BusinessMagazin

Tag: religie

  • CNE: Elevii peste 14 ani trebuie să decidă singuri dacă vor să participe la ora de religie sau nu

    Potrivit unui comunicat de presă transmis, marţi, de Consiliul Naţional al Elevilor şi Asociaţia Elevilor din Constanţa, cele două organizaţii “consideră nelegale prevederile art. 3 alin. (1) din Metodologie, cât şi art. 18 din Legea educaţiei naţionale, conform căreia în cazul elevului minor, cu vârsta de peste 14 ani, părinţii sau tutorii legali ai acestuia decid asupra frecventării orei de religie şi inerent asupra adeziunii sale religioase”.

    “Conform dispoziţiilor Codului Civil, precum şi conform art. 30 din Legea 272/2004, minorul care a împlinit vârsta de 14 ani are dreptul de a-şi alege confesiunea religioasă. Acesta este îndreptăţit şi în acelaşi timp competent să decidă dacă doreşte să frecventeze ora de religie. Mai mult, obligaţia de a participa la procesele unui act religios fără voinţă proprie reprezintă o infracţiune. Considerăm necesară respectarea dreptului la conştiinţă şi libertate de adeziune a minorului cu capacitate de exerciţiu restrânsă, astfel, condamnăm faptul că elevii între 14 şi 18 ani nu au posibilitatea de a alege singuri dacă doresc sau nu să participe la ora de religie”, se arată în comunicat.

    Consiliul Naţional al Elevilor şi Asociaţia Elevilor din Constanţa susţin că opţiunile unui elev se pot modifica pe parcursul a 12 ani de studiu şi militează pentru dreptul acestuia de a decide dacă participă sau nu la ora de religie.

    “Ne exprimăm în acelaşi timp îngrijorarea asupra faptului că se doreşte să se interpreteze în mod abuziv Metodologia şi astfel nu se ia în considerare că opţiunile unui elev care pe parcursul celor 12 ani de studiu se dezvoltă continuu se pot modifica în timp. Amintim presiunile imense făcute de către unii directori, diriginţi şi profesori de religie pentru ca elevii să se înscrie la oră şi faptul că aceştia îşi menţin opţiunile până la o decizie contrară devine un alt subiect prin care se facilitează nefrecventarea orei. Milităm pentru dreptul elevului de a decide dacă doreşte sau nu să participe la ora de religie, iar faptul că părinţii/elevii trebuie să depună o cerere în fiecare an reprezintă, până la urmă, o confirmare a dorinţei de a participa. Această acţiune nu este niciun impediment”, se mai arată în comunicat.

    Preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor, Horia-Şerban Oniţa, a spus că susţine dreptul elevilor de a participa la ora de religie, precizând că este dreptul acestora să refuze după împlinirea vârstei de 14 ani.

    “Precum am menţionat de multe ori, susţinem în întregime că este dreptul elevilor de a participa la ora de religie, la fel cum e dreptul elevilor de a refuza, iar 14 ani este o vârstă la care, şi moral şi legal, au competenţa de a decide dacă vor să urmeze cursurile sau nu. În acelaşi timp, dorinţa Patriarhiei de a interpreta că înscrierile au finalitate în clasa a XII-a demonstrează că există suspiciuni rezonabile că s-au făcut presiuni pentru ca elevii să se înscrie la ora de religie, iar continuarea deciziei din clasa I până în clasa a XII-a face ca retragerea să fie mult mai greoaie, din cauza aceloraşi presiuni. Atât timp cât părinţii/elevii vor ca elevii să frecventeze religia şi în anul următor şcolar, nu credem că este o problemă în a depune acea cerere, mai mult, este dovadă că ei aderă în continuare la aceleaşi principii religioase de care au dat dovadă şi în trecut”, a afirmat Horia-Şerban Oniţa.

    La rândul său, preşedintele Asociaţiei Elevilor din Constanţa, Constantin-Alexandru Manda, a precizat că acest anunţ al Patriarhiei este contrar cu decizia Curţii Constituţionale şi că Ministerul Educaţiei trebuie să ofere clarificări la această situaţie.

    “Interpretarea emisă de Patriarhia Română este neconformă cu ordinul emis săptămâna trecută şi contrară cu decizia Curţii Constituţionale. Consider că Ministerul Educaţiei ar trebui să ofere clarificări cu privire la acest subiect, pentru buna informare a opiniei publice. Totodată, reiterez nevoia modificării art. 18 din Legea Educaţiei, în sensul în care elevul cu vârstă de peste 14 ani să poată decide frecventarea orei de religie, conform prevederilor art. 491 din Codul Civil”, a declarat preşedintele Asociaţiei Elevilor din Constanţa, Constantin-Alexandru Manda.

    Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, declara, luni, la Timişoara, că aproximativ opt la sută dintre elevii din ciclurile primar, gimnazial şi liceal au optat în anul şcolar 2015-2016 să nu studieze religia, iar inspectoratele şcolare vor prezenta situaţia exactă a acestora până în luna octombrie.

    “Sunt aproximativ opt la sută dintre elevi care nu s-au înscris la ora de religie şi, până la începutul lunii octombrie, inspectoratele şcolare trebuie să ne dea situaţia exactă pentru a lua măsurile care se impun pentru elevii care nu participă la orele de religie. Nu este vorba de acelaşi număr de elevi la nivelul învăţământului primar, gimnazial şi liceal, lucrurile stau diferit, iar soluţia trebuie să fie adaptată pentru fiecare în parte”, declara ministrul Educaţiei Naţionale, Sorin Cîmpeanu.

    Ministrul arăta că fiecare unitate de învăţământ trebuie să îşi refacă planul în cazul în care elevii care optează să nu urmeze cursurile de religie se transferă de la o şcoală la alta.

    “În situaţiile în care avem întreruperea activităţii într-o şcoală şi reluarea activităţii într-o altă şcoală, atunci unitatea de învăţământ trebuie să îşi refacă planul”, spunea ministrul.

    Cîmpeanu preciza că decizia privind urmarea opţională a cursurilor de religie de către elevi a aparţinut Curţii Constituţionale a României, şi nu Ministerului Educaţiei Naţionale.

    Curtea Constituţională a decis, în 12 noiembrie 2014, că articolul 18, alineatul 2, teza I din Legea educaţiei naţionale este neconstituţional. Articolul prevedea că sunt obligaţi să facă cerere elevii care nu vor să participe la ora de religie.

    Prin decizia CC a devenit obligatorie cererea celor care vor să studieze disciplina. Decizia Curţii Constituţionale a devenit executorie după 45 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial, respectiv în 9 martie.

    În formularul de înscriere la ora de religie se solicită directorului unităţii de învăţământ participarea elevului la orele de religie, cu menţionarea unuia din cele 18 culte recunoscute conform Legii 489/2006, printre care: Biserica Ortodoxă Română, Biserica Romano-Catolică, Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România, Cultul Musulman, Arhiepiscopia Bisericii Armene, Biserica Reformată din România, Biserica Evanghelică Română, Biserica Creştină Adventistă de Ziua a Şaptea din România şi Organizaţia Religioasă Martorii lui Iehova.

  • Mentalitatea viermişorului din balegă

    Sincer, nu încerc sentimente prea confortabile faţă de faptul că România nu este socotită o ţară „bună“ de refugiaţi, deşi am văzut destui explicători care foloseau acest argument şi alţi destui inşi care jubilau din această cauză; Este aici o mentalitate asemănătoare cu aceea a viermişorului dintr-un banc, care trăia într-o balegă, dar care era mulţumit aşa şi nu aspira deloc la un măr.

    Într-un film oarecare, realizat în 2006 de un cineast italian, un personaj, specialist în probleme islamice, îl invocă pe Ernest Renan, un expert real în problemele Orientului Mijlociu, care a trăit la sfârşit de secol XIX, dar care a spus nişte lucruri cât se poate de valabile în plin secol XXI: „Musulmanii sunt primele victime ale Islamului. A-i elibera de propria religie este cel mai bun serviciu pe care Occidentul li-l poate face“. Are această frază o încărcătură mult mai adâncă decât pare, şi nu cred că este o negare a principiilor religiei islamice, ci a modului în care unii oameni înţeleg să folosescă şi să aplice aceste principii.

    Înainte de a comenta, priviţi câteva numere: peste cinci ani, în 2020, cele mai mari 15 economii ale lumii, responsabile pentru 70% din PIB mondial şi cu ramificaţii incalculabile în consumul, comerţul şi economia planetei, vor începe să înregistreze oarecare deficite pe piaţa forţei de muncă; la prima vedere nu pare prea grav, doar Germania, Rusia, Brazilia şi Coreea de Sud, cu minusuri cuprinse între 4 şi 7 procente. Unele par a sta chiar bine, Spania, de exemplu, cu un surplus de 16% pe piaţa forţei de muncă, sau SUA, cu 10%. Ceea ce înseamnă competiţie, adică e de bine.

    În 2030, situaţia se va schimba dramatic, pentru că nicio ţară din cele 15 mari economii nu va mai avea surplus, trei dintre ele vor fi cumva la limită, iar 12 vor avea deficite pe piaţa muncii, unele incredibile:  minus 23% în Germania, minus 24% în Rusia, minus 33% în Brazilia, minus 11% în Canada şi minus 26% în Coreea de Sud. China va culege şi ea roadele politicii „un copil pe familie“, iar alte naţii – Franţa, Italia, Spania, sau Japonia – vor înregistra deficite de 1 până la 5 procente. Scenariul îi aparţine lui Rainer Strack, senior partner şi managing director la Boston Consulting Group, şi este cât se poate de plauzibil, date fiind evoluţiile demografice de până acum.
    Un amănunt: totul se va petrece într-o lume în care populaţia urmează să crească de la 7,3 miliarde de oameni în prezent la 8,4 miliarde în acelaşi 2030.

    Unii se vor întreba care va fi situaţia la noi; în acea perioadă va ieşi la pensie prima cohortă de decreţei, natalitatea este pe o tendinţă clară de scădere, iar raportul de pensionari la lucrători, acum unu la unu, nu are altă cale decât în jos, cel puţin în baza evoluţiilor de până acum şi în condiţiile unui dezinteres total şi ale lipsei oricărei ţinte mai îndepărtat de „Să câştigăm alegerile viitoare!“.
    În plus, trebuie să menţionez şi cifra incredibilă a momentului: au apărut rapoarte oficiale care stabilesc numărul românilor plecaţi peste hotare la cinci milioane, aproape o dublare a trecutei valori cumva oficiale, de trei milioane de oameni. Un calcul simplu arată că România a fost părăsită de un om la fiecare două minute şi jumătate; dacă aş fi politician şi m-aş numi Ion Iliescu, Petre Roman, Emil Constantinescu, Adrian Năstase, Nicolae Văcăroiu, Theodor Stolojan, Victor Ciorbea sau Crin Antonescu, şi am luat doar câtva nume la întâmplare, aş avea, la auzul acestui calcul, un moment de buimăceală, un fel de „da’ eu ce am făcut?“.
    Sau poate nu. Sigur nu, în cazul celor mai sus menţionaţi.

    Şi tot în ceea ce se numeşte criza refugiaţilor am auzit tot soiul de voci, dar nu am receptat niciun mesaj din partea, poate, a celei mai interesate părţi, a companiilor. Ştiţi, companiile lucrează cu oameni, şi fac tot felul de produse pentru care oamenii dau bani, bani cu care companiile fac mai multe produse pe care oamenii dau mai mulţi bani. Se cheamă capitalism.

    Problema e că opţiunile companiilor se micşorează; iniţial au zis că în Asia este raiul şi acolo se vor dezvolta. Un amestec de politică şi de râvnă umană face în prezent din China o pilulă din ce în ce mai amară, iar alternativele – ţările din spaţiul cornului Africii şi din sud-estul Asiei sau Oceania – dau destule bătăi de cap. În aceste condiţii o întoarcere la bătrâna Europă, civilizată, educată, conştiincioasă au fi mult mai logică. Dar ne lovim de problema anului 2030 şi de evoluţia demografică.

    Cum va arăta lumea împinsă de miliardul acela de oameni în plus care va apărea în următorul deceniu, ce nevoi vor avea şi cum vor fi ele astâmpărate, ce va însemna atunci sărăcie sau bogăţie, cum vor arăta oraşele atunci, care vor fi valorile acelor oameni, cum va arăta o Europă îmbătrânită?

    Dacă toate cele pomenite până acum le mai asezonăm şi cu naţionalism stupid, cu logica viermişorului de balegă şi cu reacţii umorale, plus ceva ambiţii ruseşti sau chinezeşti sau iraniene, o să iasă o treabă grozavă. Aş fi ironic dacă n-aş fi trist.
    Uite ceva teme de analiză pentru orice consiliu de administraţie care este în stare să privească puţin peste cifrele de vânzări ale trimestrului precedent şi poate gândi în alţi termeni decât „Să punem un dispozitiv care să înşele aparatele de măsurat!“.

  • SONDAJ IRES: 96% dintre români cred în Dumnezeu, 69% se roagă zilnic, peste 50% se spovedesc

    În timp ce 77% dintre cei chestionaţi sunt de acord cu ideea confirm căreia religia înseamnă, 17% nu sunt de acord cu această idee.

    Pentru 89% dintre cei chestionaţi religia a fost considerată importantă în familia lor, în perioada copilăriei, iar trei sferturi dintre respondenţi (72%) îl consideră pe Dumnezeu foarte important în viaţa lor, în timp ce alţi 22% declară că este important.

    Totodată, 63% dintre cei chestionaţi cred că un politician care nu crede în Dumnezeu nu este potrivit pentru a ocupa o funcţie publică.

    În ceea ce priveşte rolul Bisericii, 86% sunt de acord că aceasta oferă răspunsuri pentru nevoile spirituale ale oamenilor, 76% cred că aceasta oferă răspunsuri pentru problemele morale, 72% pentru problemele din viaţa de familie, 61% pentru problemele tinerilor, iar 59% pentru problemele sociale.

    Totodată peste două treimi (69%) dintre participanţii la studiu se roagă cel puţin o dată pe zi, respectiv 27% de mai multe ori pe zi, iar 42% o dată pe zi, în timp ce 13% au acest obicei de câteva ori pe săptămână, 6% de câteva ori pe lună, iar restul mai rar. Doar 3% dintre respondenţi au declarat că nu se roagă.

    În plus, 83% dintre respondenţi spun că rugăciunea i-a ajutat de-a lungul vieţii în mare şi în foarte mare măsură.

    Mai mult de jumătate dintre respondenţii creştini susţin că obişnuiesc să se spovedească, jumătate dintre aceştia (51%) de câteva ori pe an, iar un sfert o singură dată pe an. Unu la sută spun că se spovedesc în fiecare săptămână, iar 3% susţin că fac acest lucru o dată pe lună.

    Schimbarea religiei este un fenomen izolat în România, doar 4% dintre participanţii la studiu declarând că şi-au schimbat, de-a lungul timpului, confesiunea.

    Participarea la evenimentele religioase este ridicată: 45% dintre cei chestionaţi participă cel puţin o dată pe lună la slujbe sau alte evenimente religioase, 31% participă de câteva ori pe an, 5% cel mult o dată pe an, 13% mai rar decât o dată pe an. Doar 5% dintre respondenţi spun că nu merg niciodată la slujbe sau alte evenimente religioase.

    Mai mult de un sfert dintre participanţii la studiu (26%) susţin că au fost cel puţin o dată într-un pelerinaj, 21% dintre ei de mai multe ori. Mormântul lui Arsenie Boca (Prislop) (21%), Mănăstirile din Moldova (18%) şi Mănăstirea Nicula (jud. Cluj) sunt locurile de pelerinaj în care au fost până acum cei mai mulţi dintre cei chestionaţi. Dintre cei care merg în pelerinaje, 44% fac acest lucru cu ocazia unor sărbători religioase. Pe lângă sărbătorile închinate Fecioarei Maria, românii mai merg în pelerinaje şi de Paşte, de Sărbătoarea Sfintei Parascheva, de Crăciun sau cu ocazia hramurilor bisericilor sau mănăstirilor.

    Dintre cei care au fost cel puţin într-un pelerinaj, 83% susţin că intenţionează să facă acest lucru şi în viitor, iar printre destinaţiile pe care şi le doresc sunt: mormântul lui Arsenie Boca – Prislop (18%), mănăstirile din Moldova (15%), Israel (11%).

    În ceea ce priveşte susţinerea financiară a Bisericii, 70% dintre cei chestionaţi plătesc o cotizaţie anuală către biserica/parohia căreia îi sunt arondaţi, iar peste trei sferturi (77%) susţin că fac donaţii atunci când merg la biserică, iar sumele variază de la sub 50 de lei (25%) până la peste 200 de lei (11%).

    Studiul a mai relevat că 96% dintre români cred în Dumnezeu, 89% cred că există suflet, tot atâţia cred în păcat, 85% cred în îngeri, 75% cred în Rai, 66% cred în Diavol şi tot atâţia în iad, iar 64% cred în viaţa de după moarte.

    Studiul a fost realizat de IRES în perioada 13 – 14 august pe un eşantion de 1.001 indivizi de 18 ani şi peste, multi-stratificat, probabilist, reprezentativ la nivel naţional, prin metoda CATI (intervievare telefonică asistată de calculator). Eroarea maximă tolerată este de 3,1%.

  • În ce ţări europene creştinii nu vor mai fi majoritari peste numai trei decenii? – studiu

    Numărul budiştilor  va fi aproximativ acelaşi ca în 2010; în Europa musulmanii vor ajunge să reprezinte circa 10% din populaţie, iar în Statele Unite creştinii vor scădea de la trei sferturi din total în 2010 la două treimi în 2050. 
    Schimbările preconizate au la bază evoluţiile actuale, generate în special de ratele de fertilitate din diversele comunităţi umane, ca şi de numărul celor care trec de la o credinţă la alta.

    Religia musulmană va înregistra cea mai mare rată de creştere, de 73%, urmată de creştinism, cu 35% şi hinduism, cu 34%. Populaţia lumii este estimată a atinge 9,3 miliarde în 2050, în creştere cu 35%, iar musulmanii vor ajunge la aproximativ acelaşi număr cu creştinii (2,8 miliarde, respectiv 2,9 miliarde de oameni).

    TABEL: Creşterea principalelor religii (miliarde persoane)
      2010  % din total  2050  % din total
    creştini  2,168  31,4%   2,918  31,4%
    musulmani 1,599  23,2%   2,761  29,7%
    fără religie 1,131  16,4%   1,230  13,2%
    hinduşi 1,032  15%   1,384  14,9%
    budişti  0,487  7,1%   0,486  4,8%
    religii
    tradiţionale  0,404  5,9%   0,449  4,8%
    alte religii 0,058  0,8%   0,061  0,7%
    evrei   0,013  0,2%   0,016  0,2%

    TABEL Rata fertilităţii pe religii (copii/femeie)
    Musulmani   3,1
    Creştini   2,7
    Media mondială 2,5
    Evrei    2,3
    Religii tradiţionale 1,8
    Alte religii  1,7
    Fără religie   1,7
    Budişti  1,6

  • Înscrierea sau retragerea de la orele de religie se face prin cerere scrisă a părinţilor, a decis Camera Deputaţilor

    Proiectul, care modifică Legea educaţiei naţionale în acord cu decizia recentă a Curţii Constituţionale pe această temă, a fost votat cu 213 voturi pentru, unul împotrivă şi 5 abţineri.

    Proiectul prevede că înscrierea sau reînscrierea elevului la obiectul religie se face prin cerere scrisă, iar schimbarea opţiunii sau retragerea se face tot prin cerere scrisă.

    Curtea Constituţională (CC) a decis, în 12 noiembrie 2014, că articolul 18, alineatul 2, teza I din Legea educaţiei naţionale privind obligaţia unei cereri pentru ca un elev să nu participe la ora de religie este neconstituţional, oficiali ai CC precizând că, urmare a hotărârii, o astfel de solicitare va trebui depusă de cei care vor să studieze disciplina.

     

  • Comisii: Înscreierea şi retragerea de la orele de religie se face prin cerere scrisă a părinţilor

    Membrii comisiilor au adoptat, astfel, un proiect de lege promovat pentru a pune în acord actuala Lege a educaţiei cu decizia Curţii Constituţionale, care a declarat neconstituţională prevederea referitoare la modul de predare al religiei în şcoli.

    Deputaţii au avut mai multe dispute pe această temă, fiind respinse amendamentele deputatului Remus Cernea care prevedea ca elevul de peste 14 ani să poată face singur opţiunea în privinţa religiei.

    Membrii comisiilor au respins o prevedere care stabilea ca metodologia şi calendarul privind înscrierea, reînscrierea, retragerea de la ora de religie să fie prin ordin al ministrului Educaţiei, considerând că acest lucru este de la sine înţeles.

    După şedinţă, secretarul de stat Karoly Kiraly a precizat că în metodologia care va fi aprobată prin ordin de ministru se va include faptul că retragerea de la ora de religie se face începând cu anul şcolar următor.

    “De la 1 septembrie, în mod cert, părinţii pot să ceară cultul, confesia, religia la care vor fi înscrişi copiii lor. În metodologia care va fi elaborată considerăm că o participare, o înscriere la ora de religie se referă la un an şcolar. Ne vom gândi şi noi, trebuie să dăm posibilitatea ca cei care, dintr-un motiv sau altul, nu mai doresc să participe la ora de religie să se poată retrage, se poate face, dar cu finalizarea anului şcolar. Dacă a început să studieze la începutul anului şcolar, are obligaţia să şi finalizeze în acel an deoarece nu se pot face catedre, nu se pot face planificări pe săptămâni sau jumătăţi de an. Suntem o instituţie a statului cu obligaţii faţă de elevi şi de părinţii lor. Metodologia va specifica acest lucru în mod cert”, a precizat secretarul de stat.

    El a adăugat că sunt mai multe opinii privind înscrierea, dacă înscrierea trebuie să se facă anual sau pe ciclul şcolar.

    “Există o serie de opinii dacă anual se face înscrierea sau pe ciclu. Este posibil să fie şi acest mod ca anual să se facă înscrierea, aşteptăm textul modificat de Cameră şi Senat şi vedem care va fi metodologia”, a mai arătat secretarul de stat.

    El a precizat şi că cei care vor preda religia trebuie sa aibă acordul cultului respectiv.

    “Suntem în etapa semnării protocoalelor cu diferite culte şi confesii, în aceste protocoale se specifică că cei care predau religia au şi acordul cultului respectiv. Indiferent de religie, cei care predau trebuie să aibă acordul cultului respectiv”, a mai spus el.

    Reprezentatul Patriarhiei, Ionuţ Corduneanu a precizat că textul adoptat de comisii este însuşirea propunerii Consiliului Consultativ al Cultelor, anume că înscrierea să fie valabilă până în momentul în care părintele sau copilul major decide să se retragă.

    El a spus că nu este vorba de o înscriere anuală la ora de religie, ci de înscriere până la retragere.

    “Nu este vorba de înscriere anuală, ci de înscriere până la retragere. În schimb dacă pe parcursul anului optezi să schimbi religia atunci acesta nu produce efecte în timpul anului şcolar, ci începând cu anul şcolar următor. Cererea anuală este o caracteristică a materiilor opţionale, nu a materiei din trunchiul comun cum este religia, este o ţncercare de diminuare a importanţei religiei şi o umilire a părinţilor care trebuie să tot repete pentru a vedea dacă nu cumva nu s-au răzgândit”, a mai spus reprezentantul Patriarhiei.

    Proiectul urmează să intre în dezbaterea plenului Camerei Deputaţilor.

  • REPORTAJ – Cum văd românii ora de religie: De la “e necesară, educă”, la “nu sunt mulţumită, li se spune că Moş Crăciun nu există”

    Participarea în continuare a elevilor la ora de Religie a fost alegerea a aproape 90 la sută dintre părinţi, după ce Curtea Constituţională a decis că trebuie să depună o cerere cei care vor să mai urmeze acest curs.

    Părinţii, dar şi bunicii care îi mai duc şi îi iau de la şcoală pe cei mici, sunt de acord că este necesar ca religia să facă parte din educaţia copiilor, chiar dacă nu sunt toţi mulţumiţi de profesori sau de ce le spun aceştia copiilor.

    “Nu ştiu maică-sa ce-a făcut, dar mi se pare normal să facă Religie. Nu mai stai să faci cu ei acasă, să-i înveţi o rugăciune. Eu mai stau de vorbă cu ea şi îi povestesc de Dumnezeu şi zice: «Mamaie, ştiu»”, spune bunica unei fetiţe din clasa a II-a, de la o şcoală din cartierul Berceni din Capitală.

    O altă bunică o laudă pe profesoara de Religie, care “e comunicativă, creativă” şi “o iubesc copiii”.

    “Religia nu-i îndoctrinare, e ceea ce trebuie să ştie orice om. Îi educă. Nu contest că s-ar putea să fie cadre didactice care nu ştiu să îi înveţe. Dacă îl sperii pe copil şi transformi credinţa în pedeapsă, nu-i normal”, completează aceasta.

    Mama unui alt elev de la aceeaşi şcoală admite că profesoara de Religie de la clasa acestuia “cam ţipă la ei, dar e ok”. Alături de ea, o altă mămică spune că “este o porcărie că au scos ora de religie”.

    O altă mamă, al cărei băieţel este în clasa pregătitoare, spune că “de plăcut, trebuie să-i placă” religia. “Nu cred că încă pot alege, trebuie un pic ghidaţi”, continuă femeia.

    O altă femeie spune că şi-a înscris băieţelul, dar se declară nemulţumită de unele lucruri învăţate de acesta la ora de Religie. “Nu sunt mulţumită de ce fac la oră. Li s-a spus în clasa I că Moş Crăciun nu există. Asta e problema părinţilor”, spune mama băieţelului.

    Un bunic este de părere că ora de religie este benefică pentru copii, că “dacă n-au un pic de teamă…”.

    “E o chestie sănătoasă. La ce se întâmplă în şcoală acuma… E nenorocire”, spune şi o bunică.

    În schimb, tatăl a doi băieţi, unul în clasa pregătitoarea şi celălalt în clasa a V-a, se gândeşte să nu-l mai înscrie pe cel mare la ora de Religie. “Profesoara e foarte agresivă, nu prea are legătură cu credinţa. Al meu îmi zice că ar vrea ca profesorul de informatică să fie şi de religie, că aşa frumos le vorbeşte. Mulţi zic că religia le creşte media, dar mie mi se pare că îi scade media”, spune acesta. Alături de el, un alt tătic, spune că nu i se pare normal că se pun note la Religie.

    “Chiar el a vrut şi ne-am înscris deja”, spune mama unui băieţel din clasa a II-a. “E şi doamna, aşa, drăguţă, i-a încântat. E şi o problemă cu spaţiul. Mulţi părinţi de-asta au optat”, completează ea.

    O altă mamă spune că nu şi-a înscris fetiţa din clasa a IV-a la ora de Religie, întrucât familia merge dintotdeauna la Biserica Baptistă de care aparţine, pentru aceste învăţături. Femeia mai spune că până acum a trebuit să facă cerere pentru ca fiica ei să nu fie prezentă la ora de religie de la şcoală, dar acest lucru nu o deranja. “Mi se pare mai complicat acum. Trebuie depuse mult mai multe cereri”, arată mama fetiţei.

    Întrebată ce face la ora de Religie, o elevă de clasa a II-a, de la o şcoală din zona Eroilor, spune că învaţă despre Dumnezeu, desenează şi că “sunt lucruri uşoare”. Tatăl fetei spune că a şi semnat o petiţie pentru păstrarea orei de religie în şcoală.

    “Îmi place foarte mult. Am învăţat despre Sfântul Animalelor”, spune o altă fetiţă, abia la clasa pregătitoare.

    “Am făcut cerere şi suntem pentru. Cred c-o să ajungă nişte sălbatici copiii ăştia. Eu am crescut în comunism, fără oră de religie, şi a trebuit să mă pregătesc în particular. Tre’ să ştii, e ca istoria”, spune bunica unei fetiţe, arătând că părinţii pot să nu aibă nici ei cunoştinţe de religie sau timp să le transmită copiilor astfel de informaţii.

    O altă bunică consideră că “se procedează foarte bine” acum că se completeză cereri pentru copiii care vor să facă ora de religie. “Mă gândesc şi la ceilalţi. Faptul că este o opţiune este foarte bine. Depinde foarte mult de profesor”, arată femeia.

    Trei elevi de la Liceul Goethe, de 13-14 ani, povestesc că acolo au posibilitatea să facă religie evanghelică, pe lângă cea ortodoxă. “Vine un preot de la Biserica Luterană şi face cu noi gratis. E mai interactiv, mai frumos şi e pe germană. Învăţăm cum funcţiona societatea înainte şi după Hristos”, arată ei.

    Aproape 90 la sută din totalul celor 2.366.086 de elevi eligibili au depus cereri pentru a putea participa la ora de Religie.

    Înscrierea pentru participarea la ora de Religie este posibilă şi după data de 6 martie, acest termen-limită pentru strângerea opţiunilor fiind stabilit pentru că în 9 martie se împlinesc cele 45 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial a deciziei Curţii Constituţionale, spunea ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu.

    Cererile pentru participarea la ora de religie au fost necesare după ce Curtea Constituţională a decis, în 12 noiembrie 2014, că articolul 18, alineatul 2, teza I din Legea educaţiei naţionale este neconstituţional. Articolul prevedea că sunt obligaţi să facă cerere elevii care nu vor să participe la ora de Religie.

    Prin decizia CC, a deveni obligatorie cererea celor care vor să studieze disciplina. Decizia Curţii Constituţionale a devenit executorie după 45 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial, respectiv luni 9 martie.

     

  • Proiect: Înscrierea sau retragerea elevului de a frecventa ora de religie se face prin cerere scrisă

    Proiectul de lege modifică articolul 18 din legea educaţiei naţionale.

    “Încrierea sau reînscrierea elevului pentru a frecventa orele de religie se face prin cerere scrisă a elevului major, părintelui sau tutorelui legal instituit pentru elevul minor. Schimbarea acestei opţiuni sau retragerea se face tot prin cerere scrisă a elevului major, a părintelui sau tutorelui legal. Situaţia şcolară se încheie, după caz, cu sau fără disciplina Religie”, prevede proiectul de lege.

    Potrivit iniţiatorilor, propunerea legislativă “pune în acord dispoziţiile articolului 18 alin 1 din legea educaţiei naţionale cu decizia Curţii Constituţionale întrucât asigură participarea elevului la ora de religie în urma exprimării dorinţei persoanei îndreptăţite legal, conform libertăţii de conştiinţă, ţine cont de caracterul orei de religie în urma exprimării dorinţei persoanei îndreptăţite legal, conform libertăţii de conştiinţă, ţine cont de orei de religie de disciplină aflată în trunchiul comun”.

    Printre iniţiatori se află deputaţi din toate partidele: Petre Andea, Anghel Stanciu, Adrian Solomon, Doina Pană, Marian Enache, Sorin Iacoban, Camelia Bogdănici, Raluca Turcan, Daniel Fenechiu, Niculae Mircovici, Aurel Vainer.

    Proiectul se află în consultare publică la Camera Deputaţilor.

    Deputaţii din Comisia juridică au discutat, în 24 februarie, despre decizia Curţii Constituţionale potrivit căreia obligaţia de a face cerere pentru ca un elev să nu participe la ora de religie, prevăzută în Legea educaţiei, este neconstituţională, oficiali ai Curţii precizând că, urmare a hotărârii, o astfel de solicitare va trebui făcută doar de cei care vor să studieze disciplina.

    Preşedintele comisiei Bogdan Ciucă a precizat atunci că va fi elaborat un proiect de lege care să prevadă că înscrierea la ora de religie se va face la începutul oricărui ciclu şcolar, iar renunţarea la această opţiune se va putea face oricând.

    Decizia Curţii Constituţionale a dus la controverse, fiind organizate mai multe dezbateri parlamentare şi campanii de televiziune în susţinerea orei de religie în şcoli.

    Curtea Constituţională a decis, în 12 noiembrie 2014, că articolul 18, alineatul 2, teza I din Legea educaţiei naţionale privind obligaţia de a face cerere pentru ca un elev să nu participe la ora de religie este neconstituţional, oficiali ai CC precizând că, urmare a hotărârii, o astfel de solicitare va trebui făcută de cei care vor să studieze disciplina.

    CC arăta, în motivarea deciziei, că oferta educaţională pentru această disciplină este de natură să afecteze libertatea de conştiinţă.

    Decizia CC devine executorie după 45 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial, respectiv în 9 martie.

    Pentru a fi pusă în practică decizia Curţii Constituţionale, dar şi pentru evaluarea necesarului de personal didactic pentru disciplina Religie în anul şcolar 2015-2016, Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, printr-o adresă din 16 februarie, a cerut tuturor inspectoratelor şcolare ca, până pe 6 martie, să informeze elevii majori, respectiv părinţii şi tutorii legal instituiţi pentru elevul minor, referitor la hotărârea CC şi la faptul că, dacă doresc să îşi exercite dreptul constituţional de a beneficia de ora de religie, trebuie să adreseze unităţii de învăţământ o solicitare scrisă.

    Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a precizat că aproximativ 77 la sută dintre elevii care fac în prezent religie ca materie opţională au ales să urmeze în continuare acest curs, completând cereri în acest sens, conform deciziei Curţii Constituţionale.

  • Cîmpeanu: Aproximativ 77% dintre elevii care fac religie vor să aibă în continuare acest curs

    “Până în 5 martie ora 12:00 au fost introduse în baza de date 1.809.000 cererei din totalul celor 2.359.880 care au religia în oferta educaţională, adică aproape 77% din baza de raportare. Este vorba de cereri introduse în evidenţa computerizată. Probabil mai sunt cereri depuse în şcoli, dar încă neintroduse în sistemul informaţional”, a precizat ministrul Educaţiei.

    Dintre cererile completate de copii sau părinţii lor (în cazul celor sub 14 ani), au fost introduse în sistemul informatic între 55 şi 95 la sută în fiecare judeţ.

    Potrivit ministrului Educaţiei, în învăţământul preuniversitar sunt 3.095.000 de elevi, dintre care doar 2.359.880 sunt eligibili pentru studiul religiei, restul fiind cei din grădiniţe, şcoala postliceală, dar şi formele de învăţământ seral sau fără frecvenţă.

    În formularul de înscriere se solicită directorului unităţii de învăţământ participarea elevului la orele de religie, cu menţionarea unuia din cele 18 culte recunoscute conform Legii 489/2006, printre care: Biserica Ortodoxă Română, Biserica Romano-Catolică, Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România, Cultul Musulman, Arhiepiscopia Bisericii Armene, Biserica Reformată din România, Biserica Evanghelică Română, Biserica Creştină Adventistă de Ziua a Şaptea din România şi Organizaţia Religioasă Martorii lui Iehova.

    Pentru a fi pusă în practică decizia Curţii Constituţionale, dar şi pentru evaluarea necesarului de personal didactic pentru disciplina Religie în anul şcolar 2015-2016, Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, printr-o adresă din 16 februarie, a cerut tuturor inspectoratelor şcolare ca, până pe 6 martie, să informeze elevii majori, respectiv părinţii şi tutorii legal instituiţi pentru elevul minor, referitor la hotărârea CC şi la faptul că, dacă doresc să îşi exercite dreptul constituţional de a beneficia de ora de religie, trebuie să adreseze unităţii de învăţământ o solicitare scrisă.

    Curtea Constituţională a decis, în 12 noiembrie 2014, că articolul 18, alineatul 2, teza I din Legea educaţiei naţionale privind obligaţia de a face cerere pentru ca un elev să nu participe la ora de religie este neconstituţional, oficiali ai CC precizând că, urmare a hotărârii, o astfel de solicitare va trebui făcută de cei care vor să studieze disciplina.

    CC arăta, în motivarea deciziei, că oferta educaţională pentru această disciplină este de natură să afecteze libertatea de conştiinţă.

    Decizia CC devine executorie după 45 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial, respectiv în 9 martie.

    Consiliul Consultativ al Cultelor din România, întrunit în 28 februarie, a arătat că CC a menţinut statutul orei de religie ca disciplină şcolară, parte a trunchiului comun, obligatorie pentru şcoală, şi a modificat un singur aspect referitor la procedura de participare a elevului la ora de religie, şi anume pe baza unei cereri de înscriere.

    Consiliul a solicitat Parlamentului ca atunci când va completa articolul 18, alineatul 2, teza I din Legea educaţiei naţionale să prevadă clar că înscrierea sau reînscrierea elevului pentru a frecventa ora de religie, dar şi retragerea acestuia se vor face prin cerere scrisă.

    Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, spunea, în 13 februarie, că elevii ar putea face solicitare pentru participarea la ora de religie o singură dată pe ciclu de învăţământ – primar, gimnazial şi liceal, excepţie făcând anul şcolar 2015-2016, când îşi vor exprima opţiunea indiferent de anul de studiu.

    Ulterior, ministrul Sorin Cîmpeanu arăta că profesorii de religie care şi-ar putea pierde orele ca urmare a refuzului părinţilor de a-şi înscrie copii la această materie “vor căuta dreptatea în justiţie”, iar dacă vor avea câştig de cauză, Ministerul Educaţiei va trebui să le achite salariile rămase neplătite.

    Ministrul Educaţiei mai spunea că a fost avansată ideea plasării acestei materii la începutul sau la finalul programului, dar că “norma, prin dimensiunea ei, nu va putea fi acoperită doar la început şi sfârşit de program”.

    “Deşi a fost avansată ideea poziţionării orelor de religie la începutul sau finalul programului, datorită numărului de ore care alcătuiesc norma unui cadru didactic, acest lucru nu va rezolva decât într-o oarecare măsură problema. Norma, prin dimensiunea ei, nu va putea fi acoperită doar la început şi sfârşit de program. Ajută, dar nu rezolvă”, a mai spus Sorin Cîmpeanu.

    Potrivit ministrului Educaţiei, în prezent, religia este predată în şcoli de aproximativ 6.000 de profesori, dintre care 4.200 sunt titulari.

    În şcolile din România, religia face parte din trunchiul comun şi este predată pentru toate cele 18 culte recunoscute.

  • Cîmpeanu: Avem 4.200 de profesori de religie titulari, cu contracte pe perioadă nedeterminată

    Ministrul a precizat că opţiunile părinţilor privind ora de religie vor fi centralizate până pe 6 martie, în condiţiile în care decizia Curţii Constituţionale, în urma căreia elevii care vor să participe la ora de religie, respectiv părinţii lor trebuie să facă cerere în acest sens, devine executorie pe 9 martie.

    Ulterior, vor fi căutate soluţii pentru organizarea claselor pe baza modificărilor aduse de Parlament Legii educaţiei.

    Întrebat dacă poate schimba procesul de învăţământ în cursul anului, mai ales că Legea educaţiei interzice acest lucru, ministrul a subliniat că decizia CC este executorie.

    “Ştiţi părerea mea, exprimată în câteva rânduri, şi anume că niciodată nu vom iniţia şi nu vom susţine schimbări pe parcursul anului şcolar. Decizia CC este executorie, ca orice astfel de document, devine executorie indiferent de părerile noastre personale sau instituţionale. Vom vedea ce decizii vom lua şi cum vom organiza ora de religie. Am primit tot felul de idei, de exemplu să plasăm ora de religie la începutul programului sau la sfârşitul acestuia”, a mai spus Cîmpenu.

    În plus, el a atras atenţia că în şcoli sunt 4.200 de profesori titulari angajaţi pe perioadă nedeterminată.

    “Din cei 6.000 de profesori de religie, 4.200 sunt profesori titulari care au contract pe perioadă nedeterminată. Ne putem trezi cu o sumedenie de procese pe dreptul muncii”, a spus Cîmpeanu.

    În Capitală sunt 450 de profesori de religie, dintre care peste 300 de titulari, a declarat pentru MEDIAFAX, inspectorul general şcolar Constantin Trăistaru.

    Tot în Capitală, din totalul celor 249.000 de elevi , aproape 225.000 fac ora de religie. Dintre aceştia din urmă, 98 la sută fac religie ortodoxă, restul aparţinând altor 18 culte recunoscute.

    Conducerea fiecărei unităţi de învăţământ va informa elevii şi părinţii despre faptul că până în 6 martie trebuie să-şi exprime opţiunea privind participarea la ora de religie, conform confesiunii proprii.

    Curtea Constituţională a decis, în 12 noiembrie 2014, că obligaţia de a face cerere pentru ca un elev să nu participe la ora de religie, prevăzută în Legea educaţiei, este neconstituţională, oficiali ai Curţii precizând că, urmare a hotărârii, o astfel de solicitare va trebui făcută doar de cei care vor să studieze disciplina.

    CC arăta, în motivarea deciziei, că oferta educaţională pentru această disciplină este de natură să afecteze libertatea de conştiinţă.

    Ministrul Educaţiei spunea, în 13 februarie, că elevii ar putea face solicitare pentru participarea la ora de religie o singură dată pe ciclu de învăţământ – primar, gimnazial şi liceal, excepţie făcând anul şcolar 2015-2016, când îşi vor exprima opţiunea indiferent de anul de studiu.