BusinessMagazin

Tag: recuperare

  • Afaceri pe care le poţi porni cu mai puţin de 500 de lei: cum să faci bani dintr-o activitate pe care oricum o ai zilnic

    Sigur, poate nu o vezi ca pe o sarcină, dar timpul petrecut pe social media poate fi transformat uşor într-un business. Vorbesc de consultant în social media, o meserie în care trebuie să îi înveţi pe alţii ce să posteze online. Pare uşor, nu-i aşa?

    Pe măsură ce vei ajunge să ai clienţi mai mari, lucrurile vor deveni ceva mai complicate: va trebui să înveţi identitatea fiecărui brand pentru a înţelege ce mesaje să serveşti clienţilor. Dar e ceva ce se poate învăţa în timp.

    Pentru a începe, ai nevoie de un site pe care îl poţi construi chiar singur, fără să ai studii de specialitate, pe site-uri precum Wix.com sau chiar WordPress. O să te coste în jur de 200 de lei şi multe ore pierdute. Apoi, sfatul meu este să începi să îţi cauţi clienţi prin prieteni sau cunoscuţi; ulterior, poţi să investeşti câte ceva şi în Google Adwords.

    Pentru a emite facturi, cel mai simplu e să te înregistrezi ca Persoană Fizică Autorizată – procesul se derulează la Registrul Comerţului, durează 3-4 zile şi costă aproximativ 140 de lei.

  • Caz ŞOCANT la Cluj: un tânăr pacient susţine că i-a fost tăiat un deget sănătos

    Vlad Manases, un tânăr în vârstă de 28 de ani, din Cluj, a scris pe pagina de socializare că îl acuză de malpraxis pe Alexandru Georgescu, şeful Secţiei Chirurgie Plastică şi Microchirurgie Reconstructivă, din cadrul Spitalului Clinic de Recuperare Cluj-Napoca, pentru că i-a tăiat în mod greşit un deget.

    „Îmi rup tendonul de la degetul mic cu două săptămâni în urma, la un festival, în cort. Banal. Trivial. Nu m-a durut nimic, doar am auzit un «pac» şi nu mai reuşeam să îmi extind complet degetul. (…) Ajung într-un final la Spitalul de Recuperare Cluj cu diagnosticul de un «Mullet Finger» la degetul 5 de la mâna stângă. După o zi întreagă de stat la cozi şi pe holurile spitalului, intru într-un final în operaţie. (…) Doi asistenţi mă aşteaptă în sala de operaţii. Mă pregătesc. (…) Îmi pun asistenţii un garou pneumatic pe braţul stâng, îl pornesc şi îmi injectează în braţ un anestezic puternic. Îl cheamă pe profesor, acesta fiind deranjat doar când masa este pusă şi tacâmurile sunt pregătite. Vine profesorul şi începe să taie. După o jumătate de oră încep să îmi pun întrebări. Braţul începe să mă doară groaznic şi mă gândesc în momentul acela că degetul meu mic e cam ferit de băieţii aceştia care se distrează de minune. Îi spun doctorului că anestezia şi-a făcut bine efectul în sensul în care nu simt că lucrează la degetul mic. Profesorul se opreste şi mă întreabă: «Dar nu la degetul mijlociu ai probleme? ». «Nu, domnule doctor, degetul mic este cel afectat», scrie tânărul de 28 de ani, pe reţeaua de socializare.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Afaceri pe care le poţi porni cu mai puţin de 500 de lei: astăzi, cum să faci bani dintr-o activitate pe care oricum o ai zilnic

    Pe măsură ce vei ajunge să ai clienţi mai mari, lucrurile vor deveni ceva mai complicate: va trebui să înveţi identitatea fiecărui brand pentru a înţelege ce mesaje să serveşti clienţilor. Dar e ceva ce se poate învăţa în timp.

    Pentru a începe, ai nevoie de un site pe care îl poţi construi chiar singur, fără să ai studii de specialitate, pe site-uri precum Wix.com sau chiar WordPress. O să te coste în jur de 200 de lei şi multe ore pierdute. Apoi, sfatul meu este să începi să îţi cauţi clienţi prin prieteni sau cunoscuţi; ulterior, poţi să investeşti câte ceva şi în Google Adwords.

    Pentru a emite facturi, cel mai simplu e să te înregistrezi ca Persoană Fizică Autorizată – procesul se derulează la Registrul Comerţului, durează 3-4 zile şi costă aproximativ 140 de lei.

  • Peste 300 pacienţi români s-au tratat la spitalul WPK din Viena în primul semestru al anului, în creştere cu 116%

    Unul dintre principalii factori care a favorizat afluxul mare de pacienţi români în prima jumătate a acestui an a fost deschiderea reprezentanţei WPK în Bucureşti şi lărgirea echipei de management a pacienţilor internaţionali  atât la Viena cât şi la Bucureşti. Această echipa transmite dosarul medical al pacientului către echipa medicală, obţine de la aceasta o propunere medicală iniţială pe care o comunică pacienţilor, consiliază pacienţii în alegerea doctorului potrivit pentru fiecare afecţiune, şi oferă pacienţilor suport pentru deplasarea de urgenţă şi cazare la Viena. Cei mai mulţi pacienţi români ajung la noi pentru o a doua opinie (second opinion) şi tratamente medicale care nu sunt disponibile deloc sau nu la acelaşi nivel de calitate în ţară. Printre acestea se află imunoterapia, cel mai modern tratament al cancerului, care nu este deocamdată disponibil în România.” a declarat Dna Ema Diea, Directorul Departmanentului de Marketing şi Business Development al spitalului Wiener Privatklinik.

    “Cererea ridicată pentru serviciile medicale oncologice se datorează atât tratamentelor inovatoare pe care spitalul le oferă pacienţilor, precum imunoterapia sau terapia personalizată ţintită, precum şi echipei de experţi oncologi de renume european la care aceştia au acces în cadrul Centrului de Excelenţă în Oncologie al campusului medical.” a declarat Dr. Prim. Walter Ebm, CEO al spitalului Wiener Privatklinik.

    Centrul de Excelenţă în Oncologie (WPK Cancer Center), reuneşte peste 30 de experţi renumiţi în domeniu, incluzând oncologi, hematologi, chirurgi, specialişti în medicină nucleară, geneticieni, dar şi alte specialităţi medicale, şi este coordonat de către Profesorul Christoph Zielinski, unul dintre cei mai apreciaţi experţi la nivel european în oncologie, imunoterapie şi tratamentul personalizat al cancerului, care în activitatea sa a consultat şi tratat peste 900 de pacienţi români.

    Un alt serviciu medical solicitat de către pacienţii români în cadrul WPK a fost cel de second opinion şi check-up, spitalul oferind acces facil şi rapid la investigaţii de natură profilactică şi la consultaţii acordate de medici de renume european din diverse specialităţi medicale, aspect important în special în contextul necesităţii unei a doua opinii medicale înaintea unei operaţii sau începerii unei terapii. Investigaţiile pot fi efectuate atât în regim ambulatoriu, cât şi în spital.

    De asemenea, românii au ales spitalul din Viena în vederea tratării afecţiunilor ortopedice şi traumatismelor sportive, pentru care acesta deţine centre speciale de competenţă.

    Centrul de competenţă în ortopedie al Wiener Privatklinik a realizat activităţi de pionierat în domeniul endoprotezarii, spre exemplu în protetică specială pentru perioada de creştere la copii şi adolescenţi cu tumori osoase, dar şi în domeniul intervenţiilor minim invazive şi al implanturilor personalizate la şold, genunchi, coloana vertebrală şi picior. În cadrul centrului se pune accentul pe cele mai recente metode de tratament al simptomelor ortopedice, precum şi pe aplicarea celor mai noi descoperiri în reabilitarea şi vindecarea în urma intervenţiilor la genunchi şi la şold. 

    Centrul de competenţă în medicină sportivă şi chirurgie traumatologică oferă terapie şi recuperare pentru toate formele de accidentări care au loc în timpul activităţilor fizice şi sportive. Cazurile medicale sunt tratate preponderent prin intervenţii chirurgicale minim-invazive, cu recuperare post-operatorie rapidă pentru pacient.

    Spitalul Wiener Privatklinik din Viena deţine nouă centre de competenţă, oferind servicii de diagnostic şi tratament într-o varietate largă de specialităţi medicale, de la oncologie şi medicină personalizată a cancerului, medicină cardiovasculară, chirurgia nervilor periferici, ortopedie, medicină sportivă şi chirurgie traumatologică, radiologie intervenţională şi microchirurgie, chirurgie plastică, până la recuperare medicală şi investigaţii specifice domeniului aeronautic. În 2016, WPK a înregistrat o cifră de afaceri de 70 milioane de euro, dintre care 40% a fost generată de pacienţii internaţionali. Rata de ocupare a spitalului este de circa 85%.  

    Pentru a înlesni accesul pacienţilor români la serviciile sale medicale, WPK a încheiat parteneriate cu diverse companii aeriene şi cu unităţi de cazare din Viena, oferind astfel condiţii avantajoase şi discounturi semnificative în ceea ce priveşte transportul şi cazarea în Austria.  

  • Peste 300 pacienţi români s-au tratat la spitalul WPK din Viena în primul semestru al anului, în creştere cu 116%

    Unul dintre principalii factori care a favorizat afluxul mare de pacienţi români în prima jumătate a acestui an a fost deschiderea reprezentanţei WPK în Bucureşti şi lărgirea echipei de management a pacienţilor internaţionali  atât la Viena cât şi la Bucureşti. Această echipa transmite dosarul medical al pacientului către echipa medicală, obţine de la aceasta o propunere medicală iniţială pe care o comunică pacienţilor, consiliază pacienţii în alegerea doctorului potrivit pentru fiecare afecţiune, şi oferă pacienţilor suport pentru deplasarea de urgenţă şi cazare la Viena. Cei mai mulţi pacienţi români ajung la noi pentru o a doua opinie (second opinion) şi tratamente medicale care nu sunt disponibile deloc sau nu la acelaşi nivel de calitate în ţară. Printre acestea se află imunoterapia, cel mai modern tratament al cancerului, care nu este deocamdată disponibil în România.” a declarat Dna Ema Diea, Directorul Departmanentului de Marketing şi Business Development al spitalului Wiener Privatklinik.

    “Cererea ridicată pentru serviciile medicale oncologice se datorează atât tratamentelor inovatoare pe care spitalul le oferă pacienţilor, precum imunoterapia sau terapia personalizată ţintită, precum şi echipei de experţi oncologi de renume european la care aceştia au acces în cadrul Centrului de Excelenţă în Oncologie al campusului medical.” a declarat Dr. Prim. Walter Ebm, CEO al spitalului Wiener Privatklinik.

    Centrul de Excelenţă în Oncologie (WPK Cancer Center), reuneşte peste 30 de experţi renumiţi în domeniu, incluzând oncologi, hematologi, chirurgi, specialişti în medicină nucleară, geneticieni, dar şi alte specialităţi medicale, şi este coordonat de către Profesorul Christoph Zielinski, unul dintre cei mai apreciaţi experţi la nivel european în oncologie, imunoterapie şi tratamentul personalizat al cancerului, care în activitatea sa a consultat şi tratat peste 900 de pacienţi români.

    Un alt serviciu medical solicitat de către pacienţii români în cadrul WPK a fost cel de second opinion şi check-up, spitalul oferind acces facil şi rapid la investigaţii de natură profilactică şi la consultaţii acordate de medici de renume european din diverse specialităţi medicale, aspect important în special în contextul necesităţii unei a doua opinii medicale înaintea unei operaţii sau începerii unei terapii. Investigaţiile pot fi efectuate atât în regim ambulatoriu, cât şi în spital.

    De asemenea, românii au ales spitalul din Viena în vederea tratării afecţiunilor ortopedice şi traumatismelor sportive, pentru care acesta deţine centre speciale de competenţă.

    Centrul de competenţă în ortopedie al Wiener Privatklinik a realizat activităţi de pionierat în domeniul endoprotezarii, spre exemplu în protetică specială pentru perioada de creştere la copii şi adolescenţi cu tumori osoase, dar şi în domeniul intervenţiilor minim invazive şi al implanturilor personalizate la şold, genunchi, coloana vertebrală şi picior. În cadrul centrului se pune accentul pe cele mai recente metode de tratament al simptomelor ortopedice, precum şi pe aplicarea celor mai noi descoperiri în reabilitarea şi vindecarea în urma intervenţiilor la genunchi şi la şold. 

    Centrul de competenţă în medicină sportivă şi chirurgie traumatologică oferă terapie şi recuperare pentru toate formele de accidentări care au loc în timpul activităţilor fizice şi sportive. Cazurile medicale sunt tratate preponderent prin intervenţii chirurgicale minim-invazive, cu recuperare post-operatorie rapidă pentru pacient.

    Spitalul Wiener Privatklinik din Viena deţine nouă centre de competenţă, oferind servicii de diagnostic şi tratament într-o varietate largă de specialităţi medicale, de la oncologie şi medicină personalizată a cancerului, medicină cardiovasculară, chirurgia nervilor periferici, ortopedie, medicină sportivă şi chirurgie traumatologică, radiologie intervenţională şi microchirurgie, chirurgie plastică, până la recuperare medicală şi investigaţii specifice domeniului aeronautic. În 2016, WPK a înregistrat o cifră de afaceri de 70 milioane de euro, dintre care 40% a fost generată de pacienţii internaţionali. Rata de ocupare a spitalului este de circa 85%.  

    Pentru a înlesni accesul pacienţilor români la serviciile sale medicale, WPK a încheiat parteneriate cu diverse companii aeriene şi cu unităţi de cazare din Viena, oferind astfel condiţii avantajoase şi discounturi semnificative în ceea ce priveşte transportul şi cazarea în Austria.  

  • NOU ATAC cibernetic de AMPLOARE. Sute de mii de calculatoare din 150 de ţări, afectate

    După atacul WannaXry ce a avut loc vineri, ”cercetători ai unei companii IT de securitate, Proofpoint, au descoperit un nou atac cibernetic numit, Adylkuzz, ce ar avea legătură cu WannaCry”.

    ”Acesta utilizează într-un mod mai ascuns şi în scopuri diferite instrumente de piraterie divulgate recent de către NSA (Agenţia naţională de securitate) şi recenta vulnerabilitate corectată recent de Microsoft”, a declarat cercetătorul Nicolas Godier, expert în securitate cibernetică la Proofpoint.

    ”Nu cunoaştem amploarea prejudiciului, dar sute de mii de calculatoare au fost infectate, ceea ce dovedeşte că atacul este mult mai vast decât Wannacry”, potrivit lui Robert Holmes, vicepreşedinte al liniei de producţie Proofpoint.

    Concret, acest program dăunător a fost introdus în calculatoare din cauza aceleiaşi vulnerabilităţi a Windowsului utilizată de Wannacry, o eroare detectată de NSA.

    Software-ul dăunător crează în mod invizibil unităţi monetare virtuale nedetectabile numite Monero, comparabile cu Bitcoin. Bazele de date ce permit utilizarea acestor extrase sunt trimise la adrese criptate.

    Pentru utilizator ”simptomele atacului sunt încetinirea performanţelor calculatorului”, a precizat Proofpoint într-un articol online, potrivit căruia atacul a fost iniţiat pe 2 mai sau chiar pe 24 aprilie şi în cursul zilei de azi.

    “Virusul informatic WannaCry s-a diferenţiat de atacuri precedente prin viteza de răspândire şi prin modul în care computerele au fost blocate până când proprietarii acceptă să plătească răscumpărarea pentru deblocare. Este vorba de un semnal de alarmă în contextul în care eforturile pentru menţinerea siguranţei cibernetice erau deja dificile”, subliniază Financial Times.

  • NOU ATAC cibernetic de AMPLOARE. Sute de mii de calculatoare din 150 de ţări, afectate

    După atacul WannaXry ce a avut loc vineri, ”cercetători ai unei companii IT de securitate, Proofpoint, au descoperit un nou atac cibernetic numit, Adylkuzz, ce ar avea legătură cu WannaCry”.

    ”Acesta utilizează într-un mod mai ascuns şi în scopuri diferite instrumente de piraterie divulgate recent de către NSA (Agenţia naţională de securitate) şi recenta vulnerabilitate corectată recent de Microsoft”, a declarat cercetătorul Nicolas Godier, expert în securitate cibernetică la Proofpoint.

    ”Nu cunoaştem amploarea prejudiciului, dar sute de mii de calculatoare au fost infectate, ceea ce dovedeşte că atacul este mult mai vast decât Wannacry”, potrivit lui Robert Holmes, vicepreşedinte al liniei de producţie Proofpoint.

    Concret, acest program dăunător a fost introdus în calculatoare din cauza aceleiaşi vulnerabilităţi a Windowsului utilizată de Wannacry, o eroare detectată de NSA.

    Software-ul dăunător crează în mod invizibil unităţi monetare virtuale nedetectabile numite Monero, comparabile cu Bitcoin. Bazele de date ce permit utilizarea acestor extrase sunt trimise la adrese criptate.

    Pentru utilizator ”simptomele atacului sunt încetinirea performanţelor calculatorului”, a precizat Proofpoint într-un articol online, potrivit căruia atacul a fost iniţiat pe 2 mai sau chiar pe 24 aprilie şi în cursul zilei de azi.

    “Virusul informatic WannaCry s-a diferenţiat de atacuri precedente prin viteza de răspândire şi prin modul în care computerele au fost blocate până când proprietarii acceptă să plătească răscumpărarea pentru deblocare. Este vorba de un semnal de alarmă în contextul în care eforturile pentru menţinerea siguranţei cibernetice erau deja dificile”, subliniază Financial Times.

  • Bucureşti, motor de creştere pentru o afacere de 607 milioane de dolari

    Veeam a inaugurat în mai anul trecut prima filială a companiei în România. Deschiderea biroului a presupus o investiţie de 1 milion de euro, iar la momentul respectiv, 100 de persoane lucrau pentru companie şi obiectivul era să ajungă la 250 de angajaţi în trei ani. Firma s-a dezvoltat în ritm alert, iar acum pentru Veeam România lucrează aproape 300 de persoane.

    Veeam este unul dintre jucătorii importanţi din domeniu disponibilităţii şi recuperării datelor şi oferă soluţii către peste 230.000 de companii din întreaga lume. În ultimii ani, furnizorul a marcat o creştere anuală a veniturilor de aproape 30%, ajungând la 500 milioane de dolari în 2015 şi 607 milioane de dolari anul trecut. „Afacerea a crescut fantastic în 2016. Suntem o companie profitabilă de software şi ceea ce cred că ne separă de alţii este faptul că nu suntem listaţi la bursă, nu suntem finanţaţi prin venture capital, ci suntem o companie ce se autofinanţează. Ne extindem foarte repede pe glob”, spune Peter McKay.

    Veeam a fost creată de către Ratmir Timashev şi Andrei Baronov, antreprenori ruşi, în 2006. Înainte de asta, Timashev, după ce a absovit Institutul de Fizică şi Tehnologie de la Moscova, a plecat în 1992 să-şi dea doctoratul la Columbus University din SUA. Tot acolo a început şi prima afacere, vânzând componente de PC-uri.

    A urmat apoi primul start-up, Aelita Software, pe care l-a fondat alături de Baronov. Aelita Software, tot furnizor de servicii IT, a fost achiziţionată şapte ani mai târziu de către Quest Software în martie 2004 pentru 115 milioane de dolari. Doi ani mai târziu a fost înfiinţată Veeam, cu sediul în Elveţia.

    Ratmir Timashev a spus la conferinţa din România că vrea ca firma să depăşească pragul de 1 miliard de dolari în 2019. Peter McKay spune că acesta este în continuare obiectivul companiei, dar că ar putea fi atins încă din 2018. Totuşi, asta nu este de ajuns pentru Timashev, planul acestuia fiind ca în zece ani compania să ajungă la venituri de 10 miliarde de euro.

    La doar câteva luni de la dechiderea centrului din Bucureşti, Ratmir Timashev a decis să renunţe la poziţia de CEO, promovându-l pe William Largent, fost vicepreşedinte executiv, pe poziţia de CEO. De asemenea, Veeam l-a recrutat în conducere şi pe Peter C. McKay de la VMware pentru postul de preşedinte şi chief operating officer. Înainte de asta, McKay se ocupa de operaţiunile VMware, companie ce dezvoltă software de virtualizare, în America, şi gestiona un portofoliu anual în valoare de 3 miliarde de dolari.

    La vremea respectivă, presa străină scria despre aceste mutări că au fost făcute pentru a creşte credibilitatea companiei în sectorul enterprise, pe care mizează  în prezent. Ratmir Timashev rămâne implicat în dezvoltarea companiei şi ocupă în continuare un loc în board‑ul Veeam, alături Andrei Baronov, Peter McKay şi William H. Largent.

    În decursul anului trecut, numărul de angajaţi ai companiei pe plan global a ajuns la 2700. Odată cu creşterea semnificativă a personalului de pe plan local, Bucureştiul este propulsat în rândul celor mai mari cinci filiale ale companiei.

    Angajaţii din centrul de la Bucureşti oferă suport de finanţe, marketing şi vânzări pentru partenerii companiei, adică firmele care vând soluţiile Veeam. „România a fost importantă nu doar din punctul de vedere al vânzărilor noi în România şi în Europa, ci şi pentru reînnoirea abonamentelor, dar şi din punct de vedere al suportului tehnic. În acest birou continuăm să creştem afacerea în Europa, dar şi din afara ei”, spune McKay.

    Mai mult de atât, el vrea să mai angajeze încă 100 de oameni pentru filiala locală; drept urmare, este plănuită extinderea pe un alt etaj în clădirea din AFI Park unde se află momentan Veeam. Posturile disponibile vor fi pe vânzări, marketing şi finanţe, nu şi pentru dezvoltarea aplicaţiilor. Centrele de dezvoltare pentru produsele Veeam sunt amplasate în Rusia (Sankt Petersburg) şi Cehia (Praga), unde se află în total în jur de 100 de angajaţi.

    „Am făcut multe calcule înainte de a veni în România, am investit milioane de dolari în echipamente şi oameni. Şi nu am face asta dacă credeam că va fi ceva pe termen scurt, ci este vorba despre planuri pe termen lung. Aici am întâlnit oameni talentaţi, care vorbesc mai multe limbi, sunt educaţi. Folosim talentele românilor pentru a putea performa şi în alte zone şi ţări. I-am spus lui Andrei (Andrei Romanescu, managing director of operations Bucureşti – n.r.) că noi vom continua să investim atât timp cât voi veţi angaja oameni buni pe care să-i puneţi la treabă”, susţine McKay.

    Cum a reuşit compania această creştere accelerată şi cei diferenţiază de competitori, care potrivit lui McKay, fie stagnează sau scad, fie au creşteri mici de 1%? „Am început cu un business plan freemium, ceea ce înseamnă că Veeam oferea pe gratis software-ul pentru ca firmele să încerce produsele. Oamenii au început să le folosească, majoritatea fiind IMM-uri, şi să le placă. Am început în Europa, apoi America de Nord şi uşor ne-am extins şi în alte zone”, povesteşte McKay.

    Aşadar, activitatea Veeam a început prin oferirea de soluţii pentru recuperarea datelor pentru companii mai mici, apoi a trecut la cele medii, iar acum vânează peştii mai mari. Potrivit şefului de operaţiuni, mixul de clienţi este cam 50% IMM-uri şi 50% companii enterprise. „Acum trei ani, aveam mai mulţi clienţi din zona companiilor mici şi mijlocii. Deşi acest segment creşte, valoarea pentru enterprise este mult mai mare”, spune McKay. Veeam are peste 230.000 de clienţi, dintre care 300 sunt din România, majoritatea din industria de banking, energie şi retail. „În 2016, am avut o creştere de 150% pe plan local, deci aş spune că este apetit pe piaţă pentru astfel de servicii”, spune Andrei Romanescu despre interesul firmelor din România pentru servicii de disponibilitate şi recuperare a datelor. 50% dintre veniturile companiei provin din Europa, apoi din America de Nord, urmate de ţări din Asia-Pacific precum Australia, Noua Zeelandă, Japonia sau China.

  • Poliţia locală are voie să ridice maşinile parcate ilegal. Cum eviţi ridicarea şi cât costă recuperarea lor?

    Potrivit proiectului adoptat, înainte de a se demara procedura efectivă de ridicare a maşinii staţionate neregulamentar, Direcţia Poliţie Locală sector 4, prin dispecerat, va contacta telefonic proprietarul/deţinătorul autovehiculului.

    AFLĂ AICI CÂT TIMP AI LA DISPOZIŢIE SĂ EVIŢI RIDICAREA MAŞINII ŞI CÂT COSTĂ RECUPERAREA

  • ANAF a ridicat sechestrul pus pe bunurile TVR

    “Acţiunea ANAF – o procedură care vizează garantarea recuperării restanţelor bugetare ale SRTv, generate de datoriile istorice pe care Televiziunea le-a acumulat – nu afectează activitatea TVR. Legea bugetului de stat pe 2017, care cuprinde şi alocaţia bugetară destinată Televiziunii Române, menţionează că datoriile Societăţii către ANAF vor fi achitate cu prioritate până la data de 31 martie a.c. După această dată, sechestrul asupra bunurilor TVR urmează să fie ridicat”, se preciza, la acea data, în răspunsul transmis de Serviciul Comunicare, Relaţii Publice şi Protocol al TVR, la solicitarea MEDIAFAX.

    Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili din cadrul ANAF a pus sechestru asigurator pe bunuri ale televiziunii naţionale în vederea recuperării datoriilor înregistrate la buget.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro