BusinessMagazin

Tag: responsabil

  • ​IMM-urile ar trebui să împartă mai responsabil funcţiile şi atribuţiile printre salariaţi pentru a nu le mai da acestora senzaţia de lipsă de organizare

    Unul dintre elementele diferenţiatoare dintre companiile mici şi mijlocii şi corporaţii este reprezentat de numărul de angajaţi şi modul în care sunt împărţite responsabilităţile între aceştia, spune Oana Botolan Datki, SEE Managing Partner al companiei cu activităţi în sectorul resurselor umane CTeam Human Capital.

    Însă, pentru a păstra angajaţii interesaţi de activitatea companiei, antreprenorii ar trebui să creeze echipe mici şi să împartă activităţile şi atribuţiile responsabil.

    „Mixul de atribuţii şi de expunere la activităţi diverse pot să devină neplăcute sau obositoare şi să dea senzaţia de lipsa de organizare. Ceea ce pentru unii oameni este interesant, poate să fie extrem de neplăcut pentru alţii. Cea mai bună metodă este exact evidenţierea şi maximizarea particularităţilor unor echipe mici, respectiv atmosfera şi independenţa care vin la pachet”, a explicat pentru ZF Oana Botolan Datki.

    Ea a menţionat că unele persoane care au fost angajate în cadrul unei companii la început de drum nu ar mai accepta un job într-o companie mare, internaţională.

    „Este foarte interesant de observat că pentru unii angajaţi nici nu există varianta corporaţiilor – în general cei care au realizat că antreprenoriatul sau munca într-o companie mai mică li se potrivesc mai bine. Cu toate acestea, cea mai bună metodă este exact evidenţierea şi maximizarea particularităţilor unor echipe mici. Relaţiile între colegi, faptul că toţi ştiu poveştile de familie şi conţinutul ultimelor replici haioase spuse de copii cu o seară înainte, ieşitul la bere şi mersul la concerte împreună sunt un liant foarte puternic care poate să facă diferenţa.”

    Cu toate acestea, aspectele care intră la plusuri pot fi de fapt minusuri pentru anumiţi angajaţi, a adăugat reprezentanta companiei cu activităţi în sectorul resurselor umane CTeam Human Capital. Mixul de atribuţii şi de expunere la activităţi diverse pot să devină neplăcute sau obositoare pentru anumiţi angajaţi şi să dea senzaţia de lipsă de organizare, spune ea. „Ceea ce pentru unii oameni este interesant, poate să fie extrem de neplăcut pentru alţii.”

    În ceea ce priveşte modalităţile prin care companiile mici şi mijlocii atrag şi recrutează forţă de muncă, acestea sunt diverse, spre exemplu anunţuri de angajare, recomandări de la colegi, agenţii de recrutare.

    „În general, se folosesc aceleaşi metode de atragere a noilor angajaţi, precum marile companii – de la anunţuri de angajare la recomandări de la colegi şi, desigur, agenţii de recrutare. Într-adevăr se ajunge la agenţii atunci când anunţurile directe nu mai funcţionează şi atunci când managerii sau acţionarii companiei realizează că timpul alocat eforturilor de recrutare este prea scump pentru a merita şi când nevoia de personal este mare”, a spus Oana Botolan Datki, SEE Managing Partner al companiei CTeam Human Capital.

  • Diagnostic pentru cinci ţări

    În ultimii ani afacerea a înregistrat creşteri constante de două cifre şi ne aşteptăm să avansăm în acelaşi ritm în continuare”, descrie Laurenţiu Luca evoluţia businessului de care este responsabil. El ocupă rolul de managing director pentru Europa de Sud-Est al Synevo, după ce anterior a condus businessul suedezilor timp de aproximativ doi ani pe piaţa locală. Cu promovarea recentă, a devenit responsabil de un business care ajungea la finalul anului 2017 la o valoare cumulată de 57 de milioane de euro şi o echipă de peste 1.600 de angajaţi.

    În ceea ce priveşte Synevo România, afacerea a înregistrat în 2017 venituri de 46,9 milioane de euro, în creştere cu 18,3% faţă de anul anterior, iar numărul total de angajaţi a ajuns la 898. Datele mai recente arată că în primele trei trimestre ale anului trecut, Synevo România a ajuns la venituri de 39,4 milioane de euro, iar creşterea previzionată pentru întreg anul 2018 era tot de două cifre.

    Potrivit lui, funcţia dobândită anul trecut trece însă dincolo de cifre şi presupune o administrare eficientă a operaţiunilor Synevo din această regiune, compusă din România, Moldova, Serbia, Bulgaria şi Georgia, în concordanţă cu strategia de dezvoltare a grupului Medicover. De asemenea, rolul presupune şi identificarea oportunităţilor de piaţă care să ajute la extinderea businessului de laborator în regiune. „Un alt obiectiv de management al grupului Medicover, în ultimii ani, a fost integrarea operaţiunilor din ţările din regiune, astfel încât să ofere acces la tehnologii de ultimă generaţie şi teste de diagnostic avansat la un preţ accesibil, comparativ celor din Europa de Vest”, explică executivul. Compania oferă în prezent în această regiune peste 2.000 de tipuri de servicii, care au ajuns la peste 18 milioane de teste anual.

    Cum a ajuns însă să conducă acest business?

    Laurenţiu Luca povesteşte că alegerea medicinei este rezultatul unei întâmplări fericite, în contextul în care el visa la o carieră militară, în aviaţie sau marină. „Din cauza unui membru al familiei care fugise din România prin anii 80, dosarul meu de admitere la liceele militare a fost respins, deoarece nu prezentam încredere pentru armata acelor vremuri.” Astfel, a fost nevoit să aleagă, în lipsa altor opţiuni, să îşi continue educaţia la Liceul Sanitar din Constanţa, iar apoi la Facultatea de Medicină din acelaşi oraş, devenind pasionat de acest domeniu. „Însă, trebuie să recunosc, eram interesat în egală măsură şi de ideea de business, la modul general”, îşi aminteşte el. 

    Motivat şi de oportunităţile din perioada anilor ’90, povesteşte că în 1998 şi-a început cariera în domeniul promovării şi vânzării de produse farmaceutice, continuând apoi această activitate în diverse roluri şi companii, până în anul 2010, când a luat prima dată contact cu Synevo.

    Nu percepe trecerea de la profesia de medic spre cea de lider în domeniul farmaceuticelor drept una subită şi o descrie mai degrabă ca pe o evoluţie dinspre un număr limitat de pacienţi până la rezultate mai profunde în îngrijirea pacienţilor, dar şi a oamenilor sănătoşi.

    „Percepţia generală este aceea că medicina tratează oamenii bolnavi, însă eu cred că medicina este şi pentru oameni sănătoşi sau pentru cei care doresc să-şi menţină o stare bună de sănătate. Cred că evoluţia mea profesională a urmat acest traseu, de la pacienţi la oameni sănătoşi, de la tratamente la diagnostic preventiv, o evoluţie profesională neplanificată în prealabil, aşa cum poate părea acum, când povestesc despre ea”, explică el.

    De altfel, îşi autodescrie rolul drept unul care poate influenţa disponibilitatea unor proceduri de diagnostic care să contribuie la menţinerea stării generale de sănătate, nu doar la o diagnosticare corectă.

    Şi fiindcă activează în acest domeniu de mai bine de 15 ani, şi-a formulat şi câteva păreri ferme despre evoluţia sistemului.

    „Sistemul medical românesc, în ansamblu, este un conglomerat de unităţi sanitare de diverse specializări, care trebuie să asigure asistenţă medicală corectă pentru pacienţi, teoretic. În realitate, avem spitale conduse şi finanţate corespunzător, care produc performanţă, însă avem şi exemple concrete de management defectuos”, descrie Laurenţiu Luca sistemul medical românesc.

    Din punctul lui de vedere, există o nealiniere între conducerea locală a unor unităţi sanitare şi strategia naţională care prevede asigurarea unei sănătăţi corespunzătoare a populaţiei, care are mai multe cauze: finanţare insuficientă, uneori management defectuos, implicaţii sociale avute în comunităţile locale sau lipsa unor indicatori corecţi de evaluare a eficienţei cheltuirii fondurilor de sănătate. „De exemplu, indiferent de cât de mult ne-am strădui noi să organizăm sistemul în cel mai bun mod posibil, nu vom putea avea calitate vestică atât timp cât avem cel mai mic buget alocat pentru sănătate din întreaga Uniune Europeană”, consideră Laurenţiu Luca.

    Executivul citează cel mai recent raport al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD), care arată că România alocă anual pentru sănătate 983 de euro pe cap de locuitor, fiind pe ultimul loc în Europa. Alături de România, pe penultimul loc, este Bulgaria, cu o sumă de 1.234 de euro (care este totuşi cu peste 25% mai mult decât ceea ce alocă România).

    „Sigur, situaţia este mai complexă decât o arată cifrele statistice, însă, în realitate, ştim că nu se poate face medicină performantă cu fonduri insuficiente. Corecţia salarială din sistemul public, pentru medici şi personalul medical este una benefică, însă ea nu rezolvă probleme structurale de performanţă decât, poate, pe termen scurt”, punctează Luca. 

    Din punctul lui de vedere, trebuie aplicate strategii coerente pe termen lung, urmărind exemple de succes din alte ţări, care au dovedit că pot obţine performanţe medicale. „Până la urmă, ştim cu toţii că, fără educaţie şi sănătate, toţi vom avea de pierdut, atât acum cât şi-n viitor.”

    Laurenţiu Luca spune că este dificil de surprins în câteva rânduri diferenţele dintre cele cinci pieţe pe care le coordonează, însă a observat că toate au un numitor comun: „Nevoia pacienţilor de a avea acces la analize medicale de calitate şi la o ofertă variată de teste, care porneşte de la testele uzuale şi ajunge până la cele mai avansate (inclusiv genetică, histopatologie, biologie moleculară)”.

    Observă că fiecare dintre aceste ţări are sisteme diferite de finanţări publice, care oferă, mai degrabă, pentru pacienţi un acces limitat la servicii de calitate. De exemplu, în Serbia, sistemul public de sănătate nu contractează teste de laborator cu operatorii privaţi, oferind pacienţilor doar analizele medicale de bază prin sistemul public de sănătate. „Or, de cele mai multe ori, oferta de servicii publice este limitată, iar noi putem suplimenta cererea pieţei printr-o ofertă de teste avansate. În alte ţări lucrurile stau diferit, iar acolo putem suplimenta oferta şi lipsa alternativelor de diagnostic din sistemul public prin servicii de calitate”, precizează executivul.

    În ceea ce priveşte Synevo, strategia companiei implică menţinerea nivelului de investiţii alocat pentru dezvoltarea reţelei de laboratoare şi de puncte de recoltare, astfel încât să îmbunătăţească accesul clienţilor la servicii de laborator în toate ţările din regiunea Europei de Sud-Est. În acelaşi timp, şi-au propus să dezvolte liniile de diagnostic specializat (histopatologie, citologie şi genetică). „Credem că, prin investiţii continue în tehnologie, în educaţia oamenilor noştri şi asigurarea disponibilităţii serviciilor noastre recunoscute pentru calitatea lor, vom continua dezvoltarea în România şi în regiune, pe termen lung”, spune Luca, fără să precizeze valoarea exactă a investiţiilor în aceste direcţii.

    Mai spune că vor beneficia şi de investiţiile făcute de grupul Medicover în Germania, unde compania a cumpărat anul trecut un centru pentru genetică umană şi diagnostic de laborator, ce va oferi acesul la o platformă de teste genetice avansate (pentru diagnosticul individualizat al unor patologii precum oncologie, afecţiuni ginecologice etc.)

    Când vine vorba de sfaturi pentru tinerii care care îşi încep cariera în domeniul serviciilor medicale, Luca numeşte asumarea riscurilor: „Cred că cel mai important, pe lângă obţinerea unui bagaj educaţional solid, este să caute oportunităţi profesionale şi să fie deschişi în a-şi asuma riscuri profesionale”. Precizează că nu se referă la identificarea unor oportunităţi în afara ţării, sau la a căuta soluţiile cele mai convenabile, ci la asumarea unor provocări care să contribuie la dezvoltarea personală şi profesională. Din punctul lui de vedere, primii 10 – 15 ani din cariera profesională sunt cei mai importanţi şi trebuie investiţi corespunzător – nu trebuie irosiţi.

    „Câştigul (material, emoţional, recunoaşterea profesională) apare după o perioadă solidă de succese profesionale. Nu sfătuiesc pe nimeni să caute scurtături, pentru că acestea nu există, iar dacă există, nu asigură succesul. Însă obţinerea succesului nu este echivalentă cu fericirea, astfel încât e important ca tinerii să-şi găsească împlinirea în ceea ce fac în primul rând.”

    Un sfert de secol de analize

    Divizia de laboratoare medicale Synevo, parte a grupului suedez Medicover, are o istorie pe piaţa locală de peste 24 de ani în medicina de laborator. Un reper important a fost inaugurarea, în 2010, a Laboratorului Central Synevo, de referinţă, gândit de la început ca un hub regional pentru ţările din Europa de Sud-Est.
    Anul trecut, Synevo a deschis în România 20 de puncte de recoltare, ajungând la 16 laboratoare şi la 98 de centre de recoltare în total, potrivit ZF.
    Medicover ocupă locul al treilea în piaţa de servicii medicale private din România, cu afaceri de 330 de milioane de lei în 2017, cifră care include şi veniturile Synevo. Liderul pieţei este MedLife, urmat de Regina Maria.

    Carte de vizită Laurenţiu Luca

    Este, din mai 2018, managing director al Synevo în Europa de Sud-Est;
    Din noiembrie 2016 a fost director general al Synevo România, iar între 2011  şi 2016 a fost directorul regional al companiei în Balcani şi Georgia;
    În 2003, şi-a început cariera în domeniul farmaceutic, ca reprezentant medical, şi a lucrat timp de câţiva ani în compania farmaceutică Ipsen Pharma;
    A absolvit Universitatea Ovidius din Constanţa (Facultatea de Medicină) în 2001 şi are şi un MBA la The Open University, obţinut în 2007.

  • Cătălin Creţu, general manager România, Croaţia, Slovenia, Malta / VISA Europe: “Acum, totul se învârte în jurul telefonului mobil. Majoritatea băncilor mari se preocupă de plata prin intermediul telefonului. Este un fenomen care va exploda, CA Tot ce înseamnă soluţie digitală prin intermediul telefonului mobil”

    Carte de vizită
    ¶ Este de profesie inginer, fiind absolvent al Universităţii Politehnica din Bucureşti
    ¶ Cătălin Creţu şi-a început cariera la HSBC Bank în anul 2001, ca project manager responsabil de zona Americii de Nord
    ¶ A preluat funcţia de manager general al Visa Europe în România în 2004 

  • Gabriel Grădinescu a fost ales vicepreşedinte al ASF responsabil cu piaţa de capital

    Pentru această funcţie s-au înscris opt candidaţi, dar au participat la audieri şase. Audierile au loc marţi, începând cu ora 10:00 şi fiind urmate de vot.

    Audierile a avut loc în cadrul unei şedinţe comune a Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, a Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare din Camera Deputatilor şi a Comisiilor similare ale Senatului.

    „Ştim că domnul Grădinescu are jocurile făcute. Vă rog, nu ne luaţi pe toţi de proşti”, a spus Ioan Cupşa, deputatul PNL-ist, la începutul audierilor.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cătălin Lupoaie, manager senior comunicare si afaceri publice la BCR, fost redactor la ZF şi editor-şef la Business Construct (2005-2010): „Experienţa de jurnalist este unică, nu poate fi comparată cu nicio altă meserie”

    „La Ziarul Financiar am trăit şi experimentat în cinci ani şi jumătate, cât alţii în 50 de ani. Am prins cea mai puternică creştere economică a României, dar şi criza care a întors pe dos economia locală şi toată industria media. Pentru un absolvent de jurnalism care a început să lucreze la 19 ani, Ziarul Financiar a fost în aceeaşi măsură o şcoală de business şi o lecţie de creare de conţinut media top quality.

    Experienţele pe care le-am trăit ca jurnalist de business m-au făcut să înţeleg ce înseamnă curajul de a discuta cu antreprenori şi cu oficiali influenţi, ce înseamnă să faci o documentare bună pentru a pune întrebările potrivite şi să mă bucur că pot participa la etape importante din dezvoltarea României. Pe lângă momentele serioase sau conferinţele clasice, au fost şi situaţii amuzante, desprinse din specificul mioritic. ”Chief, asta e farmecul. România e unică şi nu ai cum să te plictiseşti. De ce crezi că vin şi rămân atâţia investitori străini? Pentru că aici totul e dinamic”, îmi spunea mereu Fini (Cristian Hostiuc). Şi aşa a fost. Nu m-am plictisit niciodată (nici nu aveam timp J), pentru că foarte rar ştiam ce urma să se întâmple din momentul în care plecam de acasă. Să vă spun câteva exemple.

    Eram responsabil de domeniile infrastructură şi transport (într-o vreme când încă se construiau autostrăzi) şi am avut ocazia să particip la unele inspecţii memorabile pe şantiere. Cu unul dintre miniştrii transporturilor am mers cu trenul până la Cluj în timp ce ne cânta la chitară, altul a vrut să verifice nişte fisuri la un pasaj şi a intrat cu pantofii lui cu piele întoarsă în noroi, în timp ce era înconjurat de o turmă de porci care venise să-i inspecteze încălţămintea. Un prim-ministru ameninţa constructorii că va verifica o lucrare punând o cană de apă pe bordul maşinii, iar când a fost gata lucrarea şi a văzut cât de prost a fost executată, a renunţat la idee. O altă deplasare cu trenul pentru a vedea un şantier de autostradă era cât pe ce să fie un eşec pentru că jurnaliştii nu se mai trezeau şi trenul a fost nevoit să fie tras în triaj. La întoarcerea de pe şantier a avut loc un meci de ping-pong între angajaţii CFR şi jurnalişti, în urma căruia angajaţii CFR au pierdut mai multe borcane cu murături.

    După experienţa ZF, m-am angajat la producătorul de ciment Holcim şi am lucrat în comunicare şi marketing. Vizitele la şantiere au continuat, dar au fost lipsite de sarea şi piperul date de autorităţi.

    Am fost martorul unor momente cheie pentru economia românească, în care adrenalina ne ţinea în priză chiar şi când afară erau sub zero grade. Unul dintre ele, în 2005, când împreună cu două colege, îngheţam în faţa Autorităţii pentru Administrarea Activelor Statului (AVAS) aşteptând să fie depuse ofertele pentru preluarea Băncii Comerciale Române. O zi întreagă am alergat după maşinile cu oferte încercând să prindem o declaraţie. Din păcate, fără succes. Chiar şi aşa, reportajul a fost plin de suspans pentru că ofertele au venit chiar şi în ultimul minut. A fost o lungă controversă legată de ora la care a fost înscrisă ultima ofertă, care s-a lămurit după ce reprezentanţii AVAS au anunţat că ceasul din holul instituţiei era cu câteva minute înainte. N-am să uit niciodată ceaiul cald şi bomboanele oferite de angajaţii AVAS, care ne vedeau cum tremuram afară. Şi nu am să uit nici faptul că banii din privatizările din 2005-2007 urmau să fie investiţi în infrastructură şi, ca prin miracol, au dispărut fără să mai ştie nimeni urma lor.

    Şi cum nimic nu este întâmplător, iată că 13 ani mai târziu de la cea mai importantă privatizare, am ajuns să ocup funcţia de Public Affairs Manager la BCR şi să sprijin eforturile de a crea o Românie în care oamenii să aibă mai multă încredere în forţele proprii.”

  • Grigore Horoi, preşedinte Agricola: “Cea mai mare realizare din carieră este faptul că am reuşit cu echipa pe care o conduc să manageriez într-un chip inspirat perioada crizei.” – VIDEO

    Nu contează admiraţia, mă simt foarte responsabil pentru oamenii care au speranţa unui loc de muncă, într-o zonă unde ofertele nu sunt foarte generoase. Sunt responsabil pentru familia mea pe care nu vreau să o dezamăgesc. Prima dată când am fost numit director pe subsidiarele grupului Agricola, îmi doream să rezist pe acea poziţie măcar un an, ca să mă pot lăuda copiilor şi nepoţilor mei că am fost şi eu director. Slavă Domnului, au trecut foarte mulţi ani de atunci şi sper să mai fie şi alţii. Cea mai mare realizare din carieră este faptul că am reuşit cu echipa pe care o conduc să manageriez într-un chip inspirat perioada crizei. Noi am transformat acel pericol într-o oportunitate.
    Am făcut împreună cu echipa alegeri strategice. Am mers pe strategie de diferenţiere. Noi venim cu un produse care să răspundă aşteptărilor.

    Îmi place să călătoresc în toate locurile pe care nu le-am văzut. Din păcate, mai mult îmi petrec timpul în vacanţe în afara ţării. Râvnesc să petrec timpul în România. Îmi place sportul, dar din păcate, din cauza unor afecţiuni fizice, nu prea mai pot juca chiar toate sporturile care îmi plăceau, dar joc ping-pong.

  • Adrian Vasiliu, general manager Orientul Mijlociu şi Africa pentru Johnson & Johnson Vision Care: “Trebuie să te comporţi civilizat şi responsabil oriunde te-ai afla”

    Adrian Vasiliu
    Funcţie: general manager Orientul Mijlociu şi Africa pentru Johnson & Johnson Vision Care
    Oraş de reşedinţă: Dubai, Emiratele Arabe Unite

    De ce anume vă e cel mai dor din România?
    De familia şi prietenii rămăşi în ţară. De aceea, fiecare reîntoarcere în ţară este foarte aglomerată, încercând să revăd şi să mă reconectez cu cât mai mulţi oameni apropiaţi. 

    Dar, la polul opus, cel mai puţin dor?
    Nu am lucruri sau obiceiuri care îmi displac şi care sunt specifice doar României. Atitudinile sau situaţiile neplăcute nu au frontiere, pot fi mai prezente totuşi într-un anumit context sau moment dat. În plus, atunci când sunt legate de ţara ta, te dor mai tare. Trebuie să te comporţi civilizat şi responsabil oriunde te-ai afla şi să-i fereşti pe cât posibil pe cei dragi ţie de răul care există peste tot în lume.

    Zece poveşti ale unor români care au reuşit. Cum au ajuns să lucreze pentru NASA, în laboratoarele de cercetare ale unor giganţi sau chiar să conducă companii de sute de milioane de dolari

    Spuneţi-mi trei lucruri care ar trebui îmbunătătitţe în România
    În primul rând sistemul educaţional, pentru că de acolo începe totul, dacă dorim să construim o societate bazată pe meritocraţie şi valori comune. Sistemul de sănătate îmi vine imediat după aceea în minte, în special din cauza experienţei avute în România, precum şi datorită posibilităţii pe care o am în poziţia actuală de a compara diverse sisteme de sănătate din lumea întreagă. Protecţia mediului înconjurător încheie acest clasament restrictiv, pentru că sunt multe alte lucruri de îmbunătăţit în ţara noastră. Pe de altă parte, aş dori să subliniez că aceste trei lucruri nu sunt specifice României, toate ţările lumii sunt confruntate cu aceste provocări şi sunt capabile să le răspundă în măsură diferită. Nu există ţări imune la provocările societăţii contemporane: capacitatea de a le răspunde pozitiv este ceea ce face diferenţa între diversele grade de dezvoltare ale unei ţări anume.

    Un portofoliu cât jumătate de lume: Au trecut deja 23 de ani de când executivul român Adrian Vasiliu lucrează în diverse companii multinaţionale − fie în România, fie în străinătate. Prima relocare în afara graniţelor ţării avea loc în 2005, însă de atunci cariera l-a mai adus înapoi de câteva ori. Acum locuieşte în Dubai şi se ocupă de un portofoliu de peste 100 de ţări, din poziţia sa de responsabil pentru divizia de dispozitive medicale pentru îngrijirea şi corectarea vederii a gigantului american Johnson & Johnson.

    „Mi-am început cariera la Procter & Gamble (FMCG), am continuat mai apoi la Diageo (companie domeniul băuturilor alcoolice), Nestlé (FMCG), GlaxoSmithKline (farma şi FMCG) şi acum la Johnson & Johnson (farma şi FMCG).” Aşa rezumă executivul cariera sa de aproape un sfert de secol. Mai exact, a acumulat experienţă în industria produselor de larg consum, a produselor farmaceutice, iar acum în cea a dispozitivelor medicale.

    „Am început să lucrez încă din perioada studenţiei, în departamentul comercial, promovând produsele P&G în jumătate din Bucureşti, către diverse magazine de cartier, preponderente (în comerţul românesc – n.red.) în perioada premergătoare marilor lanţuri comerciale internaţionale.” Şi-a continuat cariera coordonând prima echipă de key accounts a P&G pentru zona balcanică, apoi conducând departamentul de strategie şi planificare comercială. Au urmat ulterior o serie de poziţii de director general în afara ţării şi în ţară −  în Europa, Africa şi Orientul Mijlociu − pentru companiile şi industriile sus-menţionate.

    „În clipa de faţă sunt responsabil pentru divizia de dispozitive medicale pentru îngrijirea şi corectarea vederii a companiei Johnson & Johnson pentru zona Orientul Mijlociu şi Africa şi locuiesc în Dubai.” Prima relocare în afară României a avut loc în 2005, în Elveţia, la sediul P&G din Geneva. „Plecarea mea din ţară are legătură cu dezvoltarea carierei şi nu s-a dorit niciodată a fi definitivă.” Pe de altă parte, după cum recunoaşte chiar el, pentru cineva cu profilul şi experienţa sa profesională, există mult mai multe oportunităţi internaţionale de dezvoltare a carierei decât cele oferite doar de piaţa muncii din România. „Doresc să continuu să îmi dezvolt cariera pe plan internaţional, inclusiv în România, iar în acest sens am preferinţe, dar nu am restricţii personale pentru nicio ţară anume, cu excepţia celor marcate de războaie sau crize interne severe.” În ultimii 13 ani, Adrian Vasiliu s-a întors de două ori să lucreze în România, cu Diageo şi GSK, şi, spune el, este posibil să se întâmple acelaşi lucru şi în viitor. Timp de un an, între 2014 şi 2015, el a condus din poziţia de general manager distribuitorul de medicamente al GSK din România, vândut ulterior.

    Deşi apoi cariera l-a purtat către Orientul Mijlociu şi Africa, se întoarce periodic în ţară. Ultima dată a venit în iunie şi afirmă că se va întoarce în luna noiembrie a acestui an. Vine cam de două-trei ori pe an acasă, aşa că „schimbările care au loc le percep gradual, rămânând destul de conectat la ceea ce se întâmplă în România”.

    Când vine vorba despre întoarcerea pe termen mai lung în ţară, Adrian Vasiliu spune că cel mai probabil ar face-o, dar tot ca angajat, nu ca antreprenor, deşi filosofia sa de lucru este aceea de a-şi păstra spiritul antreprenorial şi a considera fiecare afacere pe care o conduce ca propria lui afacere. Momentan însă, el locuieşte în Dubai (Emiratele Arabe Unite), un oraş al viitorului. Care sunt diferenţele dintre cele două pieţe?

    „Oraşul Dubai se bucură de una dintre cele mai bune infrastructuri rutiere din lume, iar transportul terestru se face aproape exclusiv pe autostrăzi şi şosele.” Clima joacă şi ea un rol important, mersul pe jos nu este popular, aproape toată lumea conduce o maşină. Şi totuşi, traficul din Dubai este incomparabil mai bun decât cel din Bucureşti, spune executivul. „Pe de altă parte, când vin în ţară mă deplasez în special pe jos şi îmi face mare plăcere să bat oraşul la pas, indiferent de anotimp.” Dubaiul este un oraş turistic prin excelenţă, a patra destinaţie turistică urbană a lumii, după Bangkok, Paris şi Londra, aşa că scena culinară este extrem de diversă. Găseşti o ofertă consistentă pentru toate gusturile şi buzunarele, cu influenţe din toate colţurile lumii, remarcă Vasiliu.

    „Serviciile oferite sunt, de asemenea, excepţionale, clientul este peste tot pe primul loc şi întotdeauna are dreptate.” Bucureştiul este mult mai puţin turistic, prin comparaţie, dar are suficiente restaurante unde se mănâncă foarte bine, alături de prieteni dragi. Dar experienţa lui Adrian Vasiliu nu se limitează la cele două ţări amintite − Emiratele Arabe Unite şi România. „Îmi desfăşor activitatea într-o zonă geografică largă, cu peste 100 de ţări aflate în diverse stadii de dezvoltare, de la cea mai bogată ţară din lume (Qatar) la cea mai săracă (Congo).”

    Ce presupune jobul său actual? Distribuţia şi vânzarea de dispozitive medicale pentru îngrijirea şi corectarea vederii. Felul în care abordează problemele legate de îngrijirea şi corectarea vederii diferă în funcţie de situaţia socio-economică a fiecăreia dintre ţări. „Ceea ce rămâne constant este intenţia noastră de a pune pacientul pe primul loc, indiferent de situaţia în care se află.”

  • Ce legături are ROMÂNIA cu grupul de HACKERI responsabil pentru atacul informatic de la British Airways

    Breşa de securitate a afectat clienţii British Airways care au făcut rezervări online în perioada 21 august-5 septembrie. Hackerii nu au reuşit să fure datele de paşaport.

    Reprezentanţii companiei au anunţat că situaţia a fost rezolvată şi că site-ul operează normal.

    Firma de securitate cibernetică a transmis că un domeniu de internet folosit în atac era găzduit în România.

    Yonathan Klinjsma, un cercetător de la RiskIQ a declarat pentru cotidianul The Telegraph că grupul Magecart ar avea legături cu Rusia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Archos şi Qustodio lansează o nouă gamă menită să asigur siguranţa copiilor în mediul online

    Pe lângă configuraţia hardware optimizată, gama Archos Junior include un abonament Qustudio Premium, cu acces la un conţinut filtrat şi la instrumentecomplete de gestionare a activităţii de la distanţă. Astfel, părinţii vor avea certitudinea că cei mici sunt constant în siguranţă în mediul online, utilizând tableta sau smartphone-ul într-un mod responsabil. 

  • Adrian Stănculescu preia activităţile din Bucureşti ale Abris Capital Partners în România

    Adrian Stănculescu va conduce echipa investiţională formată din patru membri, urmărind oportunităţi de investiţii în companii româneşti de dimensiuni medii dintr-o arie largă de sectoare comerciale şi industriale. Portofoliul Abris în România s-a extins substanţial în ultimii ani şi include companii de top precum: Urgent Cargus, Pehart Tec sau Green Group.

    Abris Capital Partners îşi investeşte în prezent al treilea fond dedicat companiilor medii din Europa Centrală şi de Est (ECE). Fondul a strâns anul trecut peste 500 milioane euro şi este în plin proces investiţional în business-uri din Polonia, România şi restul ECE. Adrian Stănculescu şi restul echipei locale studiază în prezent un număr de oportunităţi noi de investiţie pentru Abris şi urmăresc extinderea portofoliului din Romania în următorii ani.