă către lume.

    Odată cu încheierea Războiului Rece, şi-a extins actele caritabile către Statele Unite, Africa şi Asia, în vederea susţinerii unor societăţi cât mai transparente şi democratice. A fost una dintre primele voci care a criticat războiul împotriva drogurilor ca fiind „cu mult mai dăunător decât însuşi problema drogurilor”. La începutul anilor 2000, a devenit un finanţator considerbil şi pentru mişcările ce susţineau căsătoriile între persoanele de acelaţi sex. De-a lungul timpului, Soros a fost unul dintre cei mai cunoscuţi susţinători ai integrării romilor din Europa, asigurând plata taxelor de studii pentru mii de elevi şi studenţi proveniţi din grupuri marginalizate.

    În prezent, la peste 80 de ani, Soros deţine în continuare un rol activ în susţinerea intereselor Fundaţiei Open Society şi călătoreşte foarte mult pentru a-şi prezenta ideile despre schimbarea societăţii în faţa liderilor lumii, atât în privat, cât şi la nivel public.

    Cu toate acestea, chiar el însuşi a recunoscut că pentru unele dintre problemele societăţii s-ar putea să nu apară niciodată rezolvare. „Succesul pe plan finanicar mi-a conferit un nivel de independenţă mai mare decât altora”, a declarat el la un moment dat. 

  • Mihaela Grindeanu şi-a închis contul de Facebook şi are un mesaj pentru cei care i-au ameninţat familia

    Într-un mesaj postat pe pagina de Facebook a nepoatei, Alexandra Danielescu, Mihaela Grindeanu anunţă că şi-a închis propriul cont de pe reţeaua de socializare ”pentru binele familiei”.
     
    ”Poate greşesc făcând publice aceste rânduri, poate voi fi condamnată şi blamată de mulţi care le vor citi! Dar nu mai pot să tac! Nu vreau să mai tac! Soţul meu e un om responsabil, un om care a fost apreciat, simpatizat şi susţinut de mulţi oameni! A ajuns să fie acuzat de susţinere a corupţiei, să fie acuzat de minciună şi de intenţii ascunse! A ajuns prim ministru al României pentru că i-au cerut colegii de partid şi nu pentru că a avut el intenţii sau ambiţii ascunse! A primit această funcţie cu dorinţa clară de a face bine! A plecat de lângă familie, de lângă prieteni, de lângă oamenii care îl susţineau, convins că poate ajuta România! Are doi copii mici, are o familie respectată, are un trecut politic curat! Copiii lui fac parte din viitorul pe care unii spun că el vrea să îl distrugă! Ce om responsabil, ce tată şi-ar dori să îşi stigmatizeze proprii copii, să atragă asupra familiei sale ameninţări şi blesteme, să le distrugă viitorul? Nu are logică!!”, spune Mihaela Grindeanu.
     
    Ea afirmă că nu ştie cine are de câştigat de pe urma acestor proteste.
     
    ”Va veni o vreme când nu va mai fi lângă copiii lui, când nu va putea să îi mai protejeze şi nimeni nu poate să creadă, nici măcar pentru o clipă, că nu îşi doreşte o ţară prosperă şi necoruptă pentru viitorul copiilor lui! Nu ştiu cine are de câştigat după toate aceste proteste, nu ştiu cine are de câştigat din distrugerea imaginii lui, a carierei lui, dar el sigur, nu are de câştigat! Nu i-am cerut să se întoarcă lângă familie, deşi îmi doresc din suflet să ne recuperăm liniştea. Dar, în acelaşi timp, îmi doresc să fie lăsat să demonstreze tuturor celor care nu cred în el, că e un om capabil, că are intenţii bune şi că poate duce la bun sfârşit un program din care românii au numai de câştigat! Să îl ajute Dumnezeu!!”, adaugă ea.
     
  • Tineri manageri de top: Andrei Dumitraşcu, PEPSICO România

    Din noiembrie 2014, când s-a alăturat echipei PepsiCo, se ocupă de dezvoltarea mărcilor de food din portofoliul companiei: Lay’s, Doritos, Krax, Star şi Quaker. Este responsabil cu gestionarea activărilor de brand pentru consumatori, de la implementarea platformelor globale până la dezvoltarea unor programe specifice pieţei locale. Andrei Dumitraşcu coordonează o echipă de cinci persoane care se ocupă de tot atâtea mărci. „Anul trecut, divizia de food a PepsiCo România a înregistrat unul din cei mai buni ani din istorie“, spune el, fără a da însă niciun fel de reper concret. Absolvent al Academiei de Studii Economice, Facultatea Economie Generală, Economia şi Dreptul Afacerilor (2001-2005), şi al unui master la Universitatea Paris XII Val de Marne, specialitatea dezvoltarea şi administrarea unei companii (2008-2009), Andrei Dumitraşcu şi-a început cariera într-o companie care activează în zona de trading de cereale, experienţă despre care spune că a fost „pe cât de frumoasă, pe atât de dificilă“. A continuat într-o altă multinaţională, din domeniul FMCG, dobândind experienţă de vânzări, trade marketing şi marketing.

    Îşi aminteşte că, la un moment dat, şi-a dorit să facă parte din echipa unui start-up românesc, experienţă care i-a adus şi cel mai dificil moment din carieră. „Am dat curs acestei dorinţe fiind ghidat de impulsurile mele antreprenoriale dar şi de frumuseţea proiectului. În momentul în care lucrurile nu au mai mers conform aşteptărilor, aflat într-un impas, am înţeles cât este de important să laşi uşi deschise în urma ta. Acel proverbial «loc de bună ziua» m-a readus în compania de unde plecasem.“ Cel mai frumos moment din cariera sa se leagă de rezultatele obţinute anul trecut de departamentul pe care îl coordonează. Pe termen lung, în zece ani, se vede „construind în continuare echipe, caractere şi rezultate“.

  • Tineri manageri de top: Mihaela Hoffman, Coca-Cola HBC România

    Mihaela Hoffman face parte din echipa de senior management a companiei Coca-Cola HBC România şi este, din luna martie 2016, marketing manager, înainte de acest rol având funcţia de trade marketing manager. Coca-Cola HBC, care este pe plan local cel mai mare îmbuteliator de băuturi răcoritoare, a raportat pentru 2015 o cifră de afaceri de peste 2,1 miliarde de lei, în creştere cu 16% faţă de anul precedent, marcând astfel cel mai bun an din istoria de 25 de ani a companiei în România. Profitul net aferent anului trecut a fost de 243 de milioane de lei. Rezultatul din 2015 întrece chiar şi pe cel din 2008, când Coca-Cola a depăşit pentru prima dată în România pragul de 2 miliarde de lei afaceri.

    Mihaela Hoffman s-a alăturat echipei Coca-Cola HBC România în 2011, în rolul de consumer activation manager, iar în iunie 2013 a fost promovată ca marketing manager beverages, făcând apoi tranziţia către trade marketing manager în aprilie 2014. În toate poziţiile pe care le-a ocupat în cadrul îmbuteliatorului Coca-Cola în România, Mihaela Hoffman a avut un rol de coordonare în echipa de marketing pentru toate lansările importante, inclusiv cea a Cappy Pulpy pe piaţa autohtonă. „Sunt o persoană dinamică şi energică, orientată către rezultate. Cred că pasiunea este esenţială în tot ceea ce întreprindem“, spune Mihaela Hoffman.

    Absolventă a Academiei de Studii Economice din Bucureşti, ea a lucrat timp de zece ani în compania L’Oréal România, companie în care a deţinut diferite poziţii de management în marketing. Şi-a început cariera încă din timpul facutlăţii, într-o slujbă part-time, ca marketing coordinator la Mega Image, iar din 1998 până în 2000 a fost asistenta directorului general al Skoda Trading. Până să se angajeze la L’Oréal România, a lucrat în cadrul Synergie 2000 (2000-2001) şi Garnier Maybelline (2001-2004).

  • Tineri manageri de top: Mihaela Hoffman, Coca-Cola HBC România

    Mihaela Hoffman face parte din echipa de senior management a companiei Coca-Cola HBC România şi este, din luna martie 2016, marketing manager, înainte de acest rol având funcţia de trade marketing manager. Coca-Cola HBC, care este pe plan local cel mai mare îmbuteliator de băuturi răcoritoare, a raportat pentru 2015 o cifră de afaceri de peste 2,1 miliarde de lei, în creştere cu 16% faţă de anul precedent, marcând astfel cel mai bun an din istoria de 25 de ani a companiei în România. Profitul net aferent anului trecut a fost de 243 de milioane de lei. Rezultatul din 2015 întrece chiar şi pe cel din 2008, când Coca-Cola a depăşit pentru prima dată în România pragul de 2 miliarde de lei afaceri.

    Mihaela Hoffman s-a alăturat echipei Coca-Cola HBC România în 2011, în rolul de consumer activation manager, iar în iunie 2013 a fost promovată ca marketing manager beverages, făcând apoi tranziţia către trade marketing manager în aprilie 2014. În toate poziţiile pe care le-a ocupat în cadrul îmbuteliatorului Coca-Cola în România, Mihaela Hoffman a avut un rol de coordonare în echipa de marketing pentru toate lansările importante, inclusiv cea a Cappy Pulpy pe piaţa autohtonă. „Sunt o persoană dinamică şi energică, orientată către rezultate. Cred că pasiunea este esenţială în tot ceea ce întreprindem“, spune Mihaela Hoffman.

    Absolventă a Academiei de Studii Economice din Bucureşti, ea a lucrat timp de zece ani în compania L’Oréal România, companie în care a deţinut diferite poziţii de management în marketing. Şi-a început cariera încă din timpul facutlăţii, într-o slujbă part-time, ca marketing coordinator la Mega Image, iar din 1998 până în 2000 a fost asistenta directorului general al Skoda Trading. Până să se angajeze la L’Oréal România, a lucrat în cadrul Synergie 2000 (2000-2001) şi Garnier Maybelline (2001-2004).