Tag: reglementari

  • Statul în care materialele plastice de unică folosinţă sunt protejate prin lege

    Pe măsură ce comunităţile de pe întregul teritoriu al SUA explorează noi modalităţi de a reduce folosirea plasticului de unică folosinţă, inclusiv interzicerea tuturor pungilor de plastic pentru cumpărături, Michigan a făcut primul pas pentru a se asigura că poluarea cu plastic va continua, conmform Huffington Post.

    În această săptămână, în lipsa guvernatorului Rick Snyder, locotenentul guvernator Brian Calley a introdus o modificare legislativă conform căreia autorităţile locale nu au voie să interzică vânzarea pungilor de plastic şi a altor recipiente de acest tip din retail şi industria alimentară. Introdusă de senatorul Jim Stamas, un republican, măsura anticipează posibile ordonanţe locale „care ar reglementa utilizarea sau vânzarea, ori impunerea oricărei taxe sau impozit pe anumite recipiente”, cu precădere cele făcute din materiale plastice. Aşadar, aceasta „ucide” în mod eficient o măsură adoptată în Washtenaw County, în sud-estul Michigan, prin care s-ar fi impus o taxă de 10 cenţi atât pe pungile de plastic, cât şi pe hârtia alimentară,  începând cu luna aprilie 2017. 

    Legea recent semnată a fost sărbătorită de Asociaţia Restaurantelor din Michigan, care reprezintă aproximativ 4.500 unităţi de servicii alimentare. Într-o declaraţie emisă miercuri, asociaţia şi-a asumat această ”victorie cheie” afirmând  că legea ”va proteja mai bine comunitatea de afaceri printr-o abordare amplă de reglementări”. „Fiind al doilea cel mai mare angajator privat din Michigan, industria restaurantelor joacă un rol major în viitorul economic al statului Michigan”, a declarat Justin Winslow, preşedinte şi CEO al asociaţiei. „Reglementările locale pun în pericol acel viitor, motiv pentru care s-au pus bazele reformei încorporate în legea 853”, a mai declarat acesta.

    Mişcarea aceasta vine pe fondul creşterii gradului de conştientizare cu privire la dependenţa noastră de plastic, care afectează din ce în ce mai mult mediul înconjurător. Luna aceasta, cercetatorii de la Rochester Institute of Technology au descoperit că 10.000 de tone de plastic se aruncă anual în Marile Lacuri din SUA, echivalentul a 100 de bazine olimpice pline de sticle din plastic, potrivit studiului.  Dacă lucrurile continuă pe calea actuală, până în 2050 oceanele lumii vor conţine mai mult plastic decât peşte, potrivit unui raport al Forumului Economic Mondial şi Fundaţiei Ellen MacArthur.

  • ARB: Reglementările noi umflă costurile băncilor peste limita de suportabilitate

    Iniţiativele legislative privitoare la sistemul bancar, cum sunt insolvenţa persoanelor fizice, darea în plată sau conversia creditelor în valută măresc până dincolo de limita suportabilităţii costurile din sistemul bancar, au declarat marţi reprezentanţii Asociaţiei Române a Băncilor (ARB).

    Liderii bancherilor au reiterat o estimare a Băncii Naţionale, prezentată recent, care arată că numai conversia în lei a creditelor denominate în franci elveţieni la cursul istoric ar genera costuri pentru bănci de 2,4 miliarde de lei (circa 0,5 miliarde de euro), iar indicatorul de solvabilitate ar coborî, în cazul a două bănci, sub pragul care le-ar permite funcţionarea.

    O iniţiativă legislativă aflată marţi pe ordinea de zi a comisiilor de specialitate din Parlament prevede posibilitatea conversiei în lei a împrumuturilor contractate anterior în valută. Creditele luate în franci elveţieni (CHF), spre exemplu, ar urma să fie convertite la o valoare determinată ca medie aritmetică a cursurilor medii lunare din luna acordării creditului până la momentul conversiei.

    Pe lângă costurile suplimentare, aplicarea conversiei în lei la cursul istoric a creditelor în valută generează şi pierderi, susţin bancherii.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ţara europeană care inchide firme dacă nu au şi femei în conducere

    Bărbaţii ocupă marea parte a poziţiilor de conducere din companiile mari din Statele Unite, fapt simplu de observat în cadrul S&P 1500: doar 15% din funcţiile decizionale sunt ocupate de femei, reprezentând o creştere de doar 3.7% în ultimii 7 ani. Mai mult chiar, doar 2,8% din funcţiile de conducere sunt ocupate de femei de culoare.

    Mai multe ţări, printre care Norvegia, Italia, Belgia, Franţa, Islanda sau Germania se confruntă cu probleme similare, aşa că au recurs la măsuri legale, obligând companiile să aibă şi femei în cadrul consiliului de directori. În Norvegia, legea permite statului să radieze o firmă, dacă aceasta nu se supune reglementărilor. Statul nordic este şi primul care a introdus o astfel de normă, în anul 2008, scriu cei de la The Atlantic.

    Cei mai mulţi manageri din Norvegia au declarat că aceste reglementări au creat o atmosferă plăcută în cadrul şedinţelor şi consideră că femeile sunt de multe ori mai analitice decât bărbaţii.

    Înainte de intrarea în vigoare a reglementării legale, obţinerea unui loc în conducere era condiţionat de structura decizională a companiei, care de cele mai multe ori era formată din bărbaţi. Cei resposabili cu recrutarea au fost nevoiţi să caute candidaţi şi în afara companiei, lucru considerat de bun augur de managerii din Norvegia.

  • Se pregăteşte primul aeroport pentru drone

    Primul aeroport pentru drone va fi construit în Rwanda. Autoritatea Aviaţiei Civile din Rwanda pregăteşte un prim draft al reglementărilor privind vehiculele aeriene fără pilot, care va fi prezentat autorităţilor. Oficialii speră ca reglementările să fie stabilite în 2016, informează Quartz.

    Transportul este dificil în ţara africană, iar cu ajutorul dronelor distribuţia de echipamente sau medicamente sau alte bunuri comerciale ar fi mult mai uşoară. Dronele vor putea cără până la 10 kg şi vor putea zbura pe o distanţă de 100 km.

    Planul aeroportului a fost înaintat de către firma de arhitectură Foster + Partners luna trecută. Dacă proiectul se dovedeşte a fi un succes, în viitor s-ar putea construi alte 40 de asemenea aeroporturi în Rwanda sau în alte locuri din regiune.  

  • Ţara europeană care dizolvă firmele dacă nu au şi femei în conducere

    Bărbaţii ocupă marea parte a poziţiilor de conducere din companiile mari din Statele Unite, fapt simplu de observat în cadrul S&P 1500: doar 15% din funcţiile decizionale sunt ocupate de femei, reprezentând o creştere de doar 3.7% în ultimii 7 ani. Mai mult chiar, doar 2,8% din funcţiile de conducere sunt ocupate de femei de culoare.

    Mai multe ţări, printre care Norvegia, Italia, Belgia, Franţa, Islanda sau Germania se confruntă cu probleme similare, aşa că au recurs la măsuri legale, obligând companiile să aibă şi femei în cadrul consiliului de directori. În Norvegia, legea permite statului să radieze o firmă, dacă aceasta nu se supune reglementărilor. Statul nordic este şi primul care a introdus o astfel de normă, în anul 2008, scriu cei de la The Atlantic.

    Cei mai mulţi manageri din Norvegia au declarat că aceste reglementări au creat o atmosferă plăcută în cadrul şedinţelor şi consideră că femeile sunt de multe ori mai analitice decât bărbaţii.

    Înainte de intrarea în vigoare a reglementării legale, obţinerea unui loc în conducere era condiţionat de structura decizională a companiei, care de cele mai multe ori era formată din bărbaţi. Cei resposabili cu recrutarea au fost nevoiţi să caute candidaţi şi în afara companiei, lucru considerat de bun augur de managerii din Norvegia.

  • Piaţa asigurărilor a “aniversat” în 2014 al nouălea an consecutiv de pierderi

    Startul schimbărilor pe piaţa autohtonă a asigurărilor a fost dat de venirea lui Mişu Negriţoiu, care a lucrat timp de 18 ani pentru ING Bank în România, ca CEO şi preşedinte, la conducerea Autorităţii de Supraveghere Finaciară în luna mai. Negriţoiu a preluat cârma instituţiei scufundate în scandalurile legate de arestarea lui Dan Ruşanu, fost preşedinte al ASF, în dosarul Carpatica Asig, de salariile şi de bonusurile de zeci de mii de euro încasate de directorii ASF în iarna lui 2013, dar şi de angajările pe criterii politice, instituţia fiind numită la începutul anului de preşedintele Traian Băsescu „cloacă unde şi-au găsit loc de parcare toţi clienţii politici“.

    Conducerea Autorităţii de Supravghere Financiară (ASF) a emis proiect legislativ după proiect legislativ în ultimele luni, surprinzând piaţa cu măsuri de redresare financiară şi reorganizare, cu un plan de restructurare a instituţiei ce prevede desfiinţarea a peste 100 de posturi, din care majoritatea reprezintă funcţii de conducere, schimbarea legislaţiei în piaţa de asigurări auto obligatorii, limitarea activelor în calcululul rezervelor, noi condiţii privind reasigurarea, cât şi reevaluarea completă a jucătorilor din piaţă.

    Propunerile ASF au culminat în cea de a doua parte a anului cu măsura-şoc de limitare a comisioanelor brokerilor de asigurare la maximum 10% din valoarea primei încasate, care a stârnit numeroase proteste din partea brokerilor şi asigurătorilor. În acest cadru, scăderea afacerilor asigurătorilor a continuat. În primele nouă luni ale anului, jumătate din primele zece companii de pe piaţă au înregistrat valori în creştere ale primelor brute subscrise. Grupul german Allianz-Ţiriac, care a revenit pe prima poziţie locală a asigurărilor în prima parte a anului, a înregistrat prime subscrise din asigurări generale şi de viaţă cu aproape 8% mai mari în primele luni ale anului, de la 152,2 milioane de euro anul trecut la circa 165 de milioane de euro în 2014.

    Operaţiunile de asigurări generale au generat venituri din prime în sumă de cca. 150 milioane de euro, iar profitul operaţional obţinut de grup în România a urcat de la 4,9 milioane de euro în primele nouă luni ale anului trecut la 8 milioane de euro în acelaşi interval din acest an. La mică distanţă de liderul pieţei s-a clasat Omniasig, compania austriecilor de la Vienna Insurance Group, care la finele lunii septembrie avea subscrieri de 582 de milioane de lei (132 mil. euro), în scădere cu 8% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar pe locul trei, Groupama, companie ce avea la finalul lunii septembrie, potrivit unor estimări, prime brute subscrise în valoare de 664 milioane de lei (157 mil. euro).

    ING Asigurări, liderul asigurărilor de viaţă cu o cotă de piaţă de circa 38% pe acest segment, administra la finalul lunii septembrie active de circa 2,7 miliarde de lei (610 mil. euro), în creştere cu 10% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Compania va încheia acest an cu subscrieri de 138 mil. euro (echivalentul a peste 600 mil. lei), cu 9% faţă de nivelul din 2013, potrivit unor declaraţii anterioare ale lui Marius Popescu, directorul general al asigurătorului, citate de ZF. Lucrurile nu stau la fel de bine însă la nivelul pieţei asigurărilor de viaţă, care a scăzut cu 10% după primele şase luni ale anului cumulând 779 milioane de lei, potrivit celor mai recente date agregate de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).

    Asigurările unit-linked (asigurările de viaţă cu componentă investiţională – n.r.) au înregistrat cel mai accentuat ritm de scădere dintre toate clasele de asigurare practicate pe piaţa locală, cu prime brute subscrise în valoare de 222 milioane de lei din asigurările de viaţă cu componentă în primele şase luni ale acestui an, reprezentând o scădere de 24% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Faptul că 2014 a fost un an greu pentru asigurători este confirmat de scăderea afacerile agregate ale companiilor de asigurări per total cu 6,8% în primele şase luni ale anului, după ce volumul primelor brute subscrise s-a situat la patru miliarde de lei. Pe segmentul asigurărilor generale scăderea a fost de 6%, până la 3,2 miliarde de lei. Creşteri au înregistrat doar asigurările obligatorii şi segmentele cu cotă de piaţă redusă.

  • Companiile aeriene europene vor o revizuire a reglementărilor pentru survolarea zonelor de conflict

     Asociaţia Europeană a Companiilor Aeriene (AEA), împreună cu Asociaţia Internaţională pentru Transport Aerian (IATA) a cerut, joi, într-un comunicat, “o dezbatere la nivel internaţional cu privire la normele de securitate în spaţiul aerian pentru companiile aeriene (…) organizat de Organizaţia pentru Aviaţia Civilă Internaţională (ICAO)”.

    “Prăbuşirea avionului MH17 al companiei Malaysia Airlines (…) şi recentele anulări ale zborurilor spre Tel Aviv arată necesitatea unei dezbateri cu privire la modul în care riscurile sunt evaluate de autorităţile naţionale”, subliniază AEA.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Economia britanică creşte cu 10 miliarde de lire prin includerea drogurilor şi prostituţiei în PIB

     Biroul de statistică din Marea Britanie a estimat că schimbarea metodologiei de calculare a PIB, care va intra în vigoare din septembrie, va conduce la o revizuire retroactivă în creştere a PIB din 2009 cu 2,3%, sau circa 33 de miliarde de lire sterline (55 de miliarde de dolari).

    Agenţia nu a făcut calcule similare încă pentru perioada scursă din 2009 şi până în prezent.

    Autoritatea pentru statistică a estimat că activităţile ilegale, cu precădere prostituţia şi importul, producţia şi distribuţia de droguri, vor avea un impact de 10 miliarde de lire în revizuirea pozitivă a PIB, scrie portalul MarketWatch.

    Aproximativ 5,3 miliarde de lire sterline din această sumă reflectă impactul financiar al prostituţiei în economia britanică.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Facebook a cerut CE să analizeze dacă preluarea WhatsApp respectă reglementările antitrust

     Reţeaua de socializare a cerut autorităţii antitrust a Comisiei să verifice impactul tranzacţiei, iar executivul comunitar a notificat autorităţile naţionale pentru concurenţă din statele membre.

    Cererea ar putea conduce la o investigaţie oficială la nivelul UE, dar permite Facebook să evite eventuale verificări în mai multe ţări membre UE.

    Preluarea WhatsApp de către Facebook pentru 19 miliarde de dolari, anunţată în februarie, este cea mai mare achiziţie a unui start-up în ultimii ani, cu mult peste tranzacţia de 1 miliard de dolari prin care Facebook a preluat Instagram în 2012 sau achiziţia pentru 8,5 miliarde de dolari a Skype de către Microsoft.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernatorul Mugur Isărescu, despre pericolele din 2014 şi candidatura la Preşedinţie

     Pe lângă detalierea condiţiilor care au dus la deciziile mai agresive, din urmă cu o săptămână, de relaxare a politicii monetare, Mugur Isărescu a adus şi lămuriri în ceea ce priveşte discuţiile legate de posibila sa candidatură la Preşedinţie.

    Şeful băncii centrale s-a pronunţat asupra situaţiei din instituţiile de credit şi a explicat de ce Banca Naţională a României a permis să revină din nou în poziţia de debitor net al sistemului bancar.

    Interviul cuprinde şi opinia guvernatorului BNR privind reluarea creditării, evoluţia inflaţiei şi nivelul creşterii economice din acest an.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro